1ra-256/2022 — art. 264 alin.3, lit. b CP

1ra-256/2022 — art. 264 alin.3, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-256/2022

1-19060107-01-1ra-21022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Babără Victor cu inculpatul, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în

cauza penală în privința lui,

Țurcan Gheorghe xxxxx, născut la

xxxxxxxxxxx, originar din satul xxxxxxxxxx,

domiciliat mun. xxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.03.2019 – 29.10.2020;

Instanța de apel: 30.11.2020 – 28.09.2021;

Instanța de recurs: 21.02.2022 – 28.03.2022.

A C O N S T A T A T :

2020, Țurcan Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. (b) Cod penal și, în baza acestei Legi i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare cu executare în

penitenciar de tip deschis cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

A fost admisă parțial acțiunea civilă.

S-a încasat de la Țurcan Gheorghe în beneficiul succesorului părții

vătămate Spînu Vera prejudiciul material în mărime de 21 847 ( douăzeci și

una de mii opt sute patruzeci și șapte), 75 lei și 490 (patru sute nouăzeci),00

Euro, echivalenți în lei la cursul stabilit de BNM la data executării prezentei

Hotărâri.

S-a încasat de la Țurcan Gheorghe în beneficiul succesorului părții

vătămate Spînu Vera prejudiciul moral în mărime 500 000 (cinci sute mii), 00

lei. S-a încasat de la ÎM ”Grawe Carat Asigurări” SA în beneficiul succesorului

părții vătămate Spînu Vera prejudiciul material în mărime de 32 805 (treizeci

1

și două de mii opt sute cinci), 00 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca

neîntemeiată.

S-a încasat de la Țurcan Gheorghe în beneficiul statului cheltuieli de

judecată în sumă de 4 340 (patru mii trei sute patruzeci) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

că, Țurcan Gheorghe, la data de 21 decembrie 2018, cu aproximație ora 1930,

fiind posesor a permisului de conducere de categoria respectivă, conducând

unitatea de transport de model ”xxxxxx” n/î xxxxxxxxxx, pe traseul M-5, km

217+600M, în regiunea sat. xxxxxxxx, manifestând imprudența față de

acțiunile sale, exprimată prin încrederea exagerată în sine, dându-și seama că

acțiunile sale ar putea provoca consecințe social-periculoase, contrar

prevederilor Regulamentului circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM, nr. 375 din 13.05.2009/MO, nr. 92-93, din 15.05.2009, potrivit

căruia participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic să nu-i expună pericolului,

încălcând prevederile Cap. II, punct 10,. Subcapitol 1, lit. b), cap IV, secțiunea

III, punct 45, subpunct 1, lit. a), b), c), d) și subcapitol II, al aceluiași

Regulament, care obligă pe conducătorul de vehicul ”să posede cunoștințe și să

execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea, necesară

pentru a conduce în siguranță vehiculul pe drum, să conducă în conformitate cu

limita de viteză stabilită , ținând permanent seama de următorii factori starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care iar

permite să prevadă situații periculoase, starea tehnică a vehiculului, particularitățile

încărcăturii și situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, a tamponat lateral pe partea

dreaptă pietonul Spînu Petru, care se afla în partea laterală-stângă a

autobuzului de model ”xxxxxxxx ” n/î xxxxxxxxxxx, care staționa din motive

tehnice pe prima bandă în regiune sat. xxxxxxxxx, în direcția de deplasare

spre mun. Chișinău, cauzând-i leziuni corporale, care conform raportului de

expertiză judiciară nr. 201812C0128 din 02 februarie 2019, sunt calificate ca

grave, sub formă de traumă cranio-cerebrală cu hemoragie cu edem al

țesuturilor moi la nivelul părții piloase a capului pe dreapta, o plagă și două

excoriații pe față, hemoragie subarahnoidă pe dreapta, contuzie cerebrală,

fractura femurului drept, excoriații pe cotul drept mâini și genunchi, leziunile

indicate fiind în legătură cauzală cu decesul.

Acțiunile lui Țurcan Gheorghe au fost încadrate în baza art. 264 alin.(3)

lit. b) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației, de către

2

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din

imprudență decesul unei persoane.

