1ra-751/2019 — art. 287 alin. 1 CP

Prima instanță: 05.12.2017 – 13.07.2018;

Instanța de apel : 18.10.2018 – 29.11.2018;

Instanța de recurs ordinar : 26.02.2019 – 24.04.2019. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 13 iulie 2018, Paslari Piotr a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin.(l) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, echivalent a 50 000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Caipac Aliona privitor la recuperarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului prejudiciului cauzat să se expună instanța de judecată în procedură civilă. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Paslari Piotr la 10 mai 2017, aproximativ la ora 20:20, aflându-se pe str. 1 Mai, or. Taraclia, în preajma locuinței cu nr. 204, din intenții huliganice, s-a apropiat de Caipac Aliona și Caipac Vasili, care se deplasau pe strada indicată, și a început să le înainteze pretenții că fiul lor i-a deteriorat un copac de „cais”, fără a reacționa la afirmațiile soților Caipac Aliona și Vasili că nu cunosc nimic despre acest fapt, încălcînd grosolan ordinea publică și cu aplicarea violenței fizice, demonstrând o obrăznicie deosebită, fără careva explicații, adresându-se grosolan în privința lui Caipac Vasili, i-a aplicat acestuia cu pumnul o lovitură în față, cauzându-i astfel dureri fizice și fără a reacționa la observațiile lui 1 Caipac Aliona privitor la comportamentul neadecvat și de a înceta lovirea lui Caipac Vasili, i-a aplicat și lui Caipac Aliona o lovitură cu mâina în față, de la ce ultima a scăpat din mâină pachetul cu biscuiți, iar când s-a aplecat să strângă biscuiții de jos, Paslari Piotr a lovit-o cu genunchiul în regiunea faței, cauzându-i astfel, hematom subcutanat în regiunea temporo-parietală stânga, excoriații și edem al țesuturilor moi ale feței, care se califică ca vătămare ușoară. În drept, acțiunile lui Paslari Piotr au fost calificate juridic în baza prevederilor art. 287 alin.(l) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. 3. Împotriva sentinței au declarat apel : 3.1. procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Lefter Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu emiterea în această parte o nouă hotărîre prin care lui Paslari Piotr în baza art. 287 alin.(l) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis. Admiterea cerinței procurorului privitor la încasarea în beneficiul statului din contul lui Paslari Piotr cheltuielile judiciare în sumă de 768 lei. În motivarea apelului, procurorul a notat că, instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de principiile de individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal, nu a fost luată în considerare personalitatea inculpatului, influența pedepsei asupra corectării și resocializării vinovatului. Inculpatul nu a recunoscut vinovăția sa în săvârșirea infracțiunii incriminate, respectiv aplicarea pedepsei sub formă de amendă nu va fi în măsură să realizeze fapta comisă și să-1 readucă pe calea corectării. Mai mult ca atât, instanța de judecată 1-a stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că Paslari Piotr anterior de mai multe ori a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 Cod penal, pentru săvârșirea cărora i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă, muncă neremunerată, și închisoare. Astfel, reieșind din categoriile pedepselor aplicate în privința inculpatului, nu au fost în măsură să influențeze comportamentul acestuia. Procurorul a conchis că fără aplicarea pedepsei sub formă de închisoare în privința lui Paslari Piotr, nu poate fi asigurată corectarea și reeducarea acestuia. Din considerentele expuse, procurorul a considerat că pedeapsa stabilită de prima instanță vine în contradicție cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, nu va asigura restabilirea echității sociale, și corectarea lui Paslari Piotr, precum și comiterea altor infracțiuni din partea condamnatului Paslari Piotr, și a altor persoane. Referitor la cheltuielile judiciare, partea acuzării a prezentat probe privitor la costul expertizelor medico-legale, inclusiv că, plata acestora s-a efectuat din contul statului. Procurorul a susținut că, nici unul din temeiurile de eliberare de la plata cheltuielilor judiciare stabilite în art. 229 alin.