1ra-1992/21 — art. 264 alin. 2, 264-1 alin. 1 CP

1ra-1992/21 — art. 264 alin. 2, 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1992/2021

1-19100779-01-1ra-24092021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie

2021, în cauza penală în privința lui

Rusu Alexandru XXXXXXX

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.06.2019– 20.05.2021;

Instanța de apel: 09.06.2021 – 22.06.2021;

Instanța de recurs: 24.09.2021 – 19.01.2022.

A C O N S T A T A T :

prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 iunie 2021, Rusu

Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 264 alin. (2) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, și i s-a aplicat pedepse după cum

urmează:

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal –

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani;

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal –

muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 220 (două sute

douăzeci) ore, care potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal, corespund pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 55 (cincizeci și cinci) zile, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) și (2), art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs real de infracțiuni constatate prin sentință, s-a stabilit lui Rusu

Alexandru, pedeapsă principală definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani și 1 (o) lună, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis și pedeapsă complementară definitivă sub formă de anularea

1

dreptului de a conduce mijloace de transport.

S-a dispus remiterea permisul de conducere nr.162900015 din 11.01.2016,

categoria „B” eliberat pe numele lui Rusu Alexandru, în adresa Agenției

Servicii Publice, în termen de până la 10 zile din momentul rămânerii definitive

a sentințe, pentru anularea acestuia.

S-a admis integral acțiunea civilă înaintată de către SC „Trifan Com” SRL

și s-a încasat de la Rusu Alexandru în beneficiul părții civile SC „Trifan Com”

SRL, suma de 169 421,90 (o sută șaizeci și nouă mii patru sute douăzeci și

unu,90) lei, cu titlu de prejudiciu material.

S-a admis parțial solicitarea acuzatorului de stat Lupașco Artur, privind

încasarea din contul inculpatului Rusu Alexandru în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare.

S-a încasat de la Rusu Alexandru în beneficiul statului, suma de 320 (trei

sute douăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru întocmirea

raportului de expertiză judiciară nr.201802D2744 din 20.12.2018.

În rest, solicitarea acuzatorului de stat s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Rusu Alexandru, la 24.11.2018 aproximativ la ora 01:20, conducând automobilul de

model „Renault Kangoo” cu n/î XXX XXX, pe str. Bucuriei din direcția str. Mihai

Viteazul spre str. Henri Coadă, mun. Chișinău, în preajma imobilului 177, deținând

permis de conducere pentru categoria/subcategoria din care face parte autovehiculului,

fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fapt confirmat în urma testării

alcoolscopice cu alcooltestul „Drager”, potrivit căruia se atestă că concentrația de

alcool în aerul expirat constituia 0,84 mg/l, ceea ce conform art.134 Cod penal, se

atribuie la categoria stării de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având ca pasager pe

bancheta din față, partea dreaptă, și anume Macarișin Evgheni, încălcând prevederile

pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.357 din 13.05.2009, care stipulează că „Participanții la trafic sânt obligați să

respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră,

semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului

Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să

nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care

ar depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente”, pct. 14 lit. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care stabilește că „conducătorul de vehicul îi este

interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate (...)”, pct. 45 alin. (l) lit. a), b) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care stipulează că „Conducătorul trebuie să

conducă vehicul în conformitate cu limita de viteză stabilită ținând permanent seama

de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase (...)”,

precum și prevederile pct. 45) subpct. 2) al aceluiași Regulament care indică că „în

2

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului”, a pierdut controlul volanului automobilului și s-a accidentat într-un pilon

electric de pe marginea dreaptă a carosabilului. În rezultatul impactului, părții

vătămate Macarișin Evgheni, i-au fost cauzate vătămări corporale, fiind stabilit

conform raportului de expertiză judiciară nr.201802D2744 din 20.12.2018 - „fractura

închisă a coastei V pe stânga; luxație antero-laterală șoldului drept, care au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur sau la lovirea de acesta,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie”.

