1ra-1820/2021 — art. 264/1 alin.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 alin.4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6, 10 CPP
1ra-1820/2021 — art. 264/1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1820/2021
1-21002944-01-1ra-16082021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
15 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală în
privința lui
Ganjea Victor xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.01.2021 – 17.02.2021;
Instanța de apel: 17.03.2021 – 15.06.2021;
Instanța de recurs: 16.08.2021 – 15.02.2022.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 februarie 2021, pe baza
probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod
de procedură penală, Ganjea Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că la data de 17 octombrie
2020, aproximativ la ora 21:10 min., Ganjea Victor, fiind privat prin sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 11 iunie 2018, de dreptul de a conduce mijloace de transport
pe un termen de 5 ani, cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor
art.10 pct. 2) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, potrivit cărora „Persoana care
conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului, polițistului de frontieră,
ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal este obligată să înmâneze pentru control: a)
permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din
care face parte autovehiculul condus…”, a urcat la volanul automobilul de model „Toyota
RAV4” cu n/î xxxx, pe care l-a condus până la intersecția str. Ismail cu str. Calea Basarabiei
din mun. Chișinău, unde a fost stopat de către ofițerii de patrulare a Inspectoratului Național
de Securitate Publică a IGP. Fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare
de ebrietate, Ganjea Victor a fost condus la sediul Dispensarului Republican de Narcologie,
pentru a fi supus examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei,
unde Ganjea Victor, contrar prevederilor pct. 11 lit. j) din Regulamentul Circulației Rutiere,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, conform cărora: „conducătorul
1
de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat: să se supună, la solicitarea
agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului
medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de
droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”, a refuzat
de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate
și a naturii ei, fapt confirmat prin procesul – verbal al examinării medicale de constatare a
faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr.9246 din 17 octombrie
2020.
Acțiunile inculpatului Ganjea Victor au fost încadrate în baza art.2641 alin.(4) Cod
penal, după indicii: refuzul conducătorului mijlocului de transport, care este privat de
dreptul de a conduce mijloace de transport, de la examenul medical în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii ei.
Avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Ganjea Victor, a contestat sentința
cu apel, solicitând casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu
adoptarea unei noi soluții prin care lui Ganjea Victor să-i fie stabilită pedeapsă sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității.
În motivarea apelului a invocat că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență
principiilor de aplicare a pedepsei, prevăzute de art.61 Cod penal și astfel, la stabilirea
pedepsei, nu a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele
săvârșite, din care motiv consideră că urmează să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, a fost
admis apelul declarat, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care Ganjea Victor recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641
alin.(4) Cod penal, și condamnat la 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată
condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță,
cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,
pertinenței și concludenții, utilității și veridicității, corect a stabilit situația de fapt,
încadrând corespunzător acțiunile incriminate inculpatului Ganjea Victor în baza art.2641
alin.(4) Cod penal, refuzul conducătorului mijlocului de transport, care este privat de
dreptul de a conduce mijloace de transport, de la examenul medical în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii ei.
Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Ganjea Victor, instanța de apel a
constatat în baza probelor administrate, că acțiunile inculpatului întrunesc elementele
componente ale infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, iar sentința primei
instanțe nu se contestă în această parte, fiind invocat dezacordul în partea individualizării
pedepsei penale.
Referitor la pedeapsă, instanța de apel a apreciat că există temei legal pentru casarea
sentinței întrucât, la soluționarea chestiunii respective nu s-a acordat deplină eficiență
dispozițiilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa stabilită de prima instanță fiind prea aspră
în raport cu circumstanțele de drept și de fapt stabilite pe cauză, precum și reieșind din
gravitatea faptei infracționale săvârșite de către inculpatul Ganjea Victor.
În contextul dat, instanța de apel ținând cont de prevederile art.art.6, 7, 75-77 Cod
penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare
2
prin prisma prevederilor art.16 alin.(2) Cod penal, de personalitatea inculpatului,
circumstanțe agravante nu au fost stabilite, a recunoscut vina incriminată, cauza penală
fiind examinată în procedura simplificată în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, a
conchis că prima instanță prematur a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare.
