1ra-1208/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1208/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1208/2022

1-20164675-01-1ra-10082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Capmoale Angela în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 22 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Grișco Igor XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 30.12.2020 – 18.06.2021.

Instanța de apel: 21.07.2021 – 22.12.2021.

Instanța de recurs: 10.08.2022 – 07.12.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Grișco Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi, prin aplicarea art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Potrivit prevederilor articolelor 89 alin. (2) lit. a) și 90 alin. (1) Cod penal,

s-a dispus ca executarea pedepsei cu închisoarea stabilită în privința lui

Grișco Igor, prin sentință, să se suspende condiționat pe o perioadă de

probațiune de 2 (doi) ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă, cu condiția că

acesta în termenul de probațiune nu va săvârși alte infracțiuni.

Conform art. 90 alin. (6) lit. a), f), g) Cod penal, inculpatul Grișco Igor a

fost obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul

organului competent, să participe la programe probaționale și să presteze

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 60 (șaizeci) ore.

Acțiunea civilă înaintată de Guțu Mihai privind încasarea prejudiciului

moral în sumă de 70 000 lei, prejudiciul biologic în sumă de 200 000 lei, 1 500

lei cheltuieli de asistență juridică a fost admisă parțial. S-a dispus a fi încasat

1

de la Grișco Igor în beneficiul părții civile Guțu Mihai cu titlul de prejudicial

moral suma de 50 000 lei (cincizeci mii) lei, prejudiciul biologic în sumă de

200 000 (două sute mii) lei și suma de 1 500 (o mie cinci sute) lei cheltuieli de

asistență juridică, în rest acțiunea civilă a fost respinsă.

A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către partea civilă

„Compania Națională de Asigurări în Medicină”. S-a dispus a fi încasat de la

Grișco Igor, în beneficiul părții civile „Compania Națională de Asigurări în

Medicină”, suma de 17 386, 99 (șaptesprezece mii trei sute opt zeci și șase, 99)

lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței medicale, suportate din

fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, gestionate de CNAM.

S-a dispus a fi încasat de la Grișco Igor în beneficiul statului a

cheltuielilor de judecată în mărime de 864 (opt sute șase zeci și patru) lei.

A fost aplicată lui Grișco Igor măsura preventivă - obligarea de a nu

părăsi țara până la rămânerea definitivă a sentinței, apoi măsura se va revoca.

A fost obligat Grișco Igor să transmită permisul de conducere cu nr.

126601191, Agenției Servicii Publice.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte și a mijloacelor materiale de

probă.

constatat că, Grișco Igor, la 29 septembrie 2020, aproximativ ora 13:58 min., fiind

în calitate de conducător auto, conducând aautomobilul de model ”Dacia Logan”, cu

n/î XXX XXX, pe bd. Decebal, mun. Chișinău, din direcția str. Trandafirilor, spre

str. Nicolae Zelinski, în preajma băncii ”Moldova Agroindbank”, amplasată pe bd.

Decebal 72/2, n-a manifestat prudența sporită la trafic și n-a ținut permanent seama

de împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere,

intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont

fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță,

determinarea benzii de circulație și modului de conducere a vehiculului, n-a apreciat

corect situația rutieră reală pe drum în care se afla automobilul în momentul

respectiv, prin ce a încălcat Hotărârea Guvernului nr. 357/2009 cu privire la

aprobarea Regulamentului circulației rutiere, emisă în scopul executării prevederilor

articolului 37 din Legea nr. 131/2007, privind siguranța traficului rutier și anume:

cerințele pct. 3 al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit cărora: „participanții

la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice

ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor

participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat

obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe

iminente”; prescripția normei de la pct. 39 alin. (1) din Regulamentului Circulației

Rutiere, potrivit căreia „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei

2

schimbări a direcției de mers conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această

manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic”, reglementările pct. 40 alin. (2) din Regulamentului Circulației

Rutiere, conform cărora, înaintatea virării la drepata, conducătorul de vehicul trebuie

să cedeze trecerea bicicliștilor și conducătorilor de ciclomotoare care se deplasează pe

pista destinată lor, precum și pietonilor; inclusiv cerințele pct. 45 din Regulamentul

Circulației Rutiere, care prevede că: 1)Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția: h) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase: c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația rutieră. 2) În cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului”; prevederile pct. 58 alin. (3) din Regulamentul Circulației Rutiere,

conform cărora, la apariția semnalului verde al semaforului, conducătorul este obligat

să cedeze trecerea vehiculelor deja angajate în trecerea intersecției, indiferent de

direcția lor de deplasare, precum și pietonilor care finalizează traversarea

carosabilului; la fel s-a omis respectarea prevederilor articolul 22 din Legea

nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier, care la alin. (4) stipulează că

„participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure

fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la

trafic”, art. 23 alin. (3) lit. a) din aceeași Lege, conform cărora „conducătorul de

autovehicul este obligat să cunoască și să respecte Regulamentul circulației rutiere”

și drept urmare, a comis tamponarea pietonului Guțu Mihai a.n. 2002, care traversa

carosabilul pe bd. Decebal, de la dreapta spre stânga relativ deplasării mijlocului de

transport condus de Grișco Igor, pe marcajul rutier orizontal nr. 1.14.1 „Trecerea

pietonală”, astfel, cauzându-i acestuia vătămări corporale grave, sub formă de:

”Traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin contuzie cerebrală medie,

hematom epidural (70 ml) în lobul frontal pe stînga, excoreație în regiunea frontal pe

stînga cu compresia cortexului și cornului frontal al ventricolului lateral stîng,

excoreație în regiunea frontală pe stînga”, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate.