Țurcan Gheorghe, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care să fie achitat din lipsa componenței de infracțiune

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

3.1 În motivarea apelului inculpatul a invocat că:

- sentința nu se bazează pe materialele cauzei, dar pe presupuneri, iar în

procesul examinării cauzei penale de către instanța de judecată n-a fost

dovedită vina sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal;

- neîntemeiat n-a dat o apreciere juridică faptului că în realitate conform

materialelor cauzei penale - primar s-a produs tamponarea cu autobuzul

Mercedes, care staționa neregulamentar pe carosabil, apoi a fost tamponat

pietonul Spânu Petru;

- prin ordonanța de punere sub învinuire din 18 februarie 2019 n-au fost

constatate și incriminate lui nerespectarea și încălcarea pct. 7; 47 (1) lit. b); 47

(2) lit. d) Regulamentul circulației rutiere, deoarece de către OUP n-a fost

constatată vizibilitatea redusă, n-a fost efectuată o expertiză auto tehnică

pentru a determina viteza de deplasare a automobilului „Volkswagen”,

condus de către dânsul, n-a fost stabilită cu certitudine vizibilitatea pe

porțiunea de carosabil până și locul formării. Iar în dezbaterile judiciare

procurorul a recunoscut că atât de OUP, cât și de instanța de judecată n-a fost

constatat dacă vizibilitatea de la locul tamponării a fost sau nu redusă de

ceață;

- nu sa argumentat prin care probe se confirmă încălcarea prevederilor

pct. 45 (1-2) RCR RM de către dânsul și prin care acțiuni s-au manifestat aceste

încălcări. Instanța de judecată pentru a justifica învinuirea înaintată lui

neîntemeiat a adus argumente suplimentare, precum că Țurcan Gheorghe nu

a respectat prevederile pct. 7; 47 (1) lit. b); 47 (2) lit. d) Regulamentul

circulației rutiere;

- potrivit pct. 7 Regulamentul circulație rutieră - vizibilitatea redusă se

consideră vizibilitatea drumului mai mica de 300 m. Conform certificatului

eliberat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat din 07.09.2019 la data de

21.10.2019 între orele 18.00 - 20.00, conform stației meteo Bravicea (r-nul

Călărași) s-a semnalat aer cețos, distanța vizibilității meteorologice a fost de 4

km. Deci, nicidecum nu s-a confirmat nerespectarea de către dânsul a

prevederile pct. 7; 47 (1) lit. b); 47 (2) lit. d) Regulamentul circulației rutiere,

precum că fiind vizibilitate redusă el urma să reducă viteza cel puțin cu 20

km/h, decât viteza maximă admisă de 90 km/h. Fapt care nu a fost constatat

de către Organul de Urmărire Penală;

3

- nejustificat de către instanța de judecată s-a adus ca argument precum

că el nu a respectat prevederile pct. 47(1) lit. b) Regulamentul circulației

rutiere - limitele de viteză pe drumurile publice în afara localităților de 90

km/h, deoarece de către experți n-a fost determinată viteza reală a

automobilului „Volkswagen”, până la tamponare;

- neîntemeiat nu s-a dat o apreciere juridică faptului că de OUP n-a fost

constatat câmpul de vizibilitate din salonul automobilului la lumina farurilor

- fază lungă - fază scurtă, la lumina de zi. N-a fost examinat cadavrul

pietonului decedat și hainele acestuia. La autobuzul de model „Mercedes”

este deteriorată carcasa de la ușa portbagajului, partea stângă. De la locul

accidentului a fost ridicat automobilul de model „Volkswagen”, și o parte

componentă a caroseriei automobilului;

- de către Organul de Urmărire Penală n-au fost ridicate: canistra,

lanterna care se presupune că ar fi fost pe carosabil, pentru a asigura

securitatea circulației, n-a fost ridicat și examinat telefonul mobil a părții

vătămate pentru a constata starea tehnică a acestuia;

- consideră că în circumstanțele date, Organul de Urmărire Penală era

obligat să efectueze reconstituirea faptei la locul accidentului rutier în condiții

maxim analogice cu cele în care a avut loc accidental rutier pentru a obține

date obiective referitoare vizibilității autobuzului cu capote deschisă și

pietonul pe carosabil în câmpul de vizibilitate a șoferului de la locul său de

lucru;

- de către Organul de Urmărire penală n-a fost efectuată reconstituirea

faptei la locul accidentului rutier;

- în procesul urmăririi penale de către OUP n-a fost dispusă efectuarea

unei expertize autotehnice care să determine, dacă Țurcan Gheorghe,

conducând cu auto „xxxxxx” a avut loc posibilitatea tehnică ca să evite

tamponarea cu autobuzul și a pietonului în circumstanțele sus-constatate;