Astfel, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a
personalității inculpatului, care a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, a
solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise,
nu are antecedente penale, angajat în câmpul muncii, invalid de gradul III, ceea ce urmează
să fie luate în considerație la individualizarea pedepsei penale, motiv din care și a ajuns la
concluzia de a stabili acestuia pedeapsa sub formă de închisoare, prevăzută pentru
comiterea infracțiunii în cauză, cu dispunerea suspendării condiționate a executării
pedepsei stabilite.
Instanța de apel a considerat, că modalitatea de executare a pedepsei stabilită
inculpatului, va contribui la reeducarea lui Ganjea Victor și la exercitarea unui control din
partea statului ce are scopul de a preveni antrenarea în viitor a activităților de același gen.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul, declară recurs ordinar
prin care, invocă prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită
casarea deciziei instanței de apel în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale, în
partea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, cu menținerea sentinței primei instanțe.
În motivarea cererii de recurs, procurorul a menționat că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-a aplicat o pedeapsă individualizată
contrar prevederilor legale.
Consideră, că instanța de apel a interpretat eronat regulile de individualizare a
pedepsei penale, neîntemeiat și nemotivat a aplicat prevederile art.90 Cod penal, astfel,
instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, nu a indicat care sunt
circumstanțele atenuante sau circumstanțele importante și care sunt efectele acestora și
dacă acestea permit condamnarea cu suspendarea condiționată a pedepsei.
Susține că instanța de apel nu a respectat cerințele de motivare referitor la procedura
executării pedepsei de către inculpat, precum și nu a luat în considerație că fiind tras
anterior la răspundere penală pentru infracțiuni similare, Ganjea Victor nu a stat pe calea
corijării și a comis o nouă infracțiune cu intenție.
Avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Ganjea Victor a depus referință la
recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia, ca inadmisibil.
Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din
considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală,
judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea
hotărârii atacate.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427
alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu
recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau
procesual și erori de drept material sau substanțial.
3
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept
formal și material.
Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă că, partea
acuzării invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6),
10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că
titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și
anume invocă dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, potrivit
căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare prevăzut
la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea
individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Ganjea Victor, întrucât celălalt temei
de casare nominalizat în recurs nu a fost motivat de către acuzare, iar în circumstanțele în
care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs
nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al acuzării cu circumstanțe în
fapt și în drept, care l-ar justifica.
Raportând însă argumentul invocat la circumstanțele speței, Colegiul penal lărgit
relevă că, acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită
presupusa eroare de drept invocată de recurent.
Reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul penal lărgit atestă că,
instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea
pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală
și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art.art.61, 75, 90 Cod penal.
Conform art.7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Potrivit prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv,
are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
În conformitate cu art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea
unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a
prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La
stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor
menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul
întregului proces penal, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel corect a conchis,
că vinovăția inculpatului Ganjea Victor este pe deplin dovedită și acțiunile lui just au fost
încadrate în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, care prevede pedeapsa cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 1
4
an, iar potrivit art.16 Cod penal, infracțiunea nominalizată face parte din categoria
infracțiunilor ușoare.
Prin urmare, instanța de apel corect a reținut că lui Ganjea Victor urmează să-i fie
stabilită pedeapsa sub formă de închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de art.2641
alin.(4) Cod penal, pe un termen de 6 luni.
Totodată, reținând faptul că inculpatul Ganjea Victor a săvârșit o infracțiune ușoară,
instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea acestuia e posibilă fără izolare de
societate, prin aplicarea în privința lui a prevederilor art.90 Cod penal, fixându-i un termen
de probă de 1 an.
Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a indicat motivele condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei, argumentând corect și complet respectiva
soluție prin prisma gradului de calificare a infracțiunii, pedepsei prevăzute de sancțiunea
art.2641 alin.(4) Cod penal, procedura de examinare prevăzută de art.3641 Cod de procedură
penală care a influențat reducerea limitelor de pedeapsă precum și a personalității
inculpatului Ganjea Victor și atitudinii acestuia față de fapta comisă.
În privința dezacordului procurorului cu aplicarea de către instanța de apel a
suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, Colegiul penal lărgit
menționează, că potrivit prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei
cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de
cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând
cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu
este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre
motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de
probațiune sau, după caz, termenul de probă.
