ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.12.2019

1ra-2175/19 — art. 287 alin. 2, lit. b CP

HOTĂRÂRE
30.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 2, lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-2175/19 — art. 287 alin. 2, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2175/2019

4 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 2 mai 2019, în cauza penală

privindu-l pe

JELEZOGLO Serghei XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.07.2017 – 24.07.2018;

Instanța de apel: 22.03.2019 – 02.05.2019;

Instanța de recurs: 11.10.2019 – 04.12.2019.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul Penal

c o n s t a t ă:

adoptată în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, s-a dispus încetarea

procesului penal de învinuire a lui Jelezoglo Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu tragerea acestuia la răspundere contravențională

și aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 70 (șaptezeci) unități

convenționale, adică 3500 (trei mii cinci sute) lei.

S-a dispus încasarea de la Jelezoglo Serghei în folosul statului a cheltuielilor

judiciare în sumă de 564 (cinci sute șaizeci și patru) lei.

Prin aceiași sentință, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cerința procurorului cu

privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 100 lei, suportate de către

Inspectoratul de poliție Ceadîr-Lunga pentru efectuarea urmăririi penale.

02.01.2017, în jurul orei 00 și 20 minute, acționând în comun cu Jelezoglo Gheorghii,

aflându-se în clădirea Casei de cultură a sat. Chiriet Lunga, situată pe XXXXX, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, din intenții huliganice, încălcând grosolan

1

ordinea publică, în prezența altor persoane au început a-l maltrata pe cetățeanul

Jelezoglo Ivan, unde Jelezoglo Gheorghii i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea

maxilarului lui Jelezoglo Ivan, după care Jelezoglo Serghei, înșfăcându-l de scurtă și

trăgându-l spre sine, i-a aplicat o lovitură cu capul pe fața cetățeanului Jelezoglo Ivan,

în rezultatul cărora, prin acțiunile în comun i-au cauzat acestuia traumatism craniu-

cerebral acut închis, comoție cerebrală, plagă contuză a arcului sprâncenei din dreapta,

echimoză în jurul ochiului drept, care au dus la dereglarea sănătății de scurtă durată și

se referă la vătămarea ușoară a sănătății.

Tot el, la 02.01.2017, în jurul orei 00 și 30 minute, aflându-se în clădirea Casei de

cultură sat. Chiriet-Lunga, situată pe XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

continuându-și acțiunile sale huliganice, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică,

în prezența altor persoane a aplicat o lovitură cu capul pe fața cetățeanului Putere Vasilii,

în rezultatul căreia, i-a cauzat acestuia echimoze în regiunea torsului nazal cu trecerea

la aripa nasului din stânga, pe buza superioară din stânga cu edemul țesuturilor moi, pe

mucoasa buzei superioare din stânga cu plagă pe fundalul acesteia, pe mucoasa buzei

inferioare din stânga, care au dus la dereglarea sănătății de scurtă durată și se referă la

vătămarea ușoară a sănătății.

Astfel, acțiunile lui Jelezoglo Serghei în faza urmării penale au fost calificate pe

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

săvârșită de două sau mai multe persoane.

2018, de către partea vătămată Jelezoglo Ivan.

3.1. În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a indicat că, în sentință nu este

indicat în baza căror circumstanțe reale instanța a stabilit, că corectarea inculpatului

Jelezoglo Serghei este posibilă fără tragerea la răspunderea penală. Constatarea faptei

indicate este o condiție obligatorie pentru aplicarea în privința inculpatului prevederilor

art. 55 Cod penal.

Procurorul a menționat că o altă condiție obligatorie pentru adoptarea hotărârii cu

privire la posibilitatea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 55 Cod penal

este repararea de către acesta a prejudiciului cauzat părții vătămate prin infracțiune însă,

după cum a fost stabilit în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul Jelezoglo Serghei

nu a reparat părții vătămate Jelezoglo Ivan prejudiciul material și moral, care ultimul îl

apreciază în mărime de 2000 dolari SUA și partea vătămată are pretenții față de inculpat

în această parte.

Mai mult ca atât, în opinia apelantului, instanța nu a luat în considerație pericolul

public al infracțiunii comise de către acesta, care s-a manifestat prin săvârșirea acțiunilor

de încălcare grosolană și demonstrativă a ordinii publice, care se deosebește prin

caracterul său prin obrăznicie, nerușinare, comportament foarte urât în privința altor

persoane, însoțită de aplicarea violenței.