Prima instanță a stabilit că inculpatul Rusu Alexandru a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, individualizată prin

încălcarea regulilor de securitate a circulației, de către persoana care conduce mijlocul

de transport în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale și a sănătății.

Tot el, Rusu Alexandru, la 17.05.2019, aproximativ la ora 01:47, aflându- se în

mun. Chișinău, cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor pct.

14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia, „conducătorului de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influenta

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere”, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat s-a urcat la volanul

automobilului de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXX XXX și, deplasându-se pe str.

Igor Vieru 5, mun.Chișinău, și fiind suspectat de conducerea unității de transport în

stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării alcoolscopice cu alcooltestul de model

„Drager”. În rezultat a fost stabilit că concentrația de alcool în aerul expirat constituia

0,63 mg/l, ce conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.296 din

16.04.2009 privind modul de testare alcoolscopică și de examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate si naturii ei se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Rusu

Alexandru, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

inculpatului Rusu Alexandru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

integrală a sentinței și dispunerea achitării inculpatului pe marginea acuzației

de comitere a infracțiunii stabilite de art. 2641 alin. (1) Cod penal, recalificarea

faptelor imputate lui Rusu Alexandru din art. 264 alin. (2) Cod penal în art.

264 alin. (l) Cod penal, în legătură cu faptul că în faptele acestuia nu sunt

3

întrunite elementele infracțiunilor incriminate.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- instanței nu i-au fost prezentate probe și nici nu au fost administrate în

ședința judiciară probe privind faptul că inculpatul a comis infracțiunile

imputate ori, instanța de fond nu a analizat obiectiv si minuțios cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinentei, concludenții, veridicității si coroborării lor, care în ansamblu, nu

dovedesc fără echivoc vinovăția lui Rusu Alexandru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (2) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, astfel, prima

instanță incorect a ajuns la concluzia că inculpatul a comis infracțiunile

încriminate;

- concluzia instanței de fond este neîntemeiată, fiind bazată pe

presupuneri neargumentate și fără a avea vreun suport juridic probant;

- potrivit informației eliberate de către Instituția medico-sanitară publică

Dispensarul Republican de Narcologie, inspectorii care au întocmite procesele-

verbale, și anume inspectorul de patrulare IGP INP, Pozneacov Pavel și

specialistul principal a SDAR al SSTGR a DP Chișinău, inspector superior Rău

Ruslan nu au trecut instruirea în cadrul IMPS Dispensarul Republican de

Narcologie privind controlul treziei, așa cum este prevăzut la pct. 9 din

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei. Informația relevată de

certificatul agentului costatator, precum că se confirmă instruirea necesară

pentru operarea cu Alcotest Drager, așa cum a reținut prima instanță, nu poate

prevala informației relevate de scrisoarea Dispensarului Republican de

Narcologie, care atestă că ofițerii de patrulare Rău Ruslan și Pozneacov Pavel

nu au trecut instruirea necesară în cadrul IMSP Dispensarul 5 Republican de

Narcologie. Astfel, ofițerii de patrulare a INP a IGP, Rău Ruslan și Pozneacov

Pavel nu aveau dreptul să efectueze testarea alcoolscopică „Drager", întrucât

numiții nu sânt incluși în registrul de evidență a instruirii inspectorilor

Controlului treziei, pe parcursul ultimilor 5 ani. Avocatul conchide că aceștia

nu erau persoane autorizate în sensul stabilit de art. 9 din Hotărârea

Guvernului nr. 296 din 16-04-2009 cu dreptul de a efectua testarea

alcoolscopică. Drept consecință, acțiunile procesuale efectuate la 17.05.2019 și

24.11.2018 cu participarea lui Rusu Alexandru, precum și procesele-verbale

privind efectuarea acțiunilor procesuale din 17.05.2019 și 24.11.2018 întocmite

în privința lui Rusu Alexandru, sânt lovite de nulitate, urmau a fi recunoscute

de instanța de judecată ca inadmisibile și excluse din dosar;