Leziunile corporale constatate sunt în legătura de cauzalitate directă cu trauma

suportată, au prezentat pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se califică ca

vătămare corporală gravă”, consemnate în raportul de expertiză judiciară nr.

202002D2146 din 14 decembrie 2020.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale Grișco Igor a comis

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, după semnele:

încălcarea regulilor de securitate a circulației si de exploatare a mijloacelor de

3

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudentă o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea

sentinței în partea stabilirii lui Grișco Igor a pedepsei complementare

obligatorii - anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, dispunerii

spre încasare în beneficiul părții civile Guțu Mihail a prejudiciului moral (50

000 lei) și a prejudiciului biologic în (200 000 lei); în partea admiterii acțiunii

civile a părții civile CNAM față de Grișco Igor în sumă de 17 386,99 lei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

în partea contestată, și anume: de anulare a pedepsei complementare

obligatorii stabilite lui Grișco Igor (anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport) sau înlocuirea acesteia cu o pedeapsă complementară mai

blândă (munca neremunerată în folosul comunității sau privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen redus, prin aplicarea art. 79

Cod penal), de stabilire a cuantumului prejudiciului moral și biologic spre

încasare de la Grișco Igor în folosul părții civile Guțu Mihail în mod echitabil,

ținând cont de principiul umanismului și ținând cont că Grișco la 25.02.2021

deja a achitat lui Guțu Mihail în mod benevol 30 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și biologic, respingerea acțiunii civile a părții civile CNAM către Grișco

Igor ca neîntemeiată și ca fiind înaintată față de partea civilmente

responsabilă necorespunzătoare.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- în cazul lui Grișco Igor sunt prezente în cumul mai multe circumstanțe

atenuante indicate la art. 76 alin. (l) Cod penal: lit. e) - repararea benevolă a

pagubei pricinuite (încă la 25.02.2021 Grișco Igor a recuperat benevol suma

de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și biologic cauzat părții Vătămate

Guțu Mihail), lit. f) și e) - contribuirea activă la descoperirea/investigarea

infracțiunii, prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale

infracțiunii săvârșite, recunoașterea vinovăției. Astfel, Grișco Igor, imediat

după ce a tamponat pietonul Guțu Mihail, a oprit mijlocul de transport și a

contribuit la acordarea asistenței medicale primare victimei, a colaborat cu

organul de urmărire penală din primele clipe după comiterea accidentului

dând declarații complete și consecvente, pe care le-a păstrat pe parcursul

întregii urmăriri penale și examinării cauzei, a contribuit la investigarea

cazului, a recunoscut vinovăția chiar de la început și s-a căit sincer;

- Grișco Igor nu are antecedentelor penale și anterior nu a comis fapte

infracțional (f.d. 114 - informația din registrul informației criminalistice și

criminologice), a comis pentru prima dată o infracțiune, cauzând leziuni

4

corporale victimei Guțu Mihail din imprudentă. Cu toate că Grișco Igor nu a

manifestat prudență sporită la trafic și n-a ținut permanent seama de

împrejurări, urmează a fi ținut cont de faptul că la 29.09.2020 ora 13.45

aproximativ (momentul accidentului), era timpul după ploaie, carosabilul era

umed (f.d. 28 - certificatul de accident rutier din 29.09.2020) și soarele bătea în

ochi, și Grișco Igor nu a apreciat situația rutieră corect, tamponând pe

trecerea de pietoni cu circulația nedirijată pietonul Guțu Mihail pe care l-a

observat în ultimul moment, însă Grișco Igor se deplasa cu o viteză redusă și

impactul produs nu a fost puternic, fapt confirmat și prin faptul că

automobilul condus de Grișco Igor după tamponare a rămas practic intact, cu

deteriorări neînsemnate (f.d. 20 - planșa fotografică cu automobilul anexată la

procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, f.d. 21-22 -

procesul-verbal de examinare a automobilului);

- leziunile în regiunea capului cauzate pietonului Guțu Mihai se

datorează faptului că acesta a căzut de la lovitură și s-a lovit cu capul de

asfalt - pe corpul său nu se găsesc alte leziuni decât această leziune (raportul

de expertiză medico-legală din 14.12.2020, f.d. 69-73), consecințele grave care

au fost temei pentru calificarea leziunilor drept grave (pericolul pentru viață)

pentru Guțu Mihail au fost înlăturate la scurt timp (câteva ore) după

tamponare, prin intervenție chirurgicală care a înlăturat hematomul și

respectiv riscul pentru viață, iar după aceasta partea vătămată a avut o

perioadă de recuperare relativ scurtă și în prezent își poate trăi viața complet,

drept urmare către momentul de față partea vătămată s-a recuperat eficient si

s-a încadrat complet în societate, or probe contrare nu au fost prezentate de

partea vătămată/partea civilă și avocatul său;

