1ra-387/2019 — art.361 alin.1 CP

1ra-387/2019 — art.361 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-387/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Madan Dan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Madan Dan Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

inculpatul Madan Dan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (1) Cod penal. Conform art. 10 din Legea nr. 210 din 29.07.2016 și

publicată la 09.09.2016 cu privire la amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova față de Madan Dan a fost încetat

procesul penal și absolvit de pedeapsa penală.

automobilului de model „Ford-Fiesta” cu n/î DN CR 1, din cadrul aparatului

președintelui raionului Dondușeni din data de 21 martie 2013, numit prin

dispoziția președintelui raionului Dondușeni nr. 33-p din 21.03.2013, în

perioada de timp luna martie 2013-27.09.2016, realizîndu-și scopul însușirii

ilegale a bunurilor altei persoane încredințate în administrarea lui, a întocmit 27

foi de parcurs a automobilului false, precum că automobilul regulat circula pe

anumite rute, a perfectat, a deținut și a folosit foi de parcurs false - pe anul 2013

- Sr. AX nr.563314, 563316, 563321, 563324, 563329, 563324, 563338,

563342, 563346; pe anul 2014 - Sr. AX nr.563349, 563353, 563359, 563364,

563367, 563370, 563374, 563378, 563381, 563387, 563390, 563395; pe anul

2015 - Sr. AS nr.713631, 713636, 713640, 713643, 713649, 713652, privind

consumul combustibilului la automobilul „Ford –Fiesta” cu n/î DN CR 1,

conform datelor inventarierii (27.09.2016) indicațiile vitezometrului constituie

1

066251 km, iar conform datelor din foile de parcurs la acea dată indicațiile

kilometrajului constituia 097825 km, cu 31720 km mai mult, decît cele reale.

Astfel, s-a constatat decontarea neîntemeiată a 2823,11 litri de combustibil, în

sumă de 45847,1 lei, care a fost însușită de către acesta.

admiterea acestuia, casarea sentinței, pronunțarea unei hotărîri noi, potrivit modului

stabilit de primă instanță, prin care el să fie achitat de sub învinuirea adusă potrivit

art.361 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta incriminată nu întrunește elementele

componente ale infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că în cadrul ședinței de judecată, partea apărării a

menționat multiplu că solicită emiterea sentinței de achitare pentru motivele indicate

la art. 390 alin. (l) pct.3) Cod de procedură penală. Astfel, a fost menționat în ședință

că fapta incriminată lui Madan Dan nu întrunește latura obiectivă și latura subiectivă a

infracțiunii prevăzută la art.361 alin.(l) Cod penal.

A menționat, că el nu a recunoscut vina, nu a urmărit și respectiv nu a beneficiat

de nici un interes material.

A concluzionat că prin emiterea soluției de condamnarea lui Madan Dan potrivit

art. 361 alin. (l) Cod penal, instanța de fond a comis o eroare de drept, or, în acțiunile

lui Madan Dan lipsește latura obiectivă ca element component al infracțiunii statuate

la art. 361 alin. (l) Cod penal.

Suplimentar prevederilor legale indicate la art. 14, 15, 52 Cod penal indicate în

apel, a menționat, că prevederile art.17 Cod penal indică, că „Se consideră că

infracțiunea a fost săvîrșită cu intenție dacă persoana care a săvîrșit-o își dădea seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei

prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări.”

A arătat, că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.361 alin.(l) Cod penal

se caracterizează prin intenție directă. Motivele infracțiunii se exprimă prin: interesul

material, năzuința de a obține unele avantaje etc.

Din materialul probator al raportului juridic de drept penal respectiv și anume:

declarațiile martorului acuzării Lidia Murzanovschi, precum și martorul Tatiana

Cojocari rezultă cu certitudine că condamnatul Madan Dan nu a însușit combustibilul

personal, pentru sine, neavînd astfel un interes material, mai mult nu a avut nici un fel

de posibilitate în acest sens.

Or, ambii martori au declarat că Madan Dan nu avea acces nici la tichetele de

benzină și nici la benzină, deoarece se prescria pentru autoturismul Ford Fieste 300 litri

benzină, iar efectiv vicepreședintele Cojocari Tatiana primea doar 150 litri, cantitatea

restantă o primea președintele de atunci al raionului Pavlov Anastasie, pe care acesta o

folosea pentru autoturismele vechi.