- tichetele Drager nu sunt semnate de persoane autorizate în efectuarea

testării alcoolscopice, în conținutul tichetelor fiind indicate nume care nu

4

figurează în materialele cauzelor penale în calitate de agent constatator și

apărarea respinge poziția instanței, precum că „la documentarea faptei de

conducere în stare de ebrietate au participat atât Pozneacov Pavel, cât și ofițerul de

patrulare al Companiei Ciocana Batalionului nr.2 al Brigăzii de Patrulare a INP al

IGP, comisarul Cuiban Alexandru, care a trecut instruirea pentru documentarea

cazurilor de constatare a stării de ebrietate”;

- în tichetul Drager din 17.05.2019 lipsește semnătura persoanei care a

efectuat testarea alcoolscopică, totodată tichetul vizat diferă de alt tichet

Drager, anexat la cauza penală privind învinuirea lui Rusu A. în baza art. 264

aln. (2) Cod penal și anume, lipsește rubrica nume și prenume a agentului

constatator, figurând doar rubrica prenume la care este indicată o persoană cu

numele Cuiban Alexandru, care în procesul-verbal de înlăturare de la

conducerea autovehicolului din 17.05.2019 figurează ca martor, fapt care

contravine pct. 9 si 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16-04-2009;

- instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 93, 94, 251 Cod de

procedură penală, iar acțiunile procesuale efectuate la 17.05.2019 și 24.11.2018

cu participarea lui Rusu Alexandru sunt lovite de nulitate, urmau a fi

recunoscute de instanța ca inadmisibile și excluse din dosar;

- instanța de fond urma să emită o sentință de achitare în privința lui Rusu

Alexandru pe capătul de acuzare în baza art. 2641 alin.(l) Cod penal, pe motiv

că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Pe capătul de acuzare

în baza art. 264 alin.(2) Cod penal, instanța urma să recalifice acțiunile lui Rusu

Alexandru din art. 264 alin. (2) Cod penal în art. 264 alin. (l) Cod penal. Ori, nu

a fost demonstrat prin probe admisibile că acesta se afla la momentul comiterii

faptelor imputate în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

2021 a fost admis apelul avocatului Dilion Dorina în numele inculpatului,

casată parțial sentința în partea individualizării pedepsei și pronunță în acest

sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit

căreia, s-a dispus că, în conformitate cu art. 901 Cod penal, pedeapsa de 2 (doi)

ani închisoare stabilită lui Rusu Alexandru urmează a fi executată în felul

următor:

- termenul de 1 (un) an închisoare urmează a fi executată în penitenciar de

tip semiînchis;

- termenul de 1 (un) an închisoare, a suspenda condiționat pe un termen

de probațiune de 2 (doi) ani.

S-a dispus ca termenul executării pedepsei cu închisoare de către Rusu

Alexandru, de calculat din momentul reținerii de către organele competente.

În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța

5

de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Rusu

Alexandru care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei

săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat, iar aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a verificat declarațiile inculpatului Rusu Alexandru

depuse la faza urmăririi penale, cât și a redat în decizie declarațiile inculpatului

depuse în instanța de apel.

În decizie s-a menționat că vinovăția inculpatului, pe capătul de acuzare

prevăzut de art. 264 alin. (2) Cod penal, a fost probată integral prin mijloacele

de probă prezentate de către partea acuzării: declarațiile părții vătămate

Macarișin Evgheni, verificate în instanța de apel, procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 24.11.2018 (f.d. 14-19, Vol. II), raportul de expertiză judiciară

nr.201802D2744 din 20.12.2018 (f.d. 54-55, Vol. II), procesul-verbal de cercetare

a documentului din 12.12.2018, și anume a tichetului eliberat de alcooltestul de

model „Drager Alcotest 8510 RO” la 24.11.2018, ora 02:38, pe numele lui Rusu

Alexandru (f.d. 78, Vol. II), mijlocul material de probă: tichetul eliberat de

alcooltestul de model „Drager Alcotest 8510 RO” la 24.11.2018, ora 02:38,

potrivit căruia se atestă că concentrația de alcool în aerul expirat de către Rusu

Alexandru constituia 0,84 mg/l (f.d. 79, Vol. II).