- fapta incriminată lui Grișco Igor a fost comisă în timpul exercitării de

către acesta a atribuțiilor de serviciu, acesta activând la acel moment în

calitate de șofer de taxi, iar munca în calitate de șofer de taxi este unica sursa

de venit a lui Grișco Igor;

- fapta a fost comisă în timpul exercitării de către Grișco Igor a

atribuțiilor de serviciu de șofer de taxi, în perioadă extrem de dificilă

pandemică pentru toată populație a RM și a lumii, când lupta împotriva

pandemiei de COVID-19 este dusă nu doar de către medicii și personalul

medical, farmaciștii, vânzători, șoferii și taxatorii în transport public, ci și în

transportul de taxi, șoferii de taxi activând non-stop pentru deplasarea

pasagerilor, fiind supuși riscului de infectare, dar și activând în regim foarte

intensiv, drept urmare s-a acumulat oboseală foarte mare, fapt care s-a

întâmplat și cu Grișco Igor - factorul uman care a contribuit la comiterea unei

greșeli fatale în cazul lui Grișco Igor;

- Grișco Igor se caracterizează pozitiv la locul de trai (f.d. 131 -

5

caracteristica), nu se află la evidență la medicul narcolog (f.d. 126), a fost treaz

în timpul comiterii accidentului (f.d. 118 - alcotest negativ și f.d. 122-123 -

procesul-verbal de examinare a lui Grișco Igor cu privire la consumarea

alcoolului). Este absolut întemeiată și echitabilă pedeapsă stabilită lui Grișco

Igor;

- nu se contestă obligarea inculpatului să presteze munca neremunerată

în folosul comunității în mărime de 60 ore, cu toate că în prezența cumulului

circumstanțelor atenuante și lipsei circumstanțelor agravante aceasta, fiind

un drept și nu o obligație a instanței, putea să nu o aplicate. Având în vedere

că pedeapsa trebuie să fie echitabilă și să urmărească ca persoana vinovată să-

și facă concluzii juste din această experiență și să nu comită infracțiuni pe

viitor, consideră că munca neremunerată stabilită, prin severitatea suficientă,

însă nu excesivă, se încadrează în limitele unei pedepse echitabile care

urmează să-și atingă scopul său - prevenirea infracțiunilor pe viitor;

- în concurs cu căința sa sinceră, acțiunile concrete de a corecta cele

comise (recuperarea benevolă a prejudiciului moral și biologic în sumă de 30

000 lei cu mult mai înainte de pronunțarea Sentinței - la 25.02.2021), lipsa

riscurilor pentru viața și sănătatea părții vătămate deja la scurt timp după

intervenția chirurgicală din ziua accidentului rutier și până în prezent,

trecând pentru prima dată prin calvarul unui proces penal în care este

învinuit pentru comiterea unei infracțiuni urmare a imprudenței sale - în

concurs cu toate acestea aplicarea pedepsei complementare cum ar fi

anularea permisului de conducere ar fi o pedeapsă inumană și extrem de

severă în raport cu circumstanțele cauzei, care nu corespunde scopurilor

pedepsei;

- instanța, acceptând poziția părții civile CNAM și încasând din contul

inculpatului Grișco Igor a sumei de 17 386,99 lei în beneficiul CNAM, nu

oferă nici o explicație de ce nu aplică insituția răspunderii delictuale a

posesorului izvorului de pericol sporit (art. 2013 Cod civil) și prevederile

Legii nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, potrivit cărora și potrivit

contactului de asigurare de răspundere civilă obligatorie și poliței de

asigurarea pentru tot prejudiciu material, nu doar pentru cel cauzat părții

vătămate și părții civile Guțu Mihail, ci și pentru cel pretins pe calea de regres

de partea civilă CNAM, răspunde asigurătorul și angajatorul inculpatului și

nici cum inculpatul personal. Instanța nu a răspuns la aceste argumente

importante ale apărării din pledoarii scrise și susținute oral, fapt din care nu

este clar dacă le-a respins sau le-a neglijat să le examineze, drept urmare

instanța nu doar a încasat neîntemeiat acțiunea civilă CNAM de la o persoană

necorespunzătoare, ci și nu și-a motivat soluția în raport cu circumstanțele

6

cauzei și argumentele aduse de apărare în susținerea netemeiniciei acțiunii

anume către inculpat, fapt prin care a încălcat dreptul la un proces echitabil al

inculpatului prin nemotivarea sentinței;

- în prezent inculpatul nu are nici o sursă de venit fiind eliberat din

funcție de către angajatorul SRL ,,Uj Taxi” ca urmare a accidentului rutier

comis și suma dată a fost achitată de către tatăl său care este pensionar, iar

banii constituie economiile familiei. Mărimea salariului inculpatului nu-i

permitea să facă economii. Astfel, inculpatul nu dispune de alte surse care ar

putea să fie îndreptate la compensarea prejudiciului moral și biologic părții

vătămate;

- suma de 250 000 lei stabilită de instanță cu titlu de prejudiciu moral și

biologic nu este comparabilă nici cu sumele stabilite în cauze similare, dar și

nici cu sumele stabilite în cauze cu crimele violente contra persoanei (omor,

cauzarea intenționată a leziunilor grave prin multiple lovituri).

decembrie 2021 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul

Capmoale Angela în numele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 18 iunie 2021, pronunțată în privința lui Grișco

Igor.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, descriind probele

prezentate de către acuzatorul de stat în ședința de judecată, enunțate în

rechizitoriu și concomitent recunoscute și acceptate de către inculpat, a

constatat că prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Grișco Igor în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal după indicii calificativi „încălcarea regulilor de securitate a

circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății”.