- OUP a încălcat prevederile art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală;

- în procesul examinării, vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) nu a recunoscut-o și a declarat că se deplasa cu o viteză

regulamentară și nu a avut posibilitate tehnică să evite tamponarea cu capota

autobusului în partea stânga, cât și să evite tamponarea pietonului Spânu

Petru ce se afla sub capota autobusului în partea lateral stânga spate a

autobusului de model „xxxxxxx”, n/î xxxxxxxx deoarece: autobusul nu era

iluminat, staționa pe banda dreaptă a carosabilului, nu a fost instalat

triunghiul de presemnalizare la o distanță de cel puțin 30 m, încât să poată fi

văzut de la o distanță suficientă de conducătorul vehiculului care se apropie;

- experții judiciari n-au avut suficiente date obiective în materialele

cauzei prezentate, pentru a stabili mecanismul producerii accidentului rutier,

dacă inculpatul Țurcan Gheorghe a avut sau nu posibilitate tehnică pentru a

4

evita tamponarea, atât la viteza de 90 km, cât și 96 km n-a fost stabilită cauza

producerii accidentului rutier;

- consideră admiterea demersului înaintat de avocatul Babără V. către

instanța de judecată - o confirmare a faptului că instanța de judecată a

constatat că OUP a încălcat prevederile art. 19 alin. (3) Cod de procedură

penală;

- instanța justifică încălcările admise de OUP, dând vina neîntemeiată

pe apărare care n-a solicitat în faza de urmărire penală efectuarea

reconstituirii la locul comiterii accidentului rutier și efectuarea expertizei

autotehnice pentru a determina viteza mecanismului producerii cât și cauza

accidentului rutier;

- instanța de judecată neîntemeiat n-a dat o apreciere juridică raportului

de expertiză judiciară nr. 326-324, cât și declarațiilor expertului Sapunji M.,

prin care s-a constatat cu certitudine că experții n-au avut suficiente date

obiective în materialele cauzei penale prezentate, pentru a stabili mecanismul

producerii cât cauza accidentului, dacă Țurcan Gheorghe a avut sau nu

posibilitate tehnică pentru a evita tamponarea atât la viteza de 70; 90 km/h cât

și 96 km/h. Aceasta se confirmă și prin faptul că de către instanța de judecată

neîntemeiat nu a fost satisfăcut demersul nr. 33 din 30.01.2020 înaintat de

către experți cu privire la prezentarea acestor date suplimentare;

- consideră că în cazul din speță nu a fost stabilit cu certitudine viteza

automobilului condus de către Țurcan Gheorghe, nu a fost stabilită

posibilitatea tehnică de a evita tamponarea la viteza de 70 - 90 - 96 km/h,

cauza accidentului rutier;

- în procesul examinări cauzei de către instanța de judecată n-a fost

dovedită vina sa precum că a încălcat prevederile Regulamentului circulației

Rutiere și a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal;

- învinuirea înaintată este una necorectă, neclară, conținând divergențe

și circumstanțe de acuzare care se contrazic reciproc, adică este una dubioasă,

iar instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu

circumstanțe care ar justifica-o, care ar agrava situația inculpatului și să-și

întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii;

- consideră că n-a încălcat prevederile pct. 45 sub pct. 1-2 al

Regulamentului Circulației Rutiere, deci n-a comis infracțiunea prevăzută de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece a fost privat de posibilitatea tehnică

de a evita tamponarea cu autobuzul de model „Mercedes” cât și tamponarea

pietonului Spânu Petru, prin acțiunile neregulamentare a șoferului Căpățînă

Pavel, care a încălcat prevederile: pct.3, pct.11, sub pct. 34 sub pct. 4, pct. 37

sub pct. 2), pct. 68 sub pct.4), pct. 71, pct. 72, pct. 122 al Regulamentului

Circulației Rutiere. În cazul dat, șoferul autobuzului Căpățînă Pavel era

obligat să asigure securitatea pasagerului Spînu Petru, să nu-l expună

5

pericolului, însă el l-a trimis pe pasagerul Spînu Petru în partea stângă-spate a

autobuzului pe carosabil și în așa mod la expus pericolului, fapt ce a rezultat

decesul pasagerului Spînu Petru;