S-a indicat că vinovăția inculpatului, pe capătul de acuzare prevăzut de

art. 2641 alin. (1) Cod penal, este probată integral prin mijloacele de probă

prezentate de către partea acuzării: procesul-verbal privind constatarea faptei

de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din

17.05.2019 (f.d. 9, Vol. I), raportul agentului constatator cu privire la

înregistrarea și evidență a sesizărilor și altor informații despre infracțiuni nr.

RAP 01 257430 din 17.05.2019 (f.d. 13, Vol. I), procesul-verbal de ridicare a

obiectelor și documentelor nr. PRO 01 105897 din 17.05.2019 (f.d. 18, Vol. I),

procesul-verbal de înlăturare de la conducerea mijlocului de transport din

17.05.2019 (f.d. 20, Vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectului din

05.07.2019 (f.d. 26, Vol. I).

Instanța de apel, examinând probatorul, a considerat dovedită indubitabil

vina inculpatului Rusu Alexandru în comiterea infracțiunilor imputate,

constatând că acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 264 alin. (2) și

art. 2641 alin. (1) din Codul penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă

supusă răspunderii penale.

Astfel, instanța de apel în conformitate cu art. 27 Cod de procedură penală,

6

verificând probele administrate prin prisma prevederilor art. 95 Cod de

procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor, le-a apreciat

ca fiind pertinente, concludente și utile, ori în ședință nu s-au stabilit

circumstanțe care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar

determina neadmiterea lor. În temeiul celor relevate supra, instanța a conchis

că prima instanță la pronunțarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a concluzionat că, inculpatul a săvârșit anume

infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a constatat că Rusu Alexandru a comis infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (2) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, or, la materialele

cauzei au fost anexate suficiente probe ce indică concret la vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a reținut că sentința a fost contestată în partea vinovăției

inculpatului, temei pentru a interveni în sentință din oficiu, conform art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, lipsește.

Instanța de apel a apreciat că just s-a constatat că, Rusu Alexandru a

încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății victimei

Macarișin Evgheni. Or, în calitate de conducător al mijlocului de transport

acesta era responsabil de acțiunile sale, asumându-și consecințele pentru

nerespectarea regulilor de circulație rutieră în cazul neglijării acestora.

Instanța de apel a statuat că inculpatul a manifestat atitudine psihică

imprudentă în modalitatea neglijenței criminale, prin faptul că nu a respectat

prevederile pct.3; pct.14 lit. a); pct.45 alin.(1) lit. a) și b); și pct.45) subpct.2) a

Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357

din 13.05.2009, deși avea posibilitatea și obligația de a o face.

S-a indicat în decizie că la momentul comiterii infracțiunii și anume la data

de 24.11.2018, inculpatul avea vârsta de 33 ani, era responsabil, și avea calitatea

specială de conducător al autovehiculului, respectiv, inculpatul întrunește

semnele subiectului infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a constatat totodată că, instanța ierarhic inferioară

analizând faptul dacă fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale

componenței infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal, just a ajuns

la concluzia vinovăției inculpatului și pe acest capăt de învinuire. Or, obiectul

juridic special al infracțiunii prevăzute la art.2641 alin.(1) Cod penal, în varianta

imputată lui Rusu Alexandru, îl formează relațiile sociale cu privire la

7

siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor

mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

S-a constatat că Rusu Alexandru, la 17.05.2019, aproximativ la ora 01:47, a

condus automobilul de model „Mercedes Vito” în stare de ebrietate cu grad

avansat, or, acest fapt a fost constatat în urma testării acestuia, fiind stabilit că

concentrația de alcool în aerul expirat constituia 0,63 mg/l, care conform

prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat.

Instanța de apel a menționat că instanța ierarhic inferioară just a constatat

că inculpatul a comis infracțiunea imputată cu intenție indirectă, or, însăși

inculpatul, după ce a fost testat alcoolscopic de către colaboratorii de poliție, a

întocmit o recipisă prin care a confirmat că este de acord cu rezultatul testării

alcoolscopice de 0,63 mg/l, și refuză să fie condus la IMPS Dispensarul

Republican de Narcologie pentru a fi supus examinării medicale.