Instanța de apel a statuat că infracțiunea comisă de Grișco Igor, conform

art. 16 Codul penal se califică ca infracțiune gravă, că inculpatul a recunoscut

vina, potrivit istoricului lui, nu are antecedente penale, la evidența medicului

narcolog și psihiatru inculpatul nu se află, angajat în cîmpul muncii, anterior

tras la răspundere contravențională, la locul de trai se caracterizează pozitiv

(f.d. 114, 115, 126, 128, 131, vol. I), drept circumstanțe atenuante, prevăzute de

art.76 Cod penal, au fost reținute – regretul pentru cele comise și atitudinea

critică a inculpatului față de fapta săvârșită, drept circumstanțe agravante,

7

prevăzute de art. 77 Cod penal, instanța nu a reținut.

Referitor la argumentul apărătorului privind aplicarea prevederilor art.

79 Cod Penal, instanța de apel a considerat că acesta nu este aplicabil,

deoarece careva circumstanțe atenuante excepționale în prezenta speță nu au

fost constatate și nu au fost probate, invocarea purtând doar un caracter pur

declarativ. Instanța de judecată a mai considerat că nu este rațională aplicarea

unei pedepse, de altă categorie, și neaplicarea pedepsei complementare

obligatorie. Acțiunile imprudente ale inculpatului Grișco Igor au avut drept

consecință cauzarea din imprudență a leziunilor corporale grave pietonului la

trecerea pietonală. Urmare, inculpatul a cunoscut și prevăzut consecințele

acțiunilor sale, astfel că aplicarea unei pedepse prea blânde, ar duce la

neconștientizarea pericolului social al acțiunilor ilicite, fapt care ar genera

omiterea scopului legii penale.

Instanța de apel a apreciat că în privința inculpatului Grișco Igor, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, nu

poate fi aplicată o altă pedeapsă principală decât cea sub formă de închisoare,

reieșind și din faptul că infracțiunea dată stabilește pentru persoanele fizice o

singură categorie de pedeapsă principală – închisoare. Având în vedere că

norma penală prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, stabilește

pedeapsa complementară obligatorie, reieșind din aceleași criterii de

individualizare a pedepsei penale, instanța de apel a reținut ca corect și

necesar de a-i aplica inculpatului Grișco Igor pedeapsă complementară sub

formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport.

Instanța de apel a constatat că, la stabilirea sancțiunii cu închisoare

instanța de fond a ținut cont și de circumstanțele în care a fost comisă

infracțiunea, pericolul pentru sănătatea și securitatea publică,

comportamentul inculpatului până și după comiterea infracțiunii și a reținut

că modalitatea de executare a pedepsei este în măsură să asigure reeducarea

inculpatului și exercitarea unui control ce vine să prevină antrenarea sa

viitoare în activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul de pericol

social al acesteia.

Însă, având în vedere gravitatea infracțiunii comise, lipsa antecedentelor

penale, aspectele privind persoana inculpatului, instanța de apel a statuat că

prima instanță justificat a apreciat că scopul pedepsei aplicate acestuia poate

fi atins și prin modalitatea suspendării condiționate a executării acesteia, ca o

alternativă aptă să conducă la reeducarea lui și să-i ofere posibilitatea de

relație cu mediul social, care să determine schimbarea atitudinii față de

valorile ocrotite de legea penală.

Reiterând prevederile art. 211 alin. (1) lit. a) și alin. (2) al Legii privind

siguranța traficului rutier nr.131 din 07.06.2007, instanța de apel a menționat

8

că, dreptul de conducere anulat poate fi redobândit, în condiții generale,

după decăderea temeiurilor de anulare a acestuia, la prezentarea unei dovezi

în acest sens, și susținerea de către solicitant a examenului de calificare

pentru obținerea permisului de conducere la autoritatea competentă, pe

categorii și subcategorii de mijloace de transport solicitate.

Instanța de apel a reținut că a fost cauzat prejudiciul material părții

vătămate Mihai Guțu în sumă de 4661 lei, care a fost reparat și încheiată o

tranzacție de împăcare între CA „Asterra Grup” SA și Mihai Guțu.

A fost solidară cu concluzia primei instanțe de a respinge ca fiind

neîntemeiată solicitarea avocatului părții apărării și a avocatului părții civile

Guțu Mihai, privind încasarea de la SRL „UJ Taxi” și respectiv încasarea în

mod solidar de la Grișco Igor si SRL „UJ Taxi” a prejudicial moral și biologic.