Astfel, apelantul a considerat că instanța de fond eronat a concluzionat despre

existența în acțiunile lui Madan Dan a interesului material și neîntemeiat a ajuns la

concluzia despre existența în acțiunile acestuia a laturii subiective.

2

În lumina celor menționate supra, a considerat că instanța de fond prin sentința

emisă a admis erori grave de drept, astfel se impune casarea acesteia cu pronunțarea

unei sentințe de achitare.

apelul declarat de inculpatul Madan Dan, a fost admis, sentința casată parțial inclusiv

din oficiu cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

A fost încetat procesul penal în privința lui Madan Dan în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței instanței de fond.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, apreciind fiecare probă din punctul de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punctul de vedere al

coroborării lor, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Concluzia descrisă se confirmă prin probele pertinente și concludente care au fost

cercetate de instanța de fond și care în ansamblul lor, din punctul de vedere al

coroborării, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a conchis, că instanța de fond la judecarea cauzei penale

respective în privința lui Madan Dan a respectat prevederile procesuale și argumentat,

în baza probelor cercetate în cadrul procesului judiciar a ajuns la concluzia privind

constatarea vinovăției lui în faptele incriminate.

Totodată, instanța de fond neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului

prevederile Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

La acest capitol, Colegiul penal a arătat că conform art.1 Legii sus menționate,

urmează că prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite,

învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor

condamnate care sînt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei

de probațiune sau termenului de probă și sînt evaluate psihologic ca prezentînd risc de

recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9,

11 și 12.

Conform art. 2, urmează că, căința activă a persoanei se determină în conformitate

cu criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, fără a

ține cont de criteriul gravității faptei comise.

Astfel, instanța de apel a indicat că conform declarațiilor inculpatului urmează că

acesta nu recunoaște vina de comiterea infracțiunii incriminate în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal, poziție menținută și prin apelul depus, totodată acesta nu a restituit

prejudiciul cauzat.

3

Astfel, Colegiul penal a menționat că instanța de fond corect a reținut ca probe în

confirmarea vinovăției foile de parcurs pentru autoturisme pe anul 2013 cu Sr. AX

nr.563314, 563316, 563321, 563324, 563329, 563324, 563338, 563342, 563346; pe

anul 2014 - Sr. AX nr.563349, 563353, 563359, 563364, 563367, 563370, 563374,

563378, 563381, 563387, 563390, 563395; pe anul 2015 - Sr. AS nr.713631, 713636,

713640, 713643, 713649, 713652, care se păstrează la cauza penală; actul privind

rezultatele inspectării financiare (f.d.9-15).

Toate probele prezentate de acuzatorul de stat au fost analizate și examinate

minuțios de către instanța de fond, cu respectarea principiului apărării și

contradictorialității, corect concluzionînd că, acțiunile lui Madan Dan corect au fost

încadrate în baza art.361 alin. (1) Cod penal după semnele calificative: confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează

de obligații.

Astfel, reieșind din cele descrise supra, Colegiul penal găsește inoportună

solicitarea apelantului de emitere a unei soluții de achitare a sa, chiar și în cazul

nerecunoașterii de către Madan Dan a vinovăției pentru comiterea infracțiunii

incriminate, or, prin materialele administrate de organul de urmărire penală și cercetate

de instanța de fond se dovedește vinovăția făptuitorului, bază probantă ce nu poate fi

combătută de argumentele invocate, or, în acțiunile acestuia se conține atît latura

obiectivă - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false care i-a

acordat dreptul de a însuși suma de 45847,1 lei, acțiuni care au fost comise cu intenție

directă.

În rest instanța apreciază argumentele expuse în apel ca fiind o relatare teoretică

a normelor legale, argumente care nu pot echivala cu o soluție de modificare a sentinței

instanței de fond în direcția achitării lui Madan Dan.

Nu poate fi reținut argumentul apelantului că, prin modalitatea normativă

„confecționarea documentelor oficiale false” se are în vedere crearea integrală a

documentelor oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, ori, obiectul

material al faptei infracționale prevăzute de art.361 Cod penal, îl reprezintă

documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații în ipoteza

presupunînd deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false.