Referitor la motivele părții apărării cu privire la achitarea inculpatului pe

motiv că, specialistul principal a SDAR al SST și CR a DP mun. Chișinău,

Pozneacov Pavel, nu a trecut instruirea în cadrul IMSP Dispensarul Republican

de Narcologie, instanța de apel le-a considerat nefondate și lipsite de careva

probatoriu și a reiterat poziția primei instanțe, care a menționat că la

materialele cauzei penale (f.d. 14), se regăsește certificatul eliberat la 26.03.2019

de către Direcția Supraveghere Transport și Circulație Rutieră, potrivit căruia

ofițerul de patrulare al Companiei Ciocana Batalionului nr.2 al Brigăzii de

Patrulare a INP al IGP, comisar Cuiban Alexandru, a studiat Regulamentul cu

privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de

măsurare și aparatajului medical din dotarea poliției prin Hotărârea

Guvernului nr.1139 din 18.09.2003, precum și Instrucțiunea cu privire la modul

de testare alcoolscopică „Drager 6810” și este admis la utilizarea acestuia în

procesul de documentare a cazurilor de constatare a stării de ebrietate.

Totodată, s-a menționat că în materialele cauzei penale nu este indicat în mod

expres că, testarea alcoolscopică a lui Rusu Alexandru a fost efectuată anume

de către ofițerul de patrulare Pozneacov Pavel, însă rezultă cu certitudine că la

documentarea faptei de conducere în stare de ebrietate au participat atât

Pozneacov Pavel, cât și ofițerul de patrulare al Companiei Ciocana

Batalionului nr.2 al Brigăzii de Patrulare a INP al IGP, comisar Cuiban

Alexandru, care a trecut instruirea pentru documentarea cazurilor de

constatare a stării de ebrietate.

Instanța de apel a reținut că, la individualizarea și stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de prevederile

articolelor 7, 61, 75-78 Codul penal și de faptul că partea vătămată nu are careva

8

pretenții față de inculpat.

Instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei, urma de luat în

considerație faptul că Rusu Alexandru a comis infracțiuni, care conform art. 16

Cod penal face parte din categoria celor mai puțin grave, personalitatea

inculpatului, anterior nu a fost judecat, la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află. Totodată, în conformitate cu prevederile articolelor 76, 77

Cod penal, careva circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite.

Subsecvent, ținând cont de multitudinea circumstanțelor care descriu

infracțiunea respectivă, instanța de apel nu a considerat rațional faptul că

prima instanță a dispus executarea pedepsei reale în volum integral, în acest

sens găsind veridice și aplicabile argumentele invocate în apel. În aceeași

ordine de idei, instanța de apel a relevat că, la stabilirea pedepsei s-a stabilit

executarea reală a pedepsei în privința inculpatului Rusu Alexandru, fără a

motiva ineficiența unei pedepse alternative și fără a da eficiența cuvenită

prevederilor art. 61 și art. 75 Codul penal.

Menționând prevederile art. 901 Cod penal, instanța de apel a considerat

relevant că corectarea condamnatului, ca scop al pedepsei penale, presupune

conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea

lui în activitatea societății. A considerat că el trebuie convins că respectarea

legii penale este o necesitate și că numai prin respectarea legii el va putea evita

aplicarea și executarea altor pedepse. Totodată a indicat că, practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, a stipulat că o pedeapsă

prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut

cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia. În acest sens a

considerat relevant faptul, că inculpatul Rusu Alexandru a recunoscut că era

în stare de ebrietate, dar nu avansată, totodată partea vătămată nu are careva

pretenții față de inculpat.

