1ra-525/2019 — art. 287 alin.3 Cod penal

Prima instanță: 07.08.2014 – 18.05.2018;

Instanța de apel : 24.07.2018 – 19.11.2018;

Instanța de recurs ordinar : 29.01.2019 – 13.03.2019. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 mai 2018 a fost încetat procesul pe cauza penală de învinuirea lui Botnari Ian în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin.(3) Cod penal, în legătură cu amnistia. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Botnari Ian, la 10 octombrie 2012, aproximativ la ora 22:00, aflându-se în stradă în apropierea satului Ratuș, raionul Criuleni, fiind la volanul automobilului de marcă Mercedes cu numărul de înmatriculare CJY 637, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de amenințarea aplicării violenței, în urma unui conflict spontan apărut, fără nici un motiv, intenționat, a tamponat în timpul deplasării automobilul de model Opel Vectra cu numărul de înmatriculare CJO 343 condus de către cet. Ciubuc Vasile, după care în apropierea sat. Măgdăcești, raionul Criuleni, a oprit automobilul pe care-1 conducea și a efectuat o împușcătură în sus cu pistol de model necunoscut. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Botnari Ian a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.(3) Cod penal, huliganismul, după indicii calificativi: acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, comis cu aplicarea armei. 1 3. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Țapeș Artur, în numele inculpatului Botnari Ian în termen legal, prin care a solicitat : admiterea apelului, casarea integrală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cet. Botnari Ian, să fie achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Țapeș Artur în numele inculpatului Botnari Ian, și menținută sentința fără modificări. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a considerat că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, necătând la faptul că inculpatul Botnari Ian vina n-a recunoscut-o, Colegiul penal a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate. Prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile parții vătămate Ciubuc Vasile, care a declarat, că la data de 10 octombrie 2012, în jurul orelor 22:00, el împreună cu prietenii - Nița Vasile, Busuioc Constantin, Sîrghi Vasile și Roșca Vasile se deplasau cu automobilul de model Opel Vectra cu numerele de înmatriculare CJO 343. Se deplasau pe drumul Peresecina- Chișinău spre municipiul Chișinău. El era la volanul automobilului și avea viteza de deplasare de 50-70 km/oră. Ajungând prind preajma satului Gornoe, a fost lovit în partea dreaptă a automobilului de un automobil de model Mercedes, de culoare neagră. Mercedesul se deplasa pe prima bandă, iar el cu automobilul se deplasa pe banda a doua de deplasare. După acea lovitură nu a vrut să stopeze automobilul, însă automobilul de model Mercedes dorea să ciocnească automobilul deja din spate. A declarat, că au fost mai multe ciocnituri, mai mult de două ori, nu-și amintește exact, dar văzând acest lucru a încercat să accelereze viteza pentru a evita tamponarea, dar nu-i reușea. Ajungând prin satul Ratuș automobilul tamponat a ieșit la depășire. Depășindu-1, a virat pe banda dreaptă, continuând deplasarea în urma automobilului Mercedes. Ajungând la stația Petrom automobilul de model Mercedes s-a oprit și el a stopat mașina sa mai în spate. După ce a oprit mașina, împreuna cu prietenii săi au coborât, automobilul de model Mercedes era undeva la 200 metri. Ei au vrut să se pornească spre automobilul Mercedes, dar au văzut că mașina se deplasa spre locul unde era parcat automobilul Opel, văzând că se deplasa au auzit o împușcătură. Auzind împușcătura, Ciubuc Vasile cu prietenii săi au fugit în câmpul din preajmă, undeva la 300 metri distanță. Automobilul de model Mercedes s-a deplasat până la locul unde era automobilul de model Opel, după care s-a îndreptat în direcția