- consideră că fără o constatare concretă tehnică, aprecierea juridică este

doar o presupunere, fiindcă procurorul, instanța de judecată nu posedă

cunoștințe tehnice și nici nu are dreptul să facă careva concluzii tehnice, în

sensul că ar fi avut posibilitate să evite accidentul rutier, dacă respecta

Regulamentul circulației rutiere sau dacă se deplasa cu viteza de 70 km/h și

legătura cauzală a vitezei cu accidentul;

- referitor la acțiunea civilă înaintată, consideră că, încasarea de la el în

beneficiul succesorului părții vătămate Spînu Vera a prejudiciului moral în

mărime de 500 000 ca vădit exagerat, deoarece instanța de judecată n-a luat în

considerație că aflarea neregulamentară a părții vătămate Spînu Petru pe

carosabil a provocat într-o mare măsură producerea accidentului rutier și

urmările grave cauzate în rezultatul accidentului. În afară de aceasta, nu este

reală încasarea de la el a sumei de 500 000 lei deoarece nu dispune de

proprietăți, conturi bancare, salariu, care ar acoperi o parte din prejudiciul

moral. Rămânând în stradă fără serviciu, fără casă și fără masă, surse de

existență, nicidecum nu are posibilitate să recupereze o parte din prejudiciul

moral încasat de către instanță. Consideră că, în procesul examinării cauzei

penale de către instanța de judecată n-a fost dovedită vina incriminată, deci

comiterea de către dânsul a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal.

28 septembrie 2021, a fost respins ca fiind nefondat apelul inculpatului, și

menținută fără modificări sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 29

octombrie 2020.

4.1 Instanța de apel a stabilit că, afirmațiile inculpatului reprezintă

opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în sentința sa corect și

justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, luând

în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală

și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la

concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și

prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate.

În continuare, prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și

veridice expuse supra constată dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că,

6

Țurcan Gheorghe, la data de 21 decembrie 2018, cu aproximație ora 1930, fiind posesor

a permisului de conducere de categoria respectivă, conducând unitatea de transport de

model ”xxxxxxx” n/î xxxxxxxxxxx, pe traseul M-5, km 217+600M, în regiunea sat.

Bravicea, Călărași, manifestând imprudența față de acțiunile sale, exprimată prin

încrederea exagerată în sine, dându-și seama că acțiunile sale ar putea provoca

consecințe social-periculoase, contrar prevederilor Regulamentului circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM, nr. 375 din 13.05.2009/MO. Nr. 92-93, din

15.05.2009, potrivit căruia participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de

circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic să nu-i expună pericolului, încălcând

prevederile Cap. II, punct 10,. Subcapitol 1, lit. b), cap IV, secțiunea III, punct 45,

subpunct 1, lit. a), b), c), d) și subcapitol II, al aceluiași Regulament, care obligă pe

conducătorul de vehicul ”să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului

Regulament, precum și să posede dexteritatea, necesară pentru a conduce în siguranță

vehiculul pe drum, să conducă în conformitate cu limita de viteză stabilită , ținând

permanent seama de următorii factori starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția, dexteritatea în conducere care iar permite să prevadă situații periculoase,

starea tehnică a vehiculului, particularitățile încărcăturii și situația rutieră, iar în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului, a tamponat lateral pe partea dreaptă pietonul Spînu Petru, care se afla în

partea laterală stângă a autobuzului de model ”xxxxxxx ” n/î xxxxxxxx, care staționa

din motive tehnice pe prima bandă în regiune sat. xxxxxxxx, în direcția de deplasare

spre mun. Chișinău, cauzând-i leziuni corporale, care conform raportului de expertiză

judiciară nr. xxxxxxxx din 02 februarie 2019, sunt calificate ca grave, sub formă de

traumă cranio-cerebrală cu hemoragie cu edem al țesuturilor moi la nivelul părții

piloase a capului pe dreapta, o plagă și două excoriații pe față, hemoragie

subarahnoidă pe dreapta, contuzie cerebrală, fractura femurului drept, excoriații pe

cotul drept mâini și genunchi, leziunile indicate fiind în legătură cauzală cu decesul.

Apreciind probele pe cauza penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, verificând concomitent argumentele din rechizitoriu

în raport cu probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a

conchis că, învinuirea adusă inculpatului Țurcan Gheorghe este întemeiată,

acțiunile just calificate în temeiul art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, după

indicii calificativi: „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență decesul

unei persoane”.