(3) Cod de procedură penală, nu sunt aplicabile inculpatului, respectiv din contul acestuia urmează a fi încasate cheltuielile judiciare în mărime de 768 lei. 2 3.2. avocatul Stoian Ion în numele inculpatului Paslari Piotr, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitarea lui Paslari Piotr din lipsa faptei infracțiunii. În argumentarea apelului, partea apărării a indicat că, instanța de judecată la adoptarea sentinței a reținut: declarațiile inculpatului Paslari Piotr, a părților vătămate Caipac Aliona și Vasili, a martorilor Caipac Anna, Caipac Nicolai, Caramalac Dmitri, Caipac Dima, Chirova M., Bulgarina S., Caireac L., Uzun Sudor, Paslari N., precum și plângerea depusă de Caipac Aliona la 10 mai 2017 la organul de urmărire penală, procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală și procesul-verbal de ridicare a fișei medicale din spital. Avocatul a indicat că, s-a dovedit cu certitudine că anterior între părți erau relații de vecinătate, fără ostilitate, copilul părții vătămate a rupt o creangă de la un pom din gospodăria lui Paslari Piotr și cearta a început la încercările lui Paslari Piotr de a atenționa părinții, precum și reacția neadecvată a ultimilor; cearta a avut loc într-un timp scurt, fără a încălca liniștea altor persoane, nimeni nu a folosit cuvinte necenzurate. Martorii au explicat că, deseori Caipac Aliona are inițiativa cerților cu vecinii, iar martora Caireac E., a indicat că între ei și Paslari Piotr s-a început cearta, Caipac Aliona a început și a dorit să-1 lovească pe Paslari Piotr, apucându-1 și de umăr. Atunci a văzut cum Paslari Piotr i-a aplicat o lovitură lui Aliona.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2018, a fost respins apelul declarat de avocatul Stoian Ion în numele inculpatului Paslari Piotr. A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Lefter Sergiu. A fost casată parțial sentința primei instanțe, în latura civilă, în partea încasării cheltuielilor judiciare și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: A fost respinsă cerința procurorului privind încasarea de la Paslari Piotr a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului. În rest sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 13 iulie 2018, a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a considerat că, la adoptarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și întemeiat a ajuns la concluzia că din probele cercetate este demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Paslari Piotr de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(l) Cod penal, conform indicilor calificativi: huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate în cauza penală și apreciate cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 3 Instanța de apel a menționat că pornind din faptul că sentința primei instanța se contestă de inculpatul Paslari Piotr în partea condamnării acestuia, care solicită achitarea sa de învinuirea înaintată, instanța de apel întru respectarea prevederilor art. 415 alin.(21) și art. 24 Cod de procedură penală, cât și asigurarea părților drepturi egale pentru susținerea pozițiilor lor, prin prezentarea de probe, la participarea cărora să aibă acces ambele părți în egală măsură, a fost dispusă cercetarea suplimentară a probelor prezentate de partea acuzării și partea apărării, și anume : declarațiile părții vătămate Caipac Aliona (f.d. 175-177, 232, vol. I); părții vătămate Caipac Vasili (f.d.179, 233, vol.I); martorului Caipac Anna (f.d. 187-188, vol. I); martorului Caipac Nicolai (f. d. 190-191, vol. I); martorului minor Caramalac Dmitrii (f.d. 192- 193, vol. I); martorului minor Caipac Dmitri (f.d. 194-196, vol. I); martorului Russu Cristina (f. d. 198-199, vol. I); martorului Chirova Maria (f.d. 201-203, vol. I); martorului Bulgarova Svetlana (f. d. 205-207, vol.I), martorului Chitic Elena (f. d. 209, vol.I); martorului Caireac Lilia (f. d. 216-219, vol.I); martorului Uzun Sidor (f.d. 224-226, vol. I); martorului Paslari Natalia (f. d. 228-231, vol. I). Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Paslari Piotr este dovedită și prin probele materiale administrate la materialele cauzei, și cercetate suplimentar în ședința de judecată: - plângerea depusă de Caipac Aliona la 10 mai 2017, prin care solicită atragerea la răspundere pe cetățeanul Paslari Piotr, care locuiește în vecinătate, și care la 10 mai 2017 fără motiv i-a aplicat două lovituri cu mâina peste cap (f.d.7, vol. I); - proces-verbal de cercetare la fața locului din 10 mai 2017, conform căruia a fost cercetată porțiunea de teren unde Paslari Piotr i-a aplicat lovituri lui Caipac Aliona, pe str. 1 Mai, or. Taraclia (f.d.8-8A, vol. I); - raport de constatare nr.l70/D din 21 iulie 2017, potrivit căruia la Caipac Aliona s-au constatat hematom subcutanat în regiunea temporo-parietală stânga, excoriații și edem al țesuturilor moi ale feței, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, și se califică ca vătămare ușoară (f.d.31, vol. I); - raport de expertiză judiciară nr. 309/D din 13 septembrie 2017, potrivit căruia la Caipac Aliona s-au constatat hematom subcutanat în regiunea temporo-parietală stânga, excoriații și edem al țesuturilor moi ale feței, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, și se califică ca vătămare ușoară. Luând în considerație localizarea și caracterul leziunilor corporale, mai mult probabil puteau fi produse în urma loviturilor directe și foarte puțin probabil în urma căderii și lovirii de o suprafață dură (f.d.41-42, vol. I); - raport de expertiză judiciară nr. 852 din 27 octombrie 2017, careva leziuni corporale la Caipac Vasili nu s-au depistat (f.d.46, vol. I); - proces-verbal de verificarea a declarațiilor la locul infracțiunii din 30 octombrie 2017, potrivit căruia Caipac Aliona a arătat locurile unde a fost lovită de Paslari Piotr în cap și pe față (f.d.l 16-117a, vol. I); 4 - proces-verbal de ridicare din 08 noiembrie 2017, conform căruia de la Spitalul Raional Taraclia a fost ridicată fișa medicală a bolnavului de staționar nr169/231 pe numele lui Caipac Aliona din 10 mai 2017 (f.d.121-125, vol. I). Analizând per ansamblul probele administrate la materialele dosarului și cercetate în ședința primei instanțe, cât și suplimentar în ședința instanței de apel, apreciindu-le din punct de vedere a pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul judiciar a constatat ca fiind demonstrată vinovăția inculpatului Paslari Piotr în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin.(l) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin acțiunile lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Versiunea părții apărării că în acțiunile inculpatului Paslari Piotr nu există fapta infracțională de huliganism, și că acesta nu a aplicat careva violență fizică asupra părților vătămate Caipac Aliona și Caipac Vasili, a fost apreciată critic și fără suport probatoriu, fiind o metodă de apărare, iar nerecunoașterea vinovăției nu constitituie un temei de a adopta o sentință de achitare, în condițiile în care probatoriul anexat la materialele dosarului demonstrează cu certitudine existența faptei infracționale în acțiunile inculpatului Paslari Piotr, precum și vina acestuia în comiterea infracțiunii. Colegiul judiciar a considerat că, prima instanță întemeiat a concluzionat că vinovăția inculpatului Paslari Piotr în săvârșirea infracțiunii incriminate se probează prin depozițiile părților vătămate Caipac Aliona și Caipac Vasili, declarațiile cărora sunt consecutive, concrete privitor la descrierea acțiunilor săvîrșite de inculpat în privința lor, și care coroborează cu declarațiile martorilor Caipac Anna, Caipac Nicolai, minorul Caipac Dmitri, Chitic Elena, Caireac Lilia și Uzun Sidor, care în cumulul lor probează la modul direct vinovăția inculpatului Paslari Piotr în comiterea infracțiunii de huliganism. În aceiași ordine de idei, Colegiul judiciar a notat că, acțiunile huliganice ale inculpatului Paslari Piotr săvârșite asupra părților vătămate Caipac Aliona și Caipac Vasili, sunt confirmate obiectiv prin raportul de constatare medico-legală nr. 170/D din 27 iulie 2017, și raport de expertiză medico-legală nr. 309 D din 13 septembrie 2017, conform căruia la Caipac Aliona s-au constatat: hematom subcutanat în regiunea temporo-parietală stânga, excoriații și edem al țesuturilor moi ale feței, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, care se califică ca vătămare ușoară. Tot din raportul de expertiză medico-legală se reține că reieșind din localizarea și caracterul leziunilor corporale, acestea au fost produse în urma loviturilor directe și foarte puțin probabil în urma căderii și lovirii de o suprafață dură (f.d.31, 41-42,vol.l); proces-verbal de cercetare la fața locului din 10 mai 2017, conform căruia a fost supusă cercetării o porțiune din str. 1 Mai or. Taraclia, unde a avut loc cearta dintre inculpat și