În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în
perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu
va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a
termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Așadar, raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, are la origine
persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de
manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum
vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi:
conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau
pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.
În contextul circumstanțelor evidențiate, Colegiul penal lărgit consideră că instanța
de apel corect a ajuns la concluzia, că este rațional de a stabili inculpatului Ganjea Victor
pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării
acesteia pentru o perioadă de probațiune, întrucât în acest caz scopul pedepsei poate fi atins
și fără executarea reală a pedepsei închisorii.
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel și-
a argumentat hotărârea în sensul aplicării art.90 Cod penal, corect ajungând la concluzia că
corectarea și reeducarea inculpatului Ganjea Victor este posibilă fără izolarea acestuia de
societate și va atinge scopul restabilirii echității sociale.
În aceste condiții instanța de recurs consideră că, n-a fost constatată prezența în speța
examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs
în sensul casării deciziei contestate.
5
Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine
de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod
de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror urmează a fi respins,
ca inadmisibil.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Ganjea Victor xxxx, cu
menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 martie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
6
Dosarul nr. 1ra-1820/2021
1-21002944-01-1ra-16082021
15 februarie 2022
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorilor Cobzac Elena și Timofti Vladimir
Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza penală
în privința lui Ganjea Victor xxxx.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 februarie
2022, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Ganjea
Victor xxxx, cu menținerea deciziei contestate.
Am semnat decizia conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură
penală, dar, cu privire la soluția adoptată, exprimăm dezacordul cu majoritatea
completului de judecată, deoarece considerăm că recursul ordinar urma a fi admis sub
aspectul individualizării pedepsei, în partea excluderii art.90 Cod penal, cu casarea
parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2021 și cu
menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 februarie 2021 în
această parte.
Considerăm, că instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de
drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată, cauza
fiind soluționată în ordinea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, a luat în
considerație personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere, însă soluția
instanței de apel, în partea suspendării executării pedepsei cu închisoarea, conform art.
90 Cod penal o considerăm eronată, fiind de acord cu argumentele recurentului.
Suntem solidari cu argumentele recurentului, precum că instanța de apel n-a luat
în considerație personalitatea inculpatului, ținând cont de rolul și comportamentul
acestuia în timpul și după comiterea infracțiunii și consecințele acesteia.
Astfel, inculpatul Ganjea Victor a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.
(3) Cod penal, conform indicilor refuzul conducătorului mijlocului de transport de la
examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la
recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșit de către o
7
persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța de
apel stabilindu-i lui Ganjea Victor pedeapsa de 6 luni închisoare, și în baza art. 90 Cod
penal executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului a fost suspendată
condiționat pe o perioadă de 1 an.
Aplicarea suspendării condiționate a pedepsei stabilită inculpatului nu este una
echitabilă în raport cu cele săvârșite, la stabilirea ei instanța de apel urma să țină cont
atât de scopul preventiv și educativ al pedepsei, de împrejurările în care a fost comisă
fapta, circumstanțele cauzei, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite
și de pericolul social pe care îl prezintă inculpatul în societate, de personalitatea
inculpatului, anterior fiind condamnat de 3 ori, pentru infracțiuni similare în baza art.
2641 Cod penal (f. d. 33-39, 40-43, 60-61), a comis infracțiunea dată având
antecedentele penale nestinse pe infracțiune similară, fiind condamnat prin sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 iunie 2018 (f. d. 60-61), în baza art. 2641
alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 750 unități convenționale, cu privare de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Totodată inculpatul
Ganjea Victor a mai fost condamnat conform sentinței Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 11 iunie 2015 în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal pe termen de probă de 1 an (f. d. 30-32).
Având în vedere cele menționate, considerăm că doar prin executarea reală a
pedepsei, inculpatul Ganjea Victor va conștientiza gravitatea acțiunilor lui, precum și
va fi atins scopul legii penale de restabilire a echității sociale, de corectare a
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât
și a altor persoane.
Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar
declarat de procurorul Devder Djulieta, cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în partea individualizării pedepsei, în
sensul excluderii aplicării art.90 Cod penal, în cauza penală de învinuire a lui Ganjea
Victor xxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17
februarie 2021 în partea dată.
Judecători Cobzac Elena
Timofti Vladimir
8