Analizând declarațiile succesorului părții vătămate a martorilor a

considerat că acestea sunt veridice, relatează adevărul, sunt consecvente,

7

consecutive pe tot parcursul procesului, care coroborează cu probele materiale

scrise cercetate în ședința de judecată.

Instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatului Țurcan Gheorghe

privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combat prin

totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în

ședința de judecată și anume prin declarațiile succesorului părții vătămate, a

martorilor și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii.

Analizând declarațiile martorilor Gasnaș Sergiu și Diaconu Valeriu,

instanța de apel a constatat faptul că ultimii nu au relatat ceva la esența

faptelor pentru care Țurcan Gh. a fost pus sub învinuire, doar relatând date

generale. Conform certificatului prezentat de partea apărării și anexat la

materialele dosarului, eliberat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat nr.

08/544 din 07.05.2019, la data de 21 decembrie 2018 între orele 19:00-20:00,

conform datelor stației meteorologice Bravicea (r. nul Călărași),: - temperatura

aerului a oscilat între-3,00 C -3,20 C; - umiditatea relativă a aerului a constituit

92%; - grosimea medie a stratului de zăpadă pe platforma meteorologică a

constituit 5 cm.; - pe drumuri s-a semnalat ghețuș; - între orele 18:10-20:00 s-a

semnalat aer cețos, distanța vizibilității meteorologice a fost de 4 km; - alte

fenomene atmosferice, precum și precipitații nu s-au semnalat. (f.d.145)

Astfel, pe porțiunea dată de drum, Țurcan Gh., urma să reducă viteza unității

de transport pentru a o conforma condițiilor meteorologice în limitele permise

de Regulamentul circulației rutiere.

În final a reținut că, în cauză au fost stabilite toate elementele

componente ale infracțiunii imputate inculpatului (pct. 17 din decizie), inclusiv

vinovăția acestuia, iar argumentele apelantului, precum că faptele lui nu

întrunesc elementele infracțiunii imputate, sunt neîntemeiate și contravin

actelor cauzei, inclusiv declarațiilor succesorului părții vătămate și ale

martorilor descrise mai sus.

Instanța de apel a apreciat afirmațiile inculpatului precum că s-ar fi

deplasat cu viteză regulamentară ca fiind făcute în scop de apărare și evitare a

răspunderii penale și nu are careva motive de a pune la îndoială concluziile

experților care au întocmit raportul de expertiză sub avertizare de răspundere

penală pentru concluzii false, totodată partea apărării nu a declarat careva

recuzări față de experți. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.326-334

din 27.02.2020 în momentul formării urmei de frânare, înregistrate în

procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 21 decembrie

2018, care a avut loc pe traseul M5, km 217+700 m, s. Bravicea, Călărași

constituie aproximativ 96 km/h. Din cele menționate rezultă că la momentul

observării obstacolului și frânării în scopul evitării coliziunii Țurcan

8

Gheorghe se deplasa cu viteza de aproximativ 96 km/h. Astfel, acesta a

depășit atât viteza generală admisibilă de deplasare de 90 km/h cât și viteza

de deplasare admisă în condiții de vizibilitate redusă de 70 km/h.

Cu referire la afirmațiile apelantului precum că, nu a avut posibilitate

tehnică să evite tamponarea cu capota autobusului în partea stânga, cât și să

evite tamponarea pietonului Spînu Petru ce se afla sub capota autobusului în

partea lateral stânga spate a autobusului de model „xxxxxxx”, n/î xxxxxxx

deoarece, autobusul nu era iluminat, staționa pe banda dreaptă a

carosabilului, nu a fost instalat triunghiul de presemnalizare la o distanță de

cel puțin 30 m, încât să poată fi văzut de la o distanță suficientă de

conducătorul vehiculului care se apropie, instanța de apel a menționat că, la

examinarea acestei probe privind prezența sau absența posibilității tehnice a

conducătorului locului de transport de a evita producerea accidentului rutier

pe timp de noapte, pe sectoarele de drum neiluminate sau în condiții de

vizibilitate redusă trebuie de reieșit din următoarele: în conform cu lit. a)

alin.(1) pct.45 RCR, conducătorul mijlocului de transport trebuie să-l conducă

în conform, cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de

dexteritatea în conducere care iar permis prevadă situațiile periculoase.