părțile vătămate (f.d.8-8A, vol.l). De asemenea, instanța de apel a menționat că deși la partea vătămată Caipac Vasili, prin raportul de expertiză judiciară nr. 852 din 27 octombrie 2017, nu s-au 5 depistat careva leziuni corporale (f.d.46, vol.l), totuși această împrejurare nu poate fi reținută că în privința acestei părți vătămate de către inculpatul nu a fost aplicată violența fizică, așa cum însăși Caipac Vasili, în declarațiile sale indică doar la aplicarea unei singure lovituri în față de către inculpatul Paslari Piotr, respectiv la data când a fost examinat de expertul judiciar nu a fost posibilă stabilirea cărorva leziuni corporale. Colegiul judiciar a menționat că, instanța de fond, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei aplicate inculpatului Paslari Piotr, a acordat deplină eficiență principiilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. De asemenea, s-a ținut cont de prevederile art. 61 alin.(2) Cod penal, că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel, inculpatul Paslari Piotr a săvârșit o infracțiune, care conform prevederilor art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria celor mai puțin grave, anterior nejudecat, la locul de trai se caracterizează negativ. Circumstanțe care să atenuează sau agravează răspunderea inculpatului Paslari Piotr, nu au fost stabilite. Sub acest aspect, prima instanță întemeiat a respins circumstanța agravantă imputată de acuzatorul de stat inculpatului Paslari Piotr prin rechizitoriu: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Analizând ansamblul circumstanțelor, care caracterizează persoana inculpatului Paslari Piotr, care la locul de trai este caracterizat negativ, are la întreținere patru copii minori, de gravitatea infracțiunii săvârșite, și de impactul acesteia asupra societății și a părților vătămate, Colegiul judiciar a considerat că prima instanță corect a ajuns la concluzia că resocializarea și corectarea inculpatului Paslari Piotr este posibilă cu aplicarea în privința acestuia a pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, echivalent a 50 000 lei. În opinia, Colegiului judiciar pedeapsa aplicată inculpatului Paslari Piotr sub formă de amendă, este una legală, echitabilă și direct proporțională gravității și atitudinii acestuia față de fapta prejudiciabilă comisă, cât și comportamentul lui în timpul și după săvârșirea infracțiunii. Pornind de la prevederile art. 75 alin. (2) Cod peal, procurorul nu a indicat în apelul său care este caracterul excepțional pentru care este necesară aplicarea pedepsei cu închisoare în privința inculpatului Paslari Piotr, or faptul că anterior inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de huliganism, nu poate fi reținută, în particular, ca necesar în atingerea scopului legii penale, aplicarea 6 pedepsei cu închisoare în privința inculpatului Paslari Piotr, așa cum antecedentele penale ale acestuia sunt stinse, iar pedeapsa alternativă sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale este una echitabilă și eficientă pentru corectarea vinovatului. Din aceste raționamente, argumentele procurorului precum că pedeapsa cu amendă stabilită de prima instanță este una prea blândă, și că în privința inculpatului Paslari Piotr este necesar de stabilit doar pedeapsa cu închisoare, sunt neîntemeiate. În cadrul examinării cauzei penale în prima instanță, procurorul a solicitat încasarea de la Paslari Piotr în bugetul de stat cheltuielile judiciare în sumă de 768 lei. Instanța de apel a menționat că prima instanță la emiterea sentinței deși în partea descriptivă a sentinței a respins solicitarea acuzatorului de stat de a încasa din contul lui Paslari Piotr în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 768 lei, ca fiind neîntemeiată, însă în dispozitivul sentinței nu s-a expus asupra cerinței procurorului, motiv pentru care sentința a fost casată parțial. Concomitent, s-a reținut că, raportul de constatare medico-legală nr. 170/D din 21.07.2017, și raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 309 D din 13 septembrie 2017, a fost ordonate de către organul de urmărire penală pentru constatarea gradului de gravitate a vătămărilor corporale cauzate de inculpatul Paslari Piotr, părții vătămate Caipac Aliona, aceasta fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În aceiași ordine de idei, s-a remarcat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din sumele alocate de la bugetul statutului. În consecință, Colegiul judiciar a constatat temeinicia concluziei primei instanțe de a respinge încasarea de la inculpatul Paslari Piotr cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 786 lei, or potrivit art. 227 alin.