2

Acțiunile indicate, sunt comise de către persoană - colaborator al organelor de

drept, care este obligată să contribuie la asigurarea respectării ordinii publice, de

asemenea însuși el să respecte principiile și normele de conduită.

În legătură cu cele menționate, procurorul a menționat că, hotărârea emisă de către

instanță cu privire la liberarea inculpatului de răspundere penală pentru comiterea

infracțiunii sub formă de huliganism în coparticipare cu altă persoană nu va contribui la

atingerea scopurilor pedepsei de reprimare a comiterii de noi infracțiuni similare atât de

inculpat, cât și de alte persoane, precum și corectarea și reeducarea inculpatului.

Procurorul a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care

Jelezoglo Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzută de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în conformitate cu art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură

penală a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 u. c. Cu menținerea

celorlate dispoziții

3.2. În motivarea apelului său partea vătămată a indicat că, instanța de judecată a

ajuns la concluzia că, corectarea inculpatului este posibilă fără tragerea acestuia la

răspunderea penală și a considerat posibil încetarea procesului pe cauza penală, aplicând

prevederile art. 55 alin. (1) Cod penal. Apelantul presupune, că o astfel de concluzie a

instanței nu este bazată pe lege și nu corespunde prevederilor art. 55 Cod penal.

Apelantul a menționat, că va înainta cerere de chemare în judecată cu privire la

repararea prejudiciului după emiterea sentinței, ceea ce presupune că inculpatul nu i-a

reparat acestuia nici un prejudiciu.

De asemenea, s-a menționat că din materialele dosarului se prevede, că inculpatul

Jelezoglo Serghei anterior a fost tras la răspundere pentru comiterea altor contravenții.

Prin sentință s-a stabilit că inculpatul a comis infracțiunea, aflându-se în stare de

ebrietate alcoolică, care este o circumstanță agravantă a vinovăției.

Toate circumstanțele indicate prezintă un impediment pentru aplicarea

prevederilor art. 55 alin. (1) Cod penal.

Aplicarea art. 55 alin. (1) Cod penal în privința inculpatului Jelezoglo Serghei nu

va corespunde cerințelor art. 62 alin. (2) Cod penal, care prevede, că pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Partea vătămată a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care

Jelezoglo Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art.

287 alin. (2) Cod penal stabilindu-i pedeapsa în conformitate cu sancțiunea articolului

indicat, fără aplicarea art. 55 alin. (1) Cod penal

au fost respinse cererile de apel ca fiind neîntemeiate și menținută în vigoare sentința.

a dat o calificare corectă a faptei inculpatului Jelezoglo Serghei pe art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, al cărui vinovăția se contestă și se confirmă prin materialele dosarului,

precum și prin probele dobândite atât în cadrul urmăririi penale, cât și cele cercetate în

ședința de judecată a primei instanțe.

3

În același timp, instanța de apel nu a găsit temeiuri legale pentru a avea dubii în

privința probelor administrate, deoarece acestea în întregime coraborează cu materialele

dosarului, din motivul utilității și veridicității lor. La cererea inculpatului, cauza a fost

examinată în conformitate cu art. 364/1 Cod de procedură penală, în baza probelor,

administrate în faza urmăririi penale.

Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de judecată întemeiat a ajuns la

concluzia cu privire la necesitatea încetării procesului pe cauza penală de învinuire a lui

Jelezoglo Serghei în comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională și aplicarea sancțiunii sub

formă de amendă în mărime de 70 u. c, adică 3500 lei. Instanța de apel a menționat, că

liberându-l pe Jelezoglo Serghei de răspundere penală pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal cu tragerea la răspundere contravențională în conformitate cu art. 55 Cod penal,

prima instanță a ținut cont inclusiv de datele cu caracter personal ale inculpatului, și

anume că, Jelezoglo Serghei anterior nu a fost judecat, nu stă la evidența medicului

narcolog și medicului psihiatru (Vol.1, f.d.192-193), potrivit caracteristicii, eliberate de

primăria sat. Chiriet-Lunga și Inspectoratului de poliție Ceadîr-Lunga, inculpatul la

domiciliu este caracterizat pozitiv, este modest, binevoitor, comunicabil, sârguincios,

disciplinat, observații din partea primăriei nu are, nu au parvenit plângeri împotriva lui

din partea locuitorilor satului (Vol. 1, f.d.194, 195), potrivit certificatului, eliberat de

primăria sat. Chiriet-Lunga, familia acestuia este compusă din soția sa și fiica vitregă

(Vol.1, f.d.194), în perioada de la 01.01.2009 până la 18.07.2017 de două ori a fost tras

la răspundere contravențională (Vol.1, f.d.191), existența circumstanțelor, care

atenuează răspunderea inculpatului - recunoașterea vinovăției de către acesta.