Iar cele susținute de către Țurcan Gheorghe că schița accidentului rutier

a fost întocmită greșit și părtinitor de către angajații MAI, iar raportul de

expertiză s-a bazat exclusiv pe schița menționată, instanța de apel nu lea luat

în considerație, iar fără prezentarea cărorva probe verosimile în acest sens,

acestea au doar un rol declarativ. Or, Țurcan Gheorghe după efectuarea

măsurărilor a semnat schița accidentului fără a avea careva obiecții

menționând că personal a lut parte la efectuarea măsurărilor și nu a contestat

acțiunile agenților constatatori în modul prevăzut de lege. Ulterior realizând

că indicațiile schiței accidentului î-i sunt nefavorabile Țurcan Gheorghe

invocă diverse ilegalități și părtinirea colaboratorilor poliției la întocmirea

acesteia, fără însă a proba cele susținute.

În final instanța de apel a menționat faptul că, concluziile primei

instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și

legalității, sub aspectul că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

imputate a fost dovedită în cadrul procesului penal, astfel faptele acestuia,

reținute prin sentință, întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei penale, instanța de

apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75,

61 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

9

Astfel, reieșind din circumstanțele cazului că, infracțiunea comisă de

Țurcan Gheorghe face parte din categoria celor grave, ținând cont de scopul

pedepsei penale în restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța de apel a menționat

că, prima instanță în mod justificat a ajuns la concluzia aplicării inculpatului

Țurcan Gheorghe a pedepsei sub formă de 3 (trei) ani închisoare cu executare

în penitenciar de tip deschis cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța a reiterat că, prima instanță corect

a admis parțial cerințele succesorului părții vătămate în partea încasării

prejudiciului moral, cu încasarea de la Țurcan Gheorghe în beneficiul lui

Spînu Vera a prejudiciului moral în sumă de 500 000 ( cinci sute de mii) lei, în

rest acțiunea civilă fiind respinsă, ca neîntemeiată.

La fel, a reținut că, prima instanță justificat a concluzionat de a încasa de

la SA ”Grawe Carat Asigurări” în beneficiul succesorului părții vătămate

Spînu Vera, prejudiciul material în mărime de 32 805 (treizeci și două de mii

opt sute cinci)lei, cheltuieli legate de înmormântare, și de la Țurcan Gheorghe

în beneficiul lui Spînu Vera - succesorul părții vătămate prejudiciul material

suportat pentru procurarea medicamentului ”Methypred” în suma de 3 977

(trei mii nouă sute șaptezeci și șapte), 75 lei, cheltuieli de transport în mărime

de 2 620 (două mii șase sute douăzeci)lei, venitul ratat de tata decedatului

Spînu Petru- Spînu Ion, pentru absența de la locul de muncă în perioada 21

decembrie 2018-15 ianuarie 2019 legată de decesul fiului și înmormântarea

acestuia (f.d. 141), cât și suma de 490 (patru sute nouăzeci)euro, echivalenți în

lei la cursul stabilit de BNM la data executării, ce constituie prețul telefonului

mobil de model „xxxxxxx” deteriorat la momentul impactului (f.d. 138),

precum și cheltuielile de judecată cu titlu de cheltuieli suportate pentru

asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Corect prima instanță a soluționat soarta corpului delict automobilul de

model Volkswagen CADDY cu n/î COC 079. La fel, justificat a dispus

încasarea de la Țurcan Gheorghe în beneficiul statului cheltuielile de judecată

suportate pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 4 340 (patru mii

trei sute patruzeci) lei.

avocatul Babără Victor cu inculpatul, prin care invocând incidența pct. 6) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Țurcan

Gheorghe Ion să fie achitat din lipsa componenței de infracțiune, prevăzută

de art. 264 alin. 3 Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul Babără Victor cu inculpatul invocă

următoarele aspecte:

10

- instanțele de judecată s-au manifestat în favoarea acuzării, au încălcat

flagrant prevederile atât art. 19 alin. 1 cât și prevederile art. 24 alin. 2 Cod de

procedură penală;

- instanța de apel doar a enumerat motivele înaintate de inculpat, însă

n-a dat nici-o apreciere acestora;

- instanța de apel n-a examinat probele acumulate de prima instanță - ce

echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei în apel;

- atât instanța de apel cât și prima instanță n-au dat nici-o apreciere și a

neglijat Raportul de expertiză auto tehnică nr. 326-334 din 27.02.2020;