municipiului Chișinău și a plecat. Au sesizat poliția din raionul Criuleni. Peste puțin timp la fața locului au venit colaboratorii de poliție, cărora le-au povestit circumstanțele accidentului rutier și le-au comunicat 2 polițiștilor numărul de înmatriculare a automobilului de model Mercedes. După ce au plecat de la fața locului, colaboratorii de poliție din Criuleni le-au comunicat că acele numere de înmatriculare aparțin altui automobil, diferit de cel indicat. Peste câteva zile a fost contactat telefonic de către o persoană care s-a prezentat ca fiind de la Comisariatul de Poliție Orhei și a solicitat să se prezinte la comisariat. În fața comisariatului mai era o persoană cu automobil de model Volkswagen Polo, care la fel a declarat că a fost tamponat de un automobil Mercedes. Peste ceva timp afară a ieșit o persoană care s-a prezentat drept șoferul automobilului de model Mercedes cu numărul de înmatriculare CJY 637, pe nume Botnari Ian; - declarațiile martorul Sîrghi Vasile care a declarat, că nu-1 cunoaște pe Botnari Ian, pe Ciubuc Vasile îl cunoaște, sunt prieteni. La data de 10 octombrie 2012, ora 22:00 se afla în automobilul de model Opel Vectra împreună cu Ciubuc Vasile, Nița Vasile și Busuioc Vasile, se deplasau din satul Peresecina spre municipiul Chișinău. Automobilul era condus de Ciubuc Vasile care și era proprietarul automobilului. Se deplasau pe traseul Peresecina-Chișinău cu viteza de 70-80 km/oră, pe prima bandă de deplasare, în apropierea satului Gornoe, șoferul a vrut să depășească automobilul ce se deplasa în față, dar la un moment au fost loviți în partea dreaptă de automobilul de model Mercedes de culoarea gri, care se deplasa tot spre Chișinău. Ei s-au speriat, continuând deplasarea în preajma satului Ratuș au fost depășiți pe partea stânga de același automobil de model Mercedes, a fost ca o amenințare tăindu-le unghiul din partea stânga. Atunci au decis să continue deplasarea în spatele automobilului Mercedes pentru a vedea numărul și unde se va duce. S-au deplasat aproximativ 1,5 km în spatele acelui automobil și au staționat pe marginea traseului. Ei au coborât din automobil și tot atunci au văzut cum șoferul Mercedesului a deschis geamul, a făcut două împușcături. Toți cinci s-au speriat și au fugit în câmp, fugind la o distanță de la care se vedea automobilul lor și au văzut, că automobilul de model Mercedes a venit până în preajma automobilului Opel, după care și-a luat direcția de deplasare spre municipiul Chișinău. A mai declarat, că nu-și amintește care din ei a telefonat la Inspectoratul de Poliție Criuleni, au anunțat că a avut loc un accident, au indicat locul accidentului. Peste o oră și ceva la fața locului a venit poliția, ei au declarat cele întâmplate, au semnat explicațiile și apoi poliția le-a spus că pot pleca. Toți s-au deplasat spre Chișinău, apoi Ciubuc a fost telefonat de poliție și l-au anunțat că verificând în baza de date au depistat că nu-i astfel de automobil cu așa numere; - declarațiile martorilor Busuioc Constantin, Roșca Vasile care, au depus, în esență, aceleași declarații ca și Sîrghi Vasile; - declarațiile martorului Cociug Oleg care a declarat, că pe inculpatul Botnari Ian nu-1 cunoaște și nici pe partea vătămata nu o cunoaște. A declarat, că nu ține minte la data de 10 octombrie 2012 ce s-a întâmplat în satul Ratuș, raionul Criuleni; - declarațiile martorului Buga Petru care a depus în esență aceleași declarații ca și Cociug Oleg; - declarațiile martorul Botnari Lina, a comunicat că la data de 10 octombrie 2012, la orele 21:00 se afla la domiciliu situat pe str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău împreuna 3 cu copiii. După orele 21:00 soțul ei a venit acasă împreuna cu fiul de patru ani, copilul și soțul erau speriați. A întrebat soțul ce s-a întâmplat și el i-a povestit că atunci când se deplasa prin satul Peresecina pe lângă o benzinărie, o mașina i-a tăiat