În acest sens, instanța de apel a constatat că lui SRL „UJ Taxi” nu-i poate fi

imputată obligația de a achita despăgubirea personal sau în mod solidar cu

Grișco Igor sub forma prejudiciul moral și biologic solicitat, pe motiv că

inculpatul, în ziua incidentului conducea automobilul de model „Dacia

Logan”, avea asumată calitatea de conducător auto, a deținut-o

corespunzător, fiind într-o stare psihologică sănătoasă, nu se afla în stare de

ebrietate, iar în ședință nu a fost posibil de stabilit și nu a fost confirmat prin

probe că automobilul în cauză, ar fi avut careva defecte la momentul

producerii accidentului.

Instanța de apel a constatat că partea vătămată și civilă Guțu Mihai a

avut de suportat prejudiciu de natură morală, iar estimarea daunei morale

suportate de către aceasta se probează prin faptul că a fost victima

accidentului rutier. Cu referire la acest aspect, instanța de apel a reținut

următoarele:

„… partea vătămată în declarații a indicat că suma de 70 000 lei îi va aduce

satisfacția pentru profunzimea suferitelor morale și fizice pe care le-a avut de suferit

și le resimte și în prezent. În rezultatul traumei a simțit mai multe sentimente de

durere, suferință în urma rănirii fizice dar și psihice, sentimente de anxietate, stres și

neliniște, sentimentul de frustrare, nedreptate și umilință; starea de frică și

incertitudine de lungă durată; perturbarea vieții sale obișnuite de adolescent. A fost

nevoit sa lipsească de la școala timp de o lună jumătate, a pierdut lecțiile private la

engleza pe care le achitase preventiv însă nu a putut și nu poate să le urmeze din

cauza traumei. Resimte consecințe precum amnezie retrograda, amețeli, cefalee,

insomnii, (care sunt evidențiate în concluziile medicilor consultați, oboseală

permanentă la eforturile mentale si fizice, lapse de memorie, îi este greu sa formuleze

o idee în minte și suport greutăți la concentrare, fapt care îi afectează modul său de

viața pe care îl avea, pâna acum dar și procesul educațional de însușire a materialului

didactic. Procesul de însușire și memorare a materialului la școala a scăzut enorm

9

față de colegi, fiind în ultimul an de liceu având examene de bac pe care miza sa îl

treacă cu note mari. Din aceste motive este profund afectat moral, a pierdut din

bucuria vieții și speranțele sale pentru un viitor prosper sunt afectate.

Conștientizarea că este la o vârsta tânără și a rămas cu sechele pentru tot restul

vieții, fiind obligat sa poarte o placă metalică incorporata în craniul, iar pe frunte i-a

rămas un semn - cicatrice oribilă ce îl afectează profund moral din aceste motive deja

a format complexe și inhibiții. Până la accidentul suferit, practica activ sportul fiind

înscris la sala de fitness, unde practica mai multe stiluri: body building, ridicarea

greutăților și halterei stil smuls și aruncat și dorea să avanseze și să participe la

competiții. Din cauza traumei, la recomandarea medicilor, nu mai are dreptul să

practice aceste sporturi și alte sporturi ce implică efort fizic, a fost chiar eliberat și de

la lecțiile de educație fizică. Este nevoit să renunțe la visul său de a deveni antrenor

sportiv și să își revizuiască planurile de viitor pe care le avea, de ani continuă studiile

la facultatea de educație fizică și de a-și transforma pasiunea pentru sport în meserie.

Pană în prezent resimte o frica enormă la orice încercare de traversare a străzilor,

având stări de depresie și nervozitate. Pentru a-și menține starea psihică a necesitat

suport din partea unui psiholog la care parcurge la moment proces de recuperare.”

În decizie s-a menționat că suferințele suportate de partea vătămată în

circumstanțele descrise, precum și frustrările pe care le are îi cauzează

ultimului suferințe atât fizice cât și psihice, iar inculpatul urmează să

compenseze părții vătămate respectivele suferințe.

Instanța de apel, conducându-se de vârsta părții vătămate, starea

sănătății acestuia până și după incident, a considerat că suma de 50 000 lei,

este necesară și suficientă pentru compensarea oricărui prejudiciu de ordin

moral cauzat victimei prin infracțiunea stabilită prin sentință considerând

această sumă ca fiind una rațională, proporțională și necesară, or suma

adjudecată nu trebuie să constituie pentru inculpat o povară excesivă pe care

acest nu o va putea duce.

Deoarece s-a stabilit culpa inculpatului în cauzarea prejudiciului cauzat

prin infracțiune, instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a

considerat oportun de a admite parțial prejudiciul moral înaintat și de a

încasa de la Grișco Igor în beneficiul lui Guțu Mihai suma de 50 000 (cincizeci

mii) lei cu titlul de prejudiciu moral, or argumente invocate de către partea

apării în cererea de apel nu pot fi apreciate ca fiind fondate de către instanța

de apel.