Colegiul de asemenea a menționat că îngrădiri pentru aplicarea în privința lui

Jelezoglo Serghei a prevederilor art. 55 Cod penal, nu s-au stabilit.

a declarat recurs ordinar, indicând ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10 )

Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 16

octombrie 2018, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Jelezoglo

Serghei să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) din Codul penal, și prin aplicarea art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură penală

să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 u. c.

În motivarea recursului procurorul a indicat că dacă există concurs a două

infracțiuni unice în acțiunile inculpatului Jelezoglo Serghei, aplicarea art. 55 din Codul

penal atât de către prima instanță, cât și de instanța de apel, este ilegală.

La aplicarea pedepsei inculpatului, primă instanță ca circumstanță care agravează

răspunderea inculpatului a recunoscut că, infracțiunea a fost comisă de o persoană în

stare de ebrietate.

Potrivit art. 24 din Codul penal, persoana care a săvârșit o infracțiune în stare de

ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală.

Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvârșirii infracțiunii se i-au în

considerație la stabilirea pedepsei. Această prevedere a legii face concluzia primei

4

instanțe de judecată și a instanței de apel cu privire la posibilitatea de a aplica prevederile

art. 55 din Codul penal în privința inculpatului, necorespunzătoare normelor dreptului

material.

2019, a fost admis recursul ordinar depus de procuror, casarea totală a deciziei

Colegiului judiciat al Curții de Apel Comrat și dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Cahul.

a pronunțat asupra motivului invocat de către procuror privind neaplicarea la caz a

prevederilor art. 55 Cod penal și nu a fost dat deplină eficiență prevederilor acestei

norme.

Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor

cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea

unei concluzii nefondate și greșit motivate în privința încetării procesului penal cu

tragerea la răspundere contravențională a inculpatului Jelezoglo Serghei.

Or, conform art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală, cu tragerea la

răspundere contravențională, poate avea loc în privința persoanei care a săvârșit pentru

prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă în cazurile în care și-a recunoscut

vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod penal, persoana care a săvârșit o infracțiune

în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de

răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvârșirii infracțiunii

se iau în considerare la stabilirea pedepsei.

admise cererile de apel cu casarea integrală a și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabiltit pentru prima instanță, prin care lui Jelezoglo Serghei i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 562,5 unități convenționale, ceea ce

constituie 28.125 lei.

S-a respins demersul procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor

pentru efectuarea expertizelor pe dosar în mărime de 564 lei și a cheltuielilor de judecată

în mărime de 100 lei.

101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a

ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului în baza prevederilor de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, instanța de apel a

considerat, că la stabilirea acestuia, prima instanță a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil a infracțiunii săvîrșite, însă neîntemeiat a dispus aplicarea art.55 Cod penal

– liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională în privința

Jelezoglo Serghei, or, analizînd circumstanțele cauzei instanța de apel a constatat lipsa

5

circumstanțelor reale prin care instanța de fond a stabilit că, corectarea Jelezoglo Serghei

este posibilă fără tragerea la răspundere penală.

Deoarece constrângerea penală reprezintă forma cea mai gravă de constrângere, ea

trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei. De aceea a fost admis posibilitatea

înlocuirii răspunderii penale, în cazul unor fapte penale comise în condiții atenuante, cu

o răspundere mai ușoară, care să se afle în concordanță cu gravitatea faptei comise.

Instituția liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

reflectă preocuparea legiuitorului de a institui și alte măsuri legale decât cele penale,

pentru corectarea celor care au săvârșit infracțiuni de o gravitate redusă.

Esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea că fapta comisă

rămâne a fi considerată infracțiune, însă instanța de judecată, în condițiile stipulate în

art. 55 din Codul penal, dispune înlocuirea răspunderii penale cu răspundere

contravențională.