calea cât pe ce să provoace accident. Soțul, fiind colaborator de poliție, a vrut să-l atenționeze, a depășit automobilul și a frânat în față, atunci șoferul mașinii a început să folosească semnale sonore, după care soțul l-a depășit, peste câteva minute soțul a fost ajuns din urmă prin satul Ratuș, șoferul îi făcea din fază lungă, soțul nu s-a oprit, atunci a apărut o mașină și din față, copilul s-a trezit și s-a speriat. În situația dată s-au atins barele de la mașina soțului cu o altă mașină, atunci soțul a anunțat unitatea de gardă, dar a continuat drumul. Prin satul Ratuș s-a oprit să liniștească copilul. După o perioada de timp, acasă le-a venit o citație că soțul a tras cu arma în cineva. Cunoaște că soțul ei Ian Botnari acasă și în mașină nu avea armă. Până la cel caz soțul nu avea armă personală, dar după cazul dat și-a cumpărat armă. Copilul era foarte speriat și nu mai dorea să meargă în mașină, se temea de lumină și noaptea nu mai dormea singurel; - plângerea cet. Ciubuc Vasile, domiciliat în satul Peresecina, r-l Orhei (f.d.4 vol.I); - informația de la șeful SUP al Comisariatului de Poliție Orhei, Ian Botnari, pe faptul accidentului rutier dintre automobilul Opel Vectra, cu numărul de înmatriculare CJO 343 și automobilul Mercedes, cu numărul de înmatriculare CJY 637 (f.d.13, vol. I); - raportul șefului SUP al Comisariatului de Poliție Orhei, Ian Botnari precum că la 10 octombrie 2012 a fost implicat în accident rutier (f.d.14-15, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 octombrie 2012, a automobilului de model Volkswagen Polo cu numărul de înmatriculare OROO 777 (f.d.19- 22, vol. I); - comunicarea telefonică R-2 nr. 2994 din 10 octombrie 2012 de la cet. Sîrghi Vasile, domiciliat în satul Peresecina, raionul Orhei (f. d. 26, vol. I). Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, Colegiul penal a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Botnari Ian în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către inculpat. Colegiul penal a conchis că, declarațiile depuse de către inculpatul Botnari Ian, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate lui, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a constatat cu certitudine că Botnari Ian a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma art.287 alin.(3) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul, după indicii calificativi: acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, comis cu aplicarea armei. Referitor la probatoriu, instanța de apel a reținut argumentarea amplă și temeinică din sentința primei instanțe referitor la admiterea unor probe și combaterea versiunii apărării, argumentare care este preluată de către instanța de apel. La caz, ținînd cont de 4 circumstanțele specifice în care a fost comisă infracțiunea, Colegiul penal a reținut că proba decisivă este declarația părții vătămate și declarațiile martorilor Sîrghi Vasile, Busuioc Constantin și Roșca Vasile. Argumentele prin care se justifică această probă pentru a fundamenta o sentință de condamnare au fost expuse de către prima instanță, urmînd a fi preluate și de către instanța de apel. În același timp, nu s-au adeverit alegațiile părții apărării referitor la faptul că partea vătămată și martorii sus-menționați ar depune declarații false. Colegiul penal a reținut că nu a fost stabilit nici un motiv pentru care partea vătămată și martorii respectivi ar calomnia o persoană pe care nu o cunosc și nu au interacționat niciodată. Totodată, instanța de apel a menționat că conform art.1 alin.(1) Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sânt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12. Conform art. 2 alin.(1), (3) din Legea menționată mai sus, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî aplicarea prezentului articol dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată și inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art.