Totodată, facturile prezentate de inculpat se atribuie la categoria documentelor

oficiale, or, acestea circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, fiind de evidență strictă

și control al circulației.

La fel, instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului, că în acțiunile sale

lipsește latura subiectivă, or aceasta se caracterizează prin intenție directă, ca motiv

fiind interesul material, ceia ce la caz persistă.

Necătînd la aceasta, Colegiul a considerat necesar a înceta procesul penal în

privința inculpatului Madan Dan din următoarele considerente.

Conform art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvîrșit o faptă ce conține

semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către

4

procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei

în cazurile: ... prescripției de tragere la răspundere penală.

Conform art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul

judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5)-9), 285

alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal,

instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Potrivit art.391 alin.(1) pct.6 Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Sancțiunea art.361 alin. (1) Cod penal, prevede în calitate de pedeapsă amendă de

pînă la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani, deci conform art. 16 alin.(2)

Cod penal, face parte din categoria celor ușoare, iar în conformitate cu prevederile art.

60 alin.(1) lit. a) Cod penal, „persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvîrșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni ușoare”, termenul

de prescripție expirînd de facto la data de 27.09.2017.

De rînd cu cele menționate, Colegiul penal a considerat relevante și s-a condus și

de prevederile legale cu privire la „practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”,

potrivit cărora, se explică, că dacă la examinarea apelului se va stabili existența unuia

din cazurile prevăzute de art. 391 Cod de procedură penală, instanța de apel, rejudecînd

cauza, a casat sentința, dispunînd încetarea procesului penal (cu excepția cazurilor de

reabilitare).

Astfel, ținînd cont că de la data comiterii infracțiunii au expirat 2 ani, Colegiul a

încetat procesul penal în privința inculpatului Madan Dan, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Dan, în termen la data de 08 decembrie 2018 (conform ștampilei de pe plic), prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea integrală a deciziei atacate, cu dispunerea achitării

inculpatului Madan Dan.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- pct.6) alin.(l) al art.427 Cod de procedură penală „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel” separat și coroborat cu pct.8)

alin.(l) al art.427 Cod de procedură penală „nu au fost întrunite elementele

infracțiunii”;

- prin cererea de apel formulată împotriva sentinței, inculpatul Madan Dan, a

solicitat expres emiterea unei sentințe de achitare, pe motivul că instanța de fond a

aplicat o interpretare extensivă defavorabilă. Astfel, latura obiectivă incriminată „a

întocmit foi de parcurs false” nu corespunde cu latura obiectivă normativă

„confecționarea” prevăzută la art.361 alin.(l) Cod penal. Însă, instanța de apel a omis

5

să se pronunțe asupra acestuia argument determinant și relevant, contrar obligației ce-

i revine conform art.409 Cod de procedură penală;

- instanța de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 al

Convenției Europene. Or, „Convenția, neintenționînd să garanteze drepturi teoretice

sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, Curtea reamintește că dreptul la un proces

echitabil nu poate trece drept efectiv decît dacă cererile și observațiile părților sunt cu

adevărat „ascultate”, adică examinate cum trebuie de tribunalul sesizat. (Dima vs

România, nr.58472/00 din 16.11.2006);

- pct.16) alin.(l) al art.427 Cod de procedură penală „norma de drept aplicată în

hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de

către Curtea Supremă de Justiție”. În cadrul ședinței de judecată, apărătorul

inculpatului a menționat că Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a

soluționat anterior o cauză identică și că soluția în litigiului penal dedus judecății,

urmează să corespundă cu aceasta. Astfel, a fost exemplificată cauza penală de

precedent judiciar Gontea Nelea, Gorbatencova Irina, nr.1ra-834/2016, Decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31.05.2016 în care instanța de

recurs ordinar a emis o soluție de achitare în legătură cu aplicarea extensivă

defavorabilă a legii penale, concluzionînd așadar, despre lipsa laturii obiective în

acțiunile incriminate;

- la fel recurentul mai face referire la cauzele penale examinate de către Curtea

Supremă de Justiție, obiect al litigiului penal fiind inter alia – aplicarea extensivă

defavorabilă a legii penale : cauza Digori Ion, nr. 1ra-411/15; cauza Bodrug Tudor, nr.