Cu referire la prejudiciul biologic, instanța de apel a reținut că, în urma

producerii accidentului rutier, părții civile Mihai Guțu i-a fost cauzată o

vătămare corporala gravă - Trauma cranio-cerebrală închisă, manifestată prin

contuzie cerebrală medie, hematom epidural acut în lobul frontal de stânga,

excoriație în regiunea frontală pe stînga cu compensarea cortexului și

10

cornului al ventriculului lateral sting excoriații în regiunea frontala stânga. În

urma acestor traume i s-a cauzat o breșă osoasă în craniu care necesită

efectuarea plastiei Tresei osoase cu instalarea unei plăci metalice la craniu

pentru tot restul vieții.

Instanța de apel a considerat justificată încasarea de la Grișco Igor în

beneficiul părții vătămate Guțu Mihai, a prejudiciului biologic în mărime de

200 000,00 lei.

Reieșind din faptul că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Guțu

Mihai a fost admisă parțial, în temeiul articolelor 94 și 96 Cod de procedură

civilă, instanța de apel a considerat oportun de a încasa din contul lui Grișco

Igor suma de 1 500 lei, sumă ce se apreciază ca fiind reală, rezonabilă în

raport cu lucrul efectuat.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de către partea civilă „Compania

Națională de Asigurări în Medicină” instanța de apel în decizie a menționat

următoarele:

„La data de 10.12.2020 Compania Națională de Asigurări în Medicină s-a

adresat cu cerere Inspectoratului General de Poliție privind recunoașterea în calitate

de parte civilă (f.d. 83-85 vol. I). Prin ordonanța din 16.12.2020 (f.d. 93 vol. 1)

Compania Națională de Asigurări în Medicină a fost recunoscută în calitate de parte

civilă în cadrul cauzei penale nr.2020890326. La data de 16.12.2020 în cancelaria

Inspectoratului de General de poliție, Direcția de poliție a mun. Chișinău a parvenit

cererea de chemare în judecată de la Compania Națională de Asigurări în Medicină

prin care solicită admiterea cererii și încasarea de la Grișco Igor a sumei de 17,386,

99 lei. Menționând că în rezultatul acțiunilor ilegale săvârșite de către Grișco Igor în

adresa lui Guțu Mihai, au fost cauzate daune materiale CNAM, care a acoperit

financiar costul asistenței medicale acordate persoanei în cauză, a cărei sănătate a fost

prejudiciată în urma infracțiunii, în sumă de 17 386,99 lei, formate din 16477,62

costul estimativ al tratamentului persoanei și costul de asistență medicală

prespitalicească în mărie de 909,37 lei.

Potrivit acțiunii civile se atestă că suma de 17 386,99 (șaptesprezece mii trei

sute optzeci și șase,99) lei, reprezintă prejudiciu cauzat fondurilor asigurării

obligatorii de asistență medicală, și aceasta se bazează pe faptul că Guțu Mihai fiind

victima accidentului rutier care a avut loc în mun.Chișinău, str.Calea Ieșilor, cauzat

de Grișco Igor, a fost transportat la IMSP „Institutul de Medicină Urgentă” fiindu-i

acordate serviciile medicale necesare.

Se indică că în rezultatul acțiunilor ilegale săvârșite de Grișco Igor, împotriva

persoanei asigurate Guțu Mihail, CNAM a acoperit financiar costul asistenței

medicale acordată persoanei în cauză, a cărei sănătate a fost prejudiciată în urma

infracțiunii. Punctează că colectarea datelor cu privire la asistenta medicală

spitalicească se efectuează în baza Ordinului comun al Ministerului Sănătății și

11

CNAM nr.397/125A/ 2013 „Privind aprobarea Regulamentului cu privire la

modalitatea de codificare, colectare, raportare dare a datelor la nivel de pacient în

cadrul finanțării spitalelor în bază de DRG (CASE-MIX)” prin intermediul

Sistemului Informațional DRG „Evidența și raportarea serviciilor medicale în sistem

DRG” (SI DRG), cu numărul 0000074-003 în Registrul de evidență ai operatorilor

date cu caracter personal.

Conform SI DRG prenotat, Guțu Mihai, d.n.15.06.2002 în calitate de persoana

asigurată a beneficiat de servicii medicale de staționar în cadrul IMSP „Institutul de

Medicină Urgentă” fiind internat la data de 29.09.2020 (ora: 15:47) - externat la

data de 08.10.2020 (ora 13:30), cazul a fost grupat în DRG-ul - B02C - Proceduri

Craniene, fără CC catastrofale sau severe cu Valoarea relativă 2, 8964 și raportat pe

„Program general”.

Costul cazului tratat se calculează după următoarea formulă:

Suma, MDL = Tariful pe program general, MDL Valoarea Relativă a DRG

(VR), unde:

-Tariful contractat pe program general în cadrul finanțării DRG (CASE-MIX) -

5 689 lei;

-Valoarea relativă (VR) - coeficient, care exprimă raportul dintre costul mediu

al unui DRG și mediu al tuturor DRG - lor, calculat în funcție de consumul de

resurse necesar pentru diagnosticare și/sau tratamentul complet al pacientului;

-DRG (grupe de diagnostice) - schemă de clasificare a pacienților externați în

funcție de diagnstic, în grupe cu patologie și consum de resurse similare.