Ținând cont de prevederile art. 90 și art.901 Cod penal, instanța de apel a

considerat necesar ca pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani,

stabilită inculpatului Rusu Alexandru, să fie executată parțial cu suspendarea

executării pedepsei, prin aplicarea art. 90 și parțial, cu executarea reală a

pedepsei închisorii, prin prisma art. 901 Cod penal, și anume pedeapsa, în parte

1 (un) an închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis iar

9

partea din pedeapsă de 1 (un) an, urmează a fi suspendată condiționat pe un

termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Astfel, a constatat instanța de apel că stabilirea perioadei de probațiune în

mărimea indicată va asigura, un comportament adecvat al inculpatului și va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Reieșind din circumstanțele cauzei și

prevederile legii penale, având în vedere lipsa circumstanțelor agravante,

instanța a concluzionat că corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin

aplicarea pedepsei stabilite.

prin care invocând incidența pct. 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penal, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri cu stabilirea în privința lui Rusu Alexandru a pedepsei sub

formă de amendă.

5.1 În susținerea recursului inculpatul invocă că:

- instanța putea recunoaște ca circumstanțe ce atenuează pedeapsa

aplicată și alte date ce caracterizează pozitiv persoana celui vinovat, chiar și în

cazul când ele nu sunt prevăzute ca atare în art. 76 Cod penal, cum ar fi:

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave,

prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii săvîrșite

(alin. (1) lit. a) ), repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei

cauzate (alin. (1) lit. e) ), contribuirea activă la descoperirea infracțiunii sau la

identificarea infractorilor și recunoașterea vinovăției (alin. (1) lit. f) );

- instanțele ierarhic inferioare au aplicat pedeapsa cea mai aspră prevăzută

de sancțiunea articolului, fapt care vine în contradicție cu principiul

fundamental al legislației penale.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

10

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de către inculpatul Rusu Alexandru și din aceste considerente,

Colegiul penal nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își

exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare

stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs consideră că pedeapsa individualizată

inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

pedepsei penale.

Colegiul consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată

în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod

penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei,

stabilite conform sancțiunilor articolelor incriminate, iar în sprijinul statuării

respective relevă următoarele.

Pornind de la prevederile legii penale în vigoare, Colegiul penal

menționează, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este

singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplină

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei

ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un

proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de

condițiile de viață ale acestuia, amplu și amănunțit și-a argumentat soluția

descrisă în pct. 4.1 a prezentei decizii.

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

acestuia precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

11

lui, cât și a altor persoane, nefiind constatat că corectarea lui este posibilă fără

a fi supusă răspunderii penale.

Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței de

judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea

efectivă a acesteia, or, conform prevederilor art. 901 Cod penal, instanța de

judecată ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va

ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită,

ea poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în

închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum

și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei.

Colegiul penal constată că sunt neplauzibile criticile recurentului cu

privire la pedeapsa aplicată de instanța de apel, or, ultima a aplicat o pedeapsă

echitabilă, în limitele sancțiunilor legale, a ținut cont de totalitatea condițiilor

expres prevăzute de lege, inclusiv, de întreaga conduită a inculpatului înainte

de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte

aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele

cauzei administrate.

Instanța de recurs ordinar stabilește că instanța de apel just a luat în

considerație faptul că Rusu Alexandru a comis infracțiuni, care fac parte din

categoria celor mai puțin grave și corect a statuat că inculpatul anterior nu a

fost judecat, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu s-a aflat.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de

apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a casat parțial sentința, în

partea individualizării pedepsei și a dispus suspendarea parțială a executării

pedepsei, temei de a interveni nu s-a constatat. Din care considerent, instanța

de recurs respinge ca neîntemeiate afirmațiile, precum că instanța de apel nu a

motivat suficient imposibilitatea aplicării unei pedepse solicitate de către

inculpat, iar circumstanțele invocate de recurent nu sunt în stare să schimbe

soluția.

Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-a comis

eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel,

iar pedeapsa stabilită inculpatului Rusu Alexandru, a fost aplicată în limitele

legii și recursul declarat de către inculpat împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021 este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea pârților, în camera de

12

consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021, în cauza

penală în privința lui Rusu Alexandru XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 03 martie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

13