1ra-312/11; cauza Rusu Andrei, nr. 1ra-1089/12; cauza Rotaru Igor, nr. 1ra-866/15.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece criticile formulate de

autorul recursului în partea enunțată în recurs nu este motivat sub aspectul casării

hotărîrii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție propusă de autor,

nu se încadrează în acest caz în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Procurorul menționează că criticile formulate de recurent nu conțin indicii erorilor de

drept și, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul hotărîrii contestate, ca fiind ilegală.

materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

6

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau nu au

fost întrunite elementele infracțiunii sau norma de drept aplicată în hotărîrea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

Colegiul penal constată că temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, instanța de apel

pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea cuprinzînd motivele

pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul penal remarcă faptul, că potrivit art. 414 alin.(1)

Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Madan Dan privind

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, să fie întemeiată și

legală.

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul sentinței primei

instanțe (f. d. 107-108), reflectate în decizia instanței de apel (f.d.160), instanța de apel

expunîndu-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apelul

7

inculpatului, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri

de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au

stabilit în instanța de recurs.

Colegiul penal menționează, că argumentele invocate de recurent și în acest sens,

nu constituie o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, deoarece instanța de apel și-

a întemeiat concluzia privind condamnarea inculpatului Madan Dan pe cumulul de

probe ce se conțin în dosar și care au fost apreciate prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală.

Lecturînd materialele dosarului penal se constată că recurentul critică vinovăția,

temei prevăzut de art. 427 al. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Instanța de recurs atestă că, criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea

cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dîndu-le o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg, concluzii pe care instanța de recurs le

însușește și nu consideră necesar repetarea acestora.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci, când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele

de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii,

însă, în opinia Colegiului penal, instanța de apel a apreciat probele din dosar potrivit

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind condamnarea

inculpatului Madan Dan, deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, concluzie a cărei motivare a fost expusă în

decizia instanței de apel (f. d. 160-161), motivare pe care instanța de recurs o însușește

și nu o consideră necesar de a o reitera.

Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și prerogativă

legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept separat de casare din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel că invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar drept temei de casare este lipsită de suport legal.

Referitor la argumentul adus de recurent, precum că „lipsește latura obiectivă a

infracțiunii imputate”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează în acest

sens că probele anexate la materialele cauzei penale formează un probator al vinovăției

inculpatului Madan Dan în comiterea anume a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

8

(1) Cod penal și combat argumentele recurentului cu privire la dispunerea achitării

inculpatului Madan Dan.

Colegiul penal menționează, că argumentele invocate de recurent în acest sens,

nu pot fi acceptate, deoarece instanța de apel și-a întemeiat concluzia privind

condamnarea inculpatului pe cumulul de probe ce se conțin în dosar și care au fost

examinate, verificate și apreciate corect prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art. 6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și nerelevante pentru speța

dată, fiindcă cazurile Dima vs România din 16.11.2006, Fomin vs Moldova din

11.10.2011, Mitrofan vs Moldova din 15.01.2013, Albu ș.a. vs România din

10.05.2012, Ștefănică ș.a. vs România din 02.11.2010, Beian vs România din

06.12.2007, nu sunt aplicabile cazului dat, decizia instanței de apel fiind corect

motivată. La fel, cum nu sunt aplicabile pentru cauza dată nici spețele enumerate de

recurent: cauza Al Khuseini Islam și Naddhur Issam, nr 1ra-1679/2018, cauza Gontea

Nelea, Gorbatencova Irina, nr. 1ra-834/2016, cauza Digori Ion, nr.1ra-411/2015, cauza

Bodrug Tudor, nr. 1ra-312/11; cauza Rusu Andrei, nr. 1ra-1089/12; cauza Rotaru Igor,

nr. 1ra-866/15.

Astfel, hotărîrea atacată nu este afectată de erori esențiale de drept și lipsesc

careva motive ce ar servi drept temei pentru rejudecarea cauzei în ordine de recurs.

Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța dată nu

se constată erorile de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), 16) Cod de

procedură penală.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de către inculpatul Madan Dan și potrivit legii se impune

inadmisibilitatea lui, deoarece recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Madan Dan,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, în

cauza penală privindu-l pe Madan Dan Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

9