Conform art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 2)- 9), 285 alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute de art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia. Colegiul penal a constatat că, partea vătămată Ciubuc Vasile nu are pretenții de ordin material și moral față de inculpatul Botnari lan. Astfel, instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a apreciat, că în privința inculpatului Botnari Ian sunt aplicabile prevederile Legii cu privire la amnistia și din aceste considerente instanța a ajuns la concluzia de a înceta procedura pe cauza penală dată, în legătură cu amnistia. 5. Împotriva deciziei instanței de apel la data de 14 ianuarie 2019 a declarat recurs ordinar avocatul Țapeș Artur în numele inculpatului, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei 5 instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Botnari Ian să fie achitat. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive: - instanța de apel la adoptarea deciziei eronat a interpretat prevederile legale; - la fel, eronat au fost considerate ca pertinente declarațiile date de partea vătămată și martorii Nița Vasile, Busuioc Constantin, Sîrghi Vasile și Roșca Vasile; - în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe ce ar demonstra că la data de 10.10.2012, Botnari Ian a avut asupra sa careva arme de foc și cu atît mai mult că au fost folosite în circumstanțele descrise de partea acuzării în actul de învinuire; - încadrarea acțiunilor lui Botnari Ian la data de 10.10.2012 în baza prevederilor art. 287 alin. (3) Cod penal se exclude de la sine. În cadrul urmăririi penale cît și a cercetării judecătorești nu s-a demonstrat că Botnari Ian a săvîrșit careva acțiuni huliganice în scopul de a încălca ordinea publică; - ce ține de sesizarea colaboratorilor de poliție la data de 10.10.2012 recurentul meționează că informația de la Botnari Ian referitoare la implicarea într-un accident rutier a parvenit la orele 21:30, iar informația parvenită de la martorul Sîrghi Vasile la orele 22:30; - faptul sesizării a colaboratorilor poliției de către Botnari Ian exclude presupusele intenții huliganice în acțiunile acestuia, cu atît mai mult că sesizarea făcută de martorul Sîrghi Vasile a fost înregistrată în registrul R-2 sub nr. 2994 din 10 octombrie 2012 în care sunt înregistrate doar informațiile legate de accidentele rutiere, careva informații referitoare la aplicarea armei de foc sau împușcături nu au parvenit; - recurentul consideră că instanța de judecată a aplicat eronat prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în lipsa probelor concludente și pertinente ce ar demonstra vinovăția lui Botnari Ian în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar sentința primei instanțe cît și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, contradictorii și ilegale, pasibile de a fi casate, cu emitere unei noi hotărîri prin care cet. Botnari Ian să fie achitat integral. 6. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul și partea vătămată au depus referințe privind opinia lor asupra recursului ordinar declarat de avocatul Țapeș Artur în numele inculpatului Botnari Ian. Procurorul a pledat pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că recurentul nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor, temei ce nu este prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Partea vătămată Ciubuc Vasile a solicitat respingerea recursului și aplicarea pedepsei în conformitate cu legea, considerîndu-l vinovat pe inculpatul Botnari Ian de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. 7. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, ținînd cont de opiniile expuse în referințe, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 6 În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului ordinar declarat de avocatul Țapeș Artur în numele inculpatului se constată că acesta, nu invocă nici un temei de casare din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă solicită să fie achitat inculpatul Botnari Ian, întrucât în opinia recurentului instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța dată. Colegiul penal constată că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că fapta incriminată în actul de învinuire a fost comisă de către acesta. Verificând materialele dosarului, în raport cu criticele invocate de recurent în recursul declarat, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă în partea menținerii sentinței primei instanțe prin care inculpatul Botnari Ian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiind încetat procesul penal în legătură cu amnistia, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. La fel, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile ce au dus la adoptarea soluției expuse în pct.4.1. din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Botnari Ian de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal să fie una legală și întemeiată, care se menține și de instanța de recurs. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Prin urmare, Colegiul penal conchide că criticile recurentului nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală. În continuare, revenind la conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că, autorul acestuia consideră că, instanța de apel, care a menținut soluția primei instanțe, a tras o concluzie greșită în ce privește condamnarea inculpatului Botnari Ian în baza art.287 alin.(3) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în comiterea acestei infracțiuni. 7 La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal constată că prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat materialele cauzei și apreciindu-le în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului a fost dovedită. Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus verificării declarațiile inculpatului, a părții vătămate, a martorilor și probele materiale administrate, prin citirea lor în ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul- verbal, în urma căreia a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță referitor la vinovăția inculpatului Botnari Ian, considerând că argumentele recurentului cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, argumentele invocate de recurent referitor la nevinovăția inculpatului în comiterea huliganismului, sânt neîntemeiate și se resping, deoarece atât instanța de fond, cât și instanța de apel au motivat condamnarea inculpatului prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii imputate și anume: declarațiile părții vătămate Ciubuc Vasile, date în conformitate cu prevederile art.312-313 Cod penal, care a confirmat, că „ajungând la stația Petrom automobilul de model Mercedes s-a oprit și el a stopat mașina sa mai în spate. După ce a oprit mașina, împreuna cu prietenii săi au coborât, automobilul de model Mercedes era undeva la 200 metri. Ei au vrut să se pornească spre automobilul Mercedes, dar au văzut că mașina se deplasa spre locul unde era parcat automobilul Opel, văzând că se deplasa au auzit o împușcătură. Auzind împușcătura, Ciubuc Vasile cu prietenii săi au fugit în câmpul din preajma, undeva la 300 metri distanță. Automobilul de model Mercedes s-a deplasat până la locul unde era automobilul de model Opel, după care s-a îndreptat în direcția municipiului Chișinău și a plecat.” (f.d.4-6, vol.II); declarațiile martorului Sîrghi Vasile date în conformitate cu prevederile art.312-313 Cod penal, care a declarat că „ei s-au speriat, continuând deplasarea în preajma satului Ratuș au fost depășiți pe partea stânga de același automobil de model Mercedes, a fost ca o amenințare tăindu-le unghiul din partea stânga. Atunci au decis să continue deplasarea în spatele automobilului Mercedes pentru a vedea numărul și unde se va duce. S-au deplasat aproximativ 1,5 km în spatele acelui automobil și au staționat pe marginea traseului. Ei au coborât din automobil și tot atunci au văzut cum șoferul Mercedesului a deschis geamul, a făcut două împușcături, s-au speriat și au fugit în câmp, fugind la o distanță de la care se vedea automobilul lor și au văzut, că automobilul de model Mercedes a venit până în preajma automobilului Opel, după care și-a luat direcția de deplasare spre municipiul 8 Chișinău.” (f.d.9-11, vol. II), declarațiile martorului Roșca Vasile, date în conformitate cu prevederile art.312-313 Cod penal, care a declarat că „… noi am auzit două sunete și am înțeles că sunt împușcături, noi ne-am speriat și am fugit în partea dreaptă în cîmp, la distanța de 30 metri…” (f. d. 7-8, vol. II), declarațiile martorului Busuioc Constantin, date în conformitate cu prevederile art.312-313 Cod penal, care a declarat că „din partea automobilului „Mercedes” a auzit o împușcătură, speriindu-se au fugit în cîmp” (f. d. 12-13, vol. II), confirmate și prin probele scrise anexate la materialele cauzei penale. Concomitent, vinovăția inculpatului Botnari Ian, în comiterea infracțiunii imputate, a fost dovedită și prin materialele cauzei indicate în pct.4 al prezentei decizii cît și prin referința depusă de către partea vătămată Ciubuc Vasile asupra recursului declarat în prezenta cauză penală, prin care a indicat că „pînă la pronunțarea sentinței inculpatul m-a rugat ca să-1 iert, să nu am oarecare pretenții la el ca să fie posibil aplicarea amnistiei și să nu umblăm atît timp pe drunuri prin instanță. Eu pur omenește l-am iertat dar nu din cauza, că