1ra-396/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-396/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-396/2022

(1-21002314-01-1ra-17032022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie

2021, în cauza penală privindu-l pe

SHORBAJI Ebrahim, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.01.2021 – 23.04.2021;

Instanța de apel: 17.06.2021 – 29.11. 2021;

Instanța de recurs: 17.03.2022- 20.04.2022.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Shorbaji

Ebrahim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată

condiționat pe o perioada de probațiune de 3(trei) ani, și dispusă de a nu fi executată,

dacă inculpatul în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (6) pct. a) Cod penal, a fost pus în

sarcina lui Shorbaji Ebrahim, ca în perioada de probațiune fixată, să nu-și schimbe

domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent.

A fost încasat de la Shorbaji Ebrahim în beneficiul statului suma de 1440 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare, suportate pentru efectuarea Raportului de expertiza

1

judiciara nr.202002D1703 din 29.09.2020 și Raportului de expertiza judiciara

nr.34/12/1-R-4057 din 09.12.2020.

A fost admisă parțial solicitarea părții vătămate și s-a dispus încasarea de la

Shorbaji Ebrahim în beneficiul lui Gorea Mert a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare pentru acordarea asistenței juridice, în rest solicitarea privind încasarea din

contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a cheltuielilor judiciare pentru

acordarea asistenței juridice a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și civilă

Gorea Mert, în partea încasării prejudiciului material, fiind dispusă încasarea de la

Shorbaji Ebrahim în beneficiul lui Gorea Mert suma de 15.000 lei cu titlu de

prejudiciu material în legătură cu venitul ratat. În rest acțiunea civilă înaintată de către

partea vătămată și civilă în partea încasării prejudiciului material, a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și civilă

Gorea Mert în partea încasării prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea de la

Shorbaji Ebrahim în beneficiul lui Gorea Mert suma de 30.000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, în rest acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și civilă

Gorea Mert, în partea încasării prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către partea civilă „Compania

Națională de Asigurări în Medicină”, fiind dispusă încasarea de la Shorbaji Ebrahim

în beneficiul părții civile „Compania Națională de Asigurări în Medicină” suma de

6558,55 lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței medicale, suportate din

fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, gestionate de CNAM.

Ebrahim, la 29 august 2020, aproximativ la ora 01:50, conducând automobilul de

model „BMW 640i”, cu XXXXX, pe XXXXX, imediat după intersecția cu XXXXX,

neglijând faptul că se deplasează pe un sector de drum dirijat de indicatorul rutier de

avertizare 5.50.1 care semnifică „Trecerea pentru pietoni”, nu a manifestat prudență

sporită la trafic, nu a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează

condițiile rutiere de care trebuie să tina cont fiecare conducător la determinarea

vitezei, benzii de circulație și a modalității de conducere a vehiculului, prin ce a

încălcat prevederile pct.45 alin.(1) și (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, care

prevede că: ,,1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita

de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-

ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau

chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.” și, observând pe

2

direcția sa de deplasare pietonul care s-a angajat în traversarea părții carosabilului de

la stânga spre dreapta relativ deplasării automobilului, nu a redus viteza și nu a stopat,

dar a schimbat direcția de deplasare a automobilului în dreapta prin ce a ignorat

prevederile pct.39 alin.(1) din Regulamentul Circulației Rutiere, care stipulează că:

„Înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers,

conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în

siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic” și ca urmare cu

partea laterală stângă din față a automobilului, a comis tamponarea pietonului

GOREA Mert, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară

nr.202002D1703 din 29 septembrie 2020, vătămare corporală gravă manifestată prin:

fractura cominutivă a femurului drept în treimea proximală cu implicarea canalului

medular; fractură cominutivă a osului tibian stâng în treimea proximală cu implicarea

canalului medular și deplasarea fragmentelor; plăgi contuze la 3/27 nivelul articulației

cotului drept și articulația genunchiului drept, excoriații multiple la nivelul membrelor

inferioare.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Shorbaji Ebrahim, a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, individualizată prin „încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății”.

către procuror și avocatul Roșca Maxim în interesele inculpatului, prin care au

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău.

3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i aplica lui Shorbaji Ebrahim pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea în penitenciar de tip deschis cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În motivarea apelului s-a indicat că, pedeapsa stabilită lui Shorbaji Ebrahim este

una prea blândă, și nu este echitabilă în cazul în care acesta nu a recuperat paguba

materială, nici morală părții vătămate, nu a intervenit cu un ajutor fizic, cunoscând că

partea vătămată este imobilizată la pat pentru o perioadă nedeterminată de timp, nu s-

a interesat de necesitățile acesteia, manifestând astfel indiferență totală față de

persoana care din vina lui a ajuns într-o situație gravă a sănătății, nu în ultimul rând,

urmare a acțiunilor infracționale ale inculpatului, partea vătămată Gorea Mert a rămas

fără loc de muncă.

Astfel, executarea pedepsei reale ar fi în acord cu principiul proporționalității,

luându-se în vedere fapta comisă și urmările produse, în corespundere cu prevederile

art. 7 alin. (1) Cod penal, care expres prevede că la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. În acest

3

sens atât de acuzare cât și de instanță nu au fost stabilite careva circumstanțe

atenuante.

Insistă că, circumstanțele reale și personale reținute în sarcina lui Shorbaji

Ebrahim, indică la faptul că pentru a atinge scopul pedepsei prevăzut de legiuitor la

art. 61 Cod penal, cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este aplicarea unei

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis.

3.2 Avocatul Roșca Maxim în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal și în baza

acestei legi să fie stabilită pedeapsa minimă sub forma de amendă.

În motivarea apelului său avocatul a menționat despre faptul aplicării unei

pedepse prea dure în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului.