- instanța de apel n-a dat o apreciere înscrierii audio de la prima

instanță care confirmă că procurorul a declarat că are dubii în privința

vinovăției lui Turcan Gheorghe și a lăsat la discreția instanței aprecierea

vinovăției lui Țurcan Gheorghe. Faptul că prima instanță a dispus și a efectuat

o expertiză auto tehnică pentru a determina cauza accidentului rutier,

confirmă că prima instanță a considerat că doar expertul auto tehnic are

competența necesară pentru a determina cauza accidentului din punct de

vedere tehnic, pentru a rezolva fondul cauzei și a permite instanței de a

aprecia juridic acțiunile condamnatului Țurcan Gheorghe;

- reieșind din concluziile expertului auto tehnic - pentru a rezolva cauza

accidentului, posibilitatea tehnică, este necesar de efectuat reconstituirea la

locul accidentului, pentru a determina vizibilitatea automobilului, astfel, în

opinia sa n-a fost rezolvat fondul cauzei însă, atât prima instanță, cât și

instanța de apel au constatat eronat precum că, argumentul condamnatului,

nu a avut posibilitatea tehnică să evite tamponarea cu capota autobusului în

partea stângă, cât și să evite tamponarea pietonului Spînu Petru ce se afla sub

capota autobuzului în partea lateral stângă spate a autobuzului de model

“xxxxxxxx ”, n/î xxxxxxxx deoarece, autobusul nu era iluminat, staționa pe

partea dreaptă a carosabilului, nu a fost instalat triunghiul de presemnalizare

la o distanță de cel puțin 30 m, încât să poată fi văzut de la o distanță

suficientă de conducătorul vehiculului care se apropie;

- neîntemeiat nu s-a dat o apreciere juridică faptului că conform

materialelor cauzei penale - primar s-a produs tamponarea cu autobuzul

Mercedes, care staționa neregulamentar pe carosabil, apoi a fost tamponat

pietonul Spînu Petru;

- nu s-a dat nici-o apreciere și s-a neglijat faptul că prima instanță,

pentru a justifica învinuirea înaintată lui Țurcan Gheorghe, neîntemeiat a

adus argumente suplimentare, precum că Țurcan Gheorghe nu a respectat

prevederile pct. 7; 47 (1) lit. 2); 47 (2) lit. d RCR - deoarece aceste încălcări n-au

fost constatate de către OUP prin ordonanța de punere sub învinuire din 18

februarie 2019;

- în procesul examinării cauzei penale n-a fost dovedită vina lui Țurcan

11

Gheorghe, precum că a încălcat prevederile prevăzute de pct. 45, sub pct. 1-2

al Regulamentului Circulației Rutiere și a comis infracțiune prevăzută de art.

264, alin. 3 lit. b) Cod penal;

- instanța de judecată neîntemeiat a încasat prejudiciul moral de 500 mii

lei care este exagerat și nu corespunde gradului de vinovăție;

- învinuirea înaintată lui Țurcan Gheorghe, este ne concretă, neclară,

conținând divergențe și circumstanțe de acuzare care se contrazic reciproc,

adică este una dubioasă, iar instanța de judecată nu este în drept să

completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o, care ar agrava

situația inculpatul și să-și întemeieze soluțiile pe presupuneri si dubii.

procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de către avocatul Babără Victor cu inculpatul

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta

urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Efectuând o analiză textuală a părții motivante a deciziei instanței de

apel se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare

și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării

sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate de părți și

circumstanțele reale ale acestei cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare

temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul

judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în

vedere, că lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre

judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.

Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul, că

principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la

vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când

unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație

12

în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta

există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat.

Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în

cauză urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate

aspectele, complet și obiectiv.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de

apel au comis următoarele erori de drept.

Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de

săvârșirea acestei infracțiuni.

Potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere

al coroborării lor.

Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii,

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură

penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să

decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se

folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005

privind sentința judecătorească, pct. 3.).

7.1. În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței

(pct. 2. din decizie), prima instanță adoptând soluția de condamnare a

inculpatului Țurcan Gheorghe în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, doar a

trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în

rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la baza sentinței de

13

condamnare și care au fost respinse;

Deși a făcut trimitere la Raportul de expertiză auto tehnică nr. 326-334

din 27.02.2020, ca probă în susținerea învinuirii, prima instanță nu l-a apreciat

în nici un fel, și nu a coroborat concluziile experților cu învinuirea incriminată

inculpatului Țurcan Gheorghe.