(l) și art.227 alin.(2) pct.5), (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, în termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția – temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală; - recurentul nu este de acord cu soluțiile instanțelor de judecată cu privire la 7 soluționarea asupra cheltuielilor judiciare în sumă totală de 768 lei din următoarele considerente: - recurentul menționează că cheltuieli legate cu efectuarea expertizelor judiciare sunt cheltuielile în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală - expertiza judiciară; - la soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile respective, trebuie soluționată reieșind din prevederile art.229 alin.(l) Cod de procedură penală, care pe prim plan pune pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli. Și doar dacă condamnatul nu este în stare, din diferite motive, invaliditate, incapacitatea juridică etc, cheltuielile sunt trecute în contul statului; - nici în sentința instanței de fond și nici în dispozitivul deciziei Curții de Apel Cahul din 29.11.2018 lipsesc soluții privind cheltuielile judiciare, așa cum se cere potrivit prevederilor art.385 alin.(l) pct.14) și art.397 pct.5) Cod de procedură penală în coroborare cu art.229 alin.(l) Cod de procedură penală, ori cheltuielile judiciare sunt suportate de către inculpat sau sunt trecute în contul statului. Simpla soluția de respingere a cerinței procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare nu este o soluție procesuală, deplină și legală. Astfel, instanța de apel, în speță noastră, nu a soluționat corect chestiunea legată cu cheltuielile judiciare la suma totală de 768 lei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. - Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiurile de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală. 8 Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct.6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de procurorul Calendari Dumitru sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate. Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Paslari Piotr urmează să fie încasate din contul acestuia, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Procurorul solicită în baza art.227-229 Cod de procedură penală, încasarea sumei de 768 lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară pe cauza penală dată, făcînd trimitere la art.227-229 Cod de procedură penală și modificările survenite la art.143 Cod de procedură penală în vigoare din 09.02.2018. Colegiul penal menționează că cerințele procurorului în acest sens sunt neîntemeiate, iar motivarea instanței privind respingerea cerințelor procurorului de încasare a cheltuielilor de judecată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Astfel, se reține că efectuarea expertizelor pe cauză, au fost ordonate de către organul de urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării, iar potrivit prevederilor art.143 alin.(1) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Totodată, la caz fiind relevante prevederile art.143 alin.(2) Cod de procedură penală (red.Legii nr.66 din 05.04.2012), care stipulau că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar modificările la norma dată din 09.02.2018, nu au efect retroactiv. În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată. Referitor la argumentul recurentului precum că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că instanța de apel a acordat deplină eficiență principiilor de individualizare a pedepsei în privința inculpatului Paslari Piotr prevăzute de art. 7, 9 art. 61 și art. 75 Cod penal, pedeapsa aplicată sub formă de amendă fiind una legală, echitabilă și direct proporțională gravității și atitudinii inculpatului Paslari Piotr față de fapta prejudiciabilă comisă, cît și comportamentului lui în timpul și după săvîrșirea infracțiunii. Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către procuror nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Paslari Piotr Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 mai 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 10