2021, apelurile procurorului și avocatului Roșca Maxim în interesele inculpatului au

fost respinse ca nefondate, sentința s-a menținut fără modificări.

fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în baza

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indici calificativi „încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

gravă a integrității corporale și a sănătății”.

Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpatului, instanța de fond a ținut cont

de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art.

16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din imprudență, de

personalitatea inculpatului care anterior nu a fost condamnat, nu se află la evidență

la medicul psihiatru și narcolog, este student.

La caz, instanța de apel considera că anume această pedeapsă este echitabilă și

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă

stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul

gradului de pericol social al faptei comise de inculpat, cât și personalitatea lui.

Luând în considerație aspectele art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a ajuns la concluzia

că inculpatul poate fi reeducat fără a fi izolat de societate, or, suspendarea condiționată

a executării pedepsei, corespunde scopului și principiilor generale de aplicare a

pedepsei penale, prin urmare, termenul pentru care va fi suspendată executarea

4

pedepsei de 3 ani, este un termen justificat și corespunzător pentru ca inculpatul să se

corijeze și ca pe viitor să nu comită fapte infracționale.

Instanța de apel a considerat necesar de a sublinia faptul că dispunerea

suspendării condiționată a executării pedepsei este o măsură legală și temeinică,

aplicată în corespundere deplină cu condițiile stabilite la art. 90 Cod penal și care în

esență oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o severitate

accentuată de natură să exprime un tratament adecvat inculpatului și să garanteze

resocializarea sa viitoare pozitivă, scopul pedepsei fiind atins și fără condamnarea lui

la o pedeapsă privativă de libertate reală.

Prin urmare, instanța de fond justificat a conchis că o pedeapsă privativă de

libertate neaplicată condiționat în temeiul art. 90 Cod penal, este echitabilă la caz,

care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel a susținut această

poziție și a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită

inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul

gradului de pericol social al faptei comise de inculpat, cât și personalității lui.

Totodată, apelul avocatului inculpatului cu privire la aplicarea unei pedepse de

altă categorie, sub formă de amendă, nu va atinge scopul pedepsei din motivele

indicate mai sus, astfel încât acesta apel nu a fost susceptibil de a fi admis.

ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

solicitând casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei inculpatului și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care să fie exclusă aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivare recurentul a indicat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor din cererea de apel,

justificând soluția instanței de fond în partea modalității de executare a pedepsei

stabilite inculpatului, deși nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, or, personalitatea inculpatului nu

prezintă garanțiile unei bune conduite, care ar fi permis instanțelor de fond și apel de

a da dovadă de clemență în privința respectivului;

- instanțele de fond și cea de apel nu au ținut cont de faptul că inculpatul nu a

recuperat paguba materială, nici morală părții vătămate, nu a intervenit cu un ajutor

fizic, cunoscând că partea vătămată este imobilizată la pat pentru o perioadă

nedeterminată de timp, nu s-a interesat despre necesitățile ei;

- inculpatul a recunoscut vina doar pentru a putea pretinde la stabilirea în privința

sa unei pedepse penale condiționate;

5

- pedeapsa stabilită inculpatului nu va duce la atingerea deplină a scopului legii

penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a

careva încălcări a ordinii de drept.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Din conținutul recursului se constată că procurorul face trimitere la temeiurile

de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

menționând că prin decizia contestată, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea

blândă raportată la fapta comisă de acesta, de aceea, la caz, a fost aplicată pedeapsa

individualizată contrar prevederilor legale, instanța nemotivându-și suficient

hotărârea în acest aspect, adică critică primordial aplicarea art. 90 Cod penal față de

inculpat.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, însă instanța de recurs precizează că recurentul, referindu-se la pct. 6 din

norma menționată, a indicat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, fără a-și argumenta temeiul invocat, ceea ce rezultă că acesta este

introdus cu titlu declarativ și urmează a fi respins ca neîntemeiat.

Verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul penal

conchide că instanța de apel și-a motivat concluzia prin statuarea faptului că a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod Penal, art. 3641 Cod de procedură

penală în coraport cu prevederile art. 90 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele

care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării ei, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia.

Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru aplicarea unei

pedepse mai aspre, cu închisoare reală, în privința inculpatului la moment nu se

constată, or, pedeapsa stabilită răspunde atât principiului proporționalității, cât și

6

scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane.

Instanța de recurs notează că, pentru a se reține eroarea de drept stipulată în pct.

10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate contrar exigențelor

legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de prevederile art. 75 și 90 Cod

penal, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepselor și

condițiile de aplicare a institutului suspendării condiționate, în raport cu circumstanțe

agravante și atenuante etc., ținând seama de limitele stabilite în partea specială a

Codului.

Astfel, Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul procurorului precum

că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă și una inechitabilă, din considerentul

că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis

o infracțiune din imprudență, a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise,

anterior nu a fost atras la răspundere penală, la locul de trai se caracterizează

satisfăcător, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află.

Mai mult ca atât, procurorul, solicitând excluderea prevederilor art. 90 Cod penal

la aplicarea pedepsei în privința inculpatului, nu a invocat careva motive care ar

justifica aplicarea unei pedepse cu executare reală, or, criticile formulate de procuror

au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora

li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie, iar argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere

al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei

instanței de apel.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul concluzionează că, instanța de apel a

pronunțat o decizie întemeiată și motivată, care corespunde tuturor prevederilor legii

de procedură penală, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză, fapt ce permite

declararea inadmisibilității recursului pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpatului

pedeapsa individualizată conform prevederilor legale, astfel încât recursul ordinar

declarat de procuror este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din recursul înaintat de procuror, sunt vădit neîntemeiate.

7

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

SHORBAJI Ebrahim, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 iunie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

8