În contextul celor expuse, costul pentru tratamentul persoanei în cauză în

cadrul IMSP „Institutul de Medicină Urgentă”, achitat de către CNAM constituie:

2, 8964 * 5 689 = 16 477,62 MDL.

Totodată, menționează că Guțu Mihai a beneficiat la data de 29.09.2020 și de

asistență medicală urgentă prespitalicească, fiind preluat de Centrul Național de

Asistență Medicală Urgentă prespitalicească (CNAMUP) și transferat la IMSP

„Institutul de Medicină Urgentă”. Drept urmare, solicitării CNAMUP pentru

asistență medicală urgentă prespitalicească acordată lui Guțu Mihai instituie suma

de 909,37 MDL, care a fost achitată din fondurile asigurării obligatorii de asistență

medicală, gestionate de CNAM.

Respectiv, având în vedere că partea civilă „Compania Națională de Asigurări

în Medicină” nu urmărește o îmbogățire fără just temei, prezentând probe suficiente

pentru probarea prejudiciului material suportat, Colegiul Penal absolut justificată

încasarea din contul lui Grișco Igor în beneficiul părții civile „Compania Națională

de Asigurări în Medicină”, suma de suma de 17 386,99 (șaptesprezece mii trei sute

opt zeci și șase, 99) lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței medicale,

suportate din fondurile asigurării obligatorii de a asistență medicală, gestionate de

CNAM.

12

În conformitate cu prevederile art. 2024 alin. (1) Cod civil, persoana care a

reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acțiune de regres

împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau

contractul nu prevede altfel.

În conformitate cu prevederile art. 2028 alin. (1) Cod civil, în caz de vătămare a

integrității corporale sau de altă vătămare a sănătății, autorul prejudiciului are

obligația să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza

pierderii sau reducerii capacității de muncă, precum și cheltuielile suportate în

legătură cu vătămarea sănătății - de tratament, de alimentație suplimentară, de

protezare, de îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare

profesională etc.

Din materialele dosarului (f.d.102-108) rezultă, că Compania Națională de

Asigurări în Medicină a achitat suma de 16 477,62 costul estimativ al tratamentului

persoanei și costul de asistență medicală prespitalicească în mărime de 909,37 lei

pentru serviciile medicale acordate lui Guțu Mihai în total 17 386,99 lei.

Astfel, instanța de fond corect a dispus de a încasa din contul inculpatului în

beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a sumei de 17 386,99 lei,

argumentele apelului fiind absolut nejustificate în acest sens.”

avocatul Capmoale Angela în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,

solicită admiterea recursului și casarea sentinței și a deciziei în partea

stabilirii lui Grișco Igor a pedepsei complementare obligatorii - anulării

dreptului de a conduce mijloace de transport, dispunerii spre încasare în

beneficiul părții civile Guțu Mihail a prejudiciului moral (50 000 lei) și a

prejudiciului biologic în (200 000 lei); în partea admiterii acțiunii civile a

părții civile CNAM față de Grișco Igor în sumă de 17 386,99 lei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care se

va anula pedeapsa complementară obligatorie stabilită lui Grișco Igor

(anularea dreptului de a conduce mijloace de transport) sau înlocuirea

acesteia cu o pedeapsă complementară mai blândă (munca neremunerată în

folosul comunității sau privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen redus, prin aplicarea art. 79 Cod penal), stabilirea

cuantumului prejudiciului moral și biologic spre încasare de la Grișco Igor în

folosul părții civile Guțu Mihail în mod echitabil, ținând cont de principiul

umanismului și ținând cont că Grișco la 25.02.2021 deja a achitat lui Guțu

Mihail în mod benevol 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și biologic,

respingerea acțiunii civile a părții civile CNAM către Grișco Igor ca

neîntemeiată și ca fiind înaintată față de partea civilmente responsabilă

necorespunzătoare.

13

5.1 În motivarea recursului declarat, recurentul invocă aceleași

argumente ca și în apelul declarat, suplimentar menționând că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, copiind

întocmai sentința.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în temeiul în care: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

însă verificând actele cauzei, raportate la alegațiile recurentului, instanța de

recurs consemnează că cele invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, iar

soluția adoptată pe marginea acestei cauze de către instanța de apel, este

legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral.

În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel declarată, iar decizia cuprinde motivele

14

pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Reieșind din criticele expuse de avocat, se menționează că instanța de

apel eronat a menținut pedeapsa complementară, anularea permisului de

conducere, aplicată inculpatului Grișco Igor și soluțiile primei instanțe vis-a-

vis de acțiunile civile înaintate împotriva inculpatului.

În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului Grișco Igor (art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației si de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudentă o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății), din care

considerente, nu se va expune referitor la aceste aspecte.

Articolul 264 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsă închisorii de la 3 la 7

ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Conform art. 78 alin. (2) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată

constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiuni, pedeapsa

complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi

înlăturată.

În temeiul art. 78 alin. (2) Cod penal, poate fi înlăturată doar pedeapsa

complementară facultativă, adică care nu este obligatorie, fiind stabilită în

sancțiunea normei penale prin sintagma „cu sau fără”, însă în cazul

infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) Cod penal, pedeapsa complementară

are un caracter obligatoriu și înlăturarea acesteia este posibilă doar în

condițiile art. 79 Cod penal.