Instanța de recurs ordinar statuează și faptul că deși în ședința primei

instanțe cu referire la unele concluzii ale raportului de expertiză judiciară nr.

326-334 din 27.02.2020, a fost audiat expertul judiciar Sapungi Mihail,

declarațiile acestuia doar au fost trecute în textul sentinței pronunțate, iar

aspectele importante clarificate de către expert nu au fost supuse unei analize,

fiind în fond lăsate fără apreciere.

Colegiul de asemenea constată depășirea limitelor învinuirii formulate

or, aceasta în motivarea soluției sale ca fiind stabilită vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii incriminate a făcut trimitere și a constatat în acțiunile

inculpatului încălcarea pct. 47.1 lit. b), pct.(7) și pct.47 alin.2, lit. d) al

Regulamentului circulației rutiere – fapte neincriminate ultimului în

rechizitoriu, eroarea constituind depășirea limitelor învinuirii, deoarece

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei

puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.(f.d.110, Vol. I);

În contextul omisiunilor constatate supra, Colegiul conchide că prima

instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de

lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În continuare, Colegiul reține, că potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, pronunțându-se asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora

trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

14

corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,

cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Sub aspectul expus mai sus Colegiul penal lărgit stabilește că, și instanța

de apel la rândul său nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din

decizie), se constată că aceasta:

- nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a

desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată;

- nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, nu a judecat cauza în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu,

nefiind clar care probe au fost puse la baza sentinței de condamnare și care au

fost respinse;

- a statuat în descriptiv, confuz și neclar la descrierea elementelor

constitutive ale infracțiunii încălcarea regulilor sau ignorarea cerințele

Regulamentului Circulației Rutiere și anume cazului menționat la prevederile

pct. 45 și pct. 46, iar infracțiunea se consumă în momentul survenirii

consecințelor ei, astfel, a depășit limitele învinuirii, deoarece potrivit

rechizitorului pct. 46 din Regulamentului Circulației Rutiere nu este

incriminat inculpatului Țurcan Gheorghe.

- nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat de

apărător, și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la

pct. 3.1 și 5.1 din prezenta decizie, în felul și esența probatorie în care acestea

au fost enunțate.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța

de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, precum și a

constatării clare a faptelor comise și întrunirea elementelor infracțiunilor

incriminate, precum și calificării juridice corespunzătoare a faptelor comise, să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentul recurentului că atât instanța de apel cât și prima

instanță n-au dat nici-o apreciere și a neglijat Raportul de expertiză auto tehnică nr.

326-334 din 27.02.2020, instanța de recurs ordinar îl apreciază ca fiind

întemeiat întrucât din conținutul atât al sentinței primei instanțe cât și a

deciziei instanței de apel, se atestă că a fost redat conținutul probelor

15

prezentate de partea acuzării, însă, deși sa făcut referire la prevederile art. 101

alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căruia: fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor., acestea însă

nu au efectuat aprecierea acestora și la motivarea hotărârilor nu s-au expus

asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, obligație instituită la alin.

(4) a art. 101 Cod de procedură penală.

La fel, în decizia sa, instanța de apel a redat o parte din depozițiile

martorilor audiați pe caz, însă ulterior nu a efectuat o apreciere în cumul cu

toate probele, în fila neexpunându-se corespunzător asupra fiecăreia, dar sa

limitat la fraze generale, precum că aceste probe demonstrează existența

elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate lui Țurcan Gheorghe.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel

nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri

care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este

întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare

a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor administrate în instanța de judecată.

Reieșind din faptul că decizia instanței de apel urmează a fi casată,

Țurcan Gheorghe, urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă nu

execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri

judecătorești.

art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să verifice din nou și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,

16

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, să dea răspuns la toate

cerințele și argumentele apelanților ținând cont de motivele invocate în

apeluri și dispozițiile expuse la pct. 7 al prezentei decizii și ca urmare să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile

art. 414, 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Babără Victor cu

inculpatul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 28 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Țurcan Gheorghe

xxxxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Țurcan Gheorghe xxxxxxxxxx se eliberează imediat din penitenciar dacă

acesta nu execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor

hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 26 mai 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

17