nu este vinovat. Inculpatul din momentul săvîrșirii infracțiunii a început a face „șmecherii” ca să scape de pedeapsă. Consider, că numai el putea să se înțeleagă cu poliția din Criuleni ca să ne spună minciuni precum, că automobilul Mersedes, cu numărul de înmatriculare CJY 637 îi aparține unei persoane din r-nul Drochia și persoana dată nu a fost în ziua aceea la Chișinău cu toate că automobilul era înregistrat pe numele lui. Tot el, s-a înțeles cu poliția din Criuleni și a trimis materialul acumulat la Orhei unde lucra inculpatul ca ofițer de urmărire penală. Numai datorită faptului, că la 18.10.2012 m-am adresat cu plîngere la Ministerul Afacerilor Interne a RM și la Procuratura RM materialul a fost întors de la Orhei la Procuratura din Criuleni după competență. Inculpatul mi-a promis că o să-mi întoarcă prejudiciul material în mărime de 12.000 lei pe care nici pînă în timpul de față nu l-a restituit. De prejudiciul material nici nu vreau să discut. Consider, că dacă nu împușca nu îl așteptam lîngă automobil și discutăm cu el despre problema apărută. Inculpatul cu avocatul său pun întrebarea cu ce fel de armă a împușcat. Noi nu suntem experți specialiști în arme ca să înțelegem cu ce fel de armă a împușcat. Îmi pare rău pînă acum că am zis că îl iert și el m-a mințit că o să-mi întoarcă banii cheltuiți. Consider, că o așa persoană trebuie pedepsită după merite”. Prin urmare, argumentele recurentului, precum că acesta, nu ar fi aplicat arma de foc sau împușcături împotriva părții vătămate și a martorilor, și că la emiterea hotărîrilor judecătorești prima instanță și instanța de apel s-au bazat doar pe declarațiile părții vătămate Ciubuc Vasile și a martorilor Nița Vasile, Busuioc Constantin, Sîrghi Vasile și Roșca Vasile, contravin materialelor cauzei, deoarece, atât instanța de fond, cât și cea de apel corect au concluzionat că vinovăția inculpatului se dovedește prin probele enumerate mai sus și care combat efectiv cele relatate de către recurent în scop de apărare a inculpatului Botnari Ian. Referitor la argumentul invocat de recurent precum că „faptul sesizării a colaboratorilor poliției de către Botnari Ian exclude presupusele intenții huliganice în acțiunile acestuia, cu atît mai mult că sesizarea făcută de martorul Sîrghi Vasile a fost înregistrată în registrul R-2 sub nr. 2994 din 10 octombrie 2012 în care sunt înregistrate 9 doar informațiile legate de accidentele rutiere, careva informații referitoare la aplicarea armei de foc sau împușcături nu au parvenit”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează că martorul Sîrghi Vasile indică în comunicarea telefonică că partea vătămată conducînd automobilul Opel-Vectra cu n/î CJO 343 a fost tamponat în spate de automobilul Mercedes cu n/î CJY 637 după care l-a amenințat și a părăsit locul accidentului. Instanța de recurs, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanțelor, care au constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Botnari Ian în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal, fiind stabilită la caz huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicare violenței asupra părții vătămate Ciubuc Vasile, comis cu aplicarea armei, în conformitate cu prevederile normei penale, la caz fiind încetat procesul penal pe cauza penală dată, în legătură cu amnistia, deoarece în privința inculpatului Botnari Ian sunt aplicabile prevederile Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Colegiul constată că afirmațiile recurentului, precum că instanțele de fond inferioare incorect au apreciat probele cauzei punându-le la baza sentinței de condamnare, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece, ca probe, acestea sânt administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțele de fond conform legislației în vigoare. Mai mult că, critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de ambele instanțe și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs ordinar apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelului depus de avocatul Țapeș Artur în numele inculpatului Botnari Ian, ca fiind nefondat. Din alt punct de vedere, Colegiul face trimitere la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art.6§1 al Convenției (a se vedea în acest sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție (a se vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, iar criticele invocate 10 de avocatul Țapeș Artur în numele inculpatului Botnari Ian în cererea de recurs, nu și- au găsit confirmarea. 8. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Țapeș Artur în numele inculpatului Botnari Ian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Botnari Ian Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 11