În același timp, prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal, sunt aplicabile

doar în cazul în care la examinarea cauzei au fost stabilite circumstanțe

excepționale, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei

infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia, în acest caz, instanța de

judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea

penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie,

ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.

Însă, în speță, careva circumstanțe atenuante excepționale nu au fost

constatate.

Colegiul penal consideră că, instanțele de fond corect au aplicat

inculpatului Grișco Igor pedeapsa complementară – anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport, potrivit sancțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) Cod penal, deoarece aceasta este una obligatorie și nu de alternativă, deci

15

nu este un drept discreționar al instanței, solicitarea părții apărării privind

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal fiind neîntemeiată, întrucât nu au

fost stabilite careva circumstanțe excepționale care ar permite instanței

înlăturarea acestei pedepse.

Ori, conform art. 651 alin. (3) Cod penal, anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport poate fi aplicată de instanța de judecată, cu

redobândirea ulterioară a permisului de conducere, în modul stabilit de lege.

Din aceste considerente, instanța de recurs însușește întreaga motivare a

instanței de apel, referitor la argumentul apărătorului privind aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal și consideră neîntemeiată alegația

recurentului, precum că instanța de apel nu i-a oferit un răspuns argumentat

la acest aspect.

La fel, ce ține de criticile recurentului privind soluția instanțelor de

judecată, de admitere parțială a acțiunii civile înaintate de partea vătămată

Guțu Mihai, Colegiul penal atestă că nu pot fi acceptate, or atât prima

instanță în sentință (f.d. 98-104, Vol. II), cât și instanța de apel în decizie (f.d.

240-245, Vol. II), s-au expus suficient de detaliat pe această chestiune,

argumentând corect soluția, fiind luate în considerare și alegațiile părții

apărării invocate la aceste aspecte, fără ca instanțele de judecată ierarhic

inferioare să admită în acest sens vreo eroare ce ar afecta corectitudinea

soluției, din care considerente, instanța de recurs acceptă motivarea

instanțelor de fond și în această parte ca legală și întemeiată.

Reieșind din criticele expuse de avocat, se menționează că hotărârea

judecătorească în partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral nu este

motivată.

Totuși, Colegiul penal menționează că soluția propusă de recurent

(„încasarea în beneficiul părții civile Guțu Mihail a prejudiciului moral în sumă de

50 000 lei”) contravine legislației și jurisprudenței constante, or despăgubirile

pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că

acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare, în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului și de

măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate.

Totodată, este important de a specifica că, la caz, instanțele care au

judecat fondul, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral, au luat în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea

cauzării suferințelor psihice și fizice, cât și datele obiective care certifică acest

fapt, precum și alte circumstanțe subsidiare (achitarea/ne achitarea benevolă

de către inculpat a sumei de 30 000 lei părții vătămate), cum ar fi situația

16

persoanei care poartă răspunderea pentru cauzarea prejudiciului moral.

În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a

motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în

contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel.

Colegiul penal constată că instanțele de fond, la pronunțarea soluției pe

marginea acțiunii civile în partea prejudiciului biologic, suficient de clar și-au

motivat-o, just luând în considerație suferințele referitoare la integritatea

fizică suportate de partea vătămată Guțu Mihail în urma accidentului.

Instanțele inferioare au ținut cont de circumstanțele individuale ale

cauzei, urmărind scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă, pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei și întemeiat au considerat că suma de

50 000 lei pentru daunele morale și suma de 200 000 lei pentru daunele

biologice cauzate părții vătămate Guțu Mihail, este o despăgubire echitabilă.

În același sens, Colegiul penal respinge și argumentul recurentului,

precum că: "având în vedere că automobilul a fost asigurat la compania de

asigurări… și aparține cu drept de proprietate angajatorului inculpatului, ambele

acțiuni civile, în partea încasării prejudiciului material de la inculpatul Grișco Igor,

urmau a fi respinse", or o asemenea solicitare a fost înaintată în apelul declarat

de avocatul Capmoale Angela în numele inculpatului (f.d. 125-127, Vol. II) și

instanța de apel s-a expus argumentat pe acest motiv (f.d. 242-246, Vol. II).

Și cu referire la celelalte argumente invocate în recurs ordinar de către

avocatul Capmoale Angela în numele inculpatului, Colegiul penal le

consideră, de asemenea neîntemeiate și constată că motivele din recurs au

constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de apel,

fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Mai mult, Colegiul penal conchide că motivele invocate de recurent în

cererea de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apel, descrise

și în pct. 2 a prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel în decizia sa

(f.d. 222-247, Vol. II) s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia

sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor

esențiale invocate în apelul declarat în numele inculpatului Grișco Igor, iar

motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce

vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale

în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

17

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este

în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul

declarat este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,

temeiul invocat de către avocatul Capmoale Angela în numele inculpatului,

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu s-a

confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce

impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Capmoale

Angela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Grișco Igor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

18