Instanța de apel a menționat că pentru a aprecia posibilitatea corectării persoanei

fără a fi supusă răspunderii penale este necesar să fie luate în considerare mai multe

aspecte, cum ar fi atitudinea făptuitorului, din care rezultă că el regretă fapta comisă,

depune eforturi pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, colaborează la descoperirea

infracțiunii etc.

Prin urmare, analizînd sentința în raport cu argumentele cererilor de apel și

circumstanțele de fapt și drept ale cauzei, instanța de apel a considerat, că instanța de

fond pripit a dispus aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului

Jelezoglo Serghei - liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională, or, prima instanță eronat a apreciat ca fiind întrunite cumulativ

condițiile stipulate de art. 55 Cod penal de către inculpat, fără o analiză minuțioasă a

circumstanțelor de fapt și de drept care au condus instanța la eliberarea inculpatului de

răspunderea penală cu tragerea la răspunderea contravențională, totodată, instanța de

fond nemotivîndu-și suficient și explicit sentința în această parte.

Astfel, aplicînd prevederile art. 55 Cod penal în privința inculpatului, instanța de

fond nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune

precum și nu a luat în considerație pericolul public al infracțiunii comise de către acesta,

care s-a manifestat prin comiterea acțiunilor de încălcare grosolană și demonstrativă a

ordinii publice, care se deosebește prin caracterul său prin obrăznicie, nerușinare,

comportament urît în privința altor persoane, însoțită de aplicarea violenței asupra

acestora, respectiv, eronat a constatat faptul că corectarea inculpatului este posibilă fără

tragerea acestuia la răspundere penală.

Or, din materialele cauzei și din cele relatate de către inculpat, rezultă cu

certitudine că ultimul nu a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate Jelezoglo Ivan, pe

care partea vătămată îl apreciază în cuantum de 2000 dolari SUA, respectiv, rezultă cu

certitudine că pretenții de ordin material și moral din partea părții vătămate către inculpat

există și acestea nu au fost reparate.

Nu sunt întemeiate argumentele părții apărării care menționează că prejudiciul

material nu poate fi achitat dat fiind faptul că partea vătămată nu a depus o cerere de

6

acțiune civilă în procesul penal, or, potrivit art. 221 alin. (5) Cod de procedură penală,

lucru care de altfel a și fost menționat de către partea vătămată Jelezoglo Ivan.

Prin urmare, prejudiciul cauzat prin infracțiunea comisă de către inculpat nu a fost

achitat, mai mult de atît, inculpatul Jelezoglo Serghei nu a întreprins nici o măsură

pentru a fi achitat.

În situația dată, instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a apreciat întru-

totul dacă sunt îndeplinite de către inculpat condițiile prevăzute de art. 55 Cod penal, în

rezultat incorect adoptînd o sentință de încetare a procesului penal în baza art. 391

alin.(1) pct. 7) Cod de procedură penală, cu aplicarea în privința inculpatului a sancțiunii

contravenționale.

În circumstanțele menționate argumentele aduse în cererile de apel sunt întemeiate

și pot servi drept temei pentru casarea sentinței în cauză în latura pedepsei și pronunțarea

unei noi hotărîri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. De

asemenea, i-a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 287

alin. (l) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Totodată, instanța de apel a reținut că personalitatea inculpatului Jelezoglo Serghei

care nu are antecedente penale și a recunoscut vina, totodată s-a căit sincer de fapta

comisă.

Curtea de apel a conchis că doar o pedeapsă sub formă de amendă în limita

stabilită, va duce neîndoielnic la corectarea inculpatului, prevenind săvîrșirea de noi

infracțiuni atît de către inculpat, cît și de alte persoane, și prin urmare va duce la

atingerea scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a considerat necesar de a respinge

demersul procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor

pe dosar în sumă de 564 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 100 lei din contul

inculpatului în contul statului, din considerentul că, prima instanță corect a respins

cerința procurorului privind încasarea cu titlu de cheltuieli judiciare a sumei de 100 lei

de la inculpat, însă neîntemeiat a admis cerința acuzatorului de stat privind încasarea de

la inculpat în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 564 lei, din care: 320 lei

pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 133D din 20.05.2017; 23 lei pentru

efectuarea expertizei medico-legale nr. 6 din 04.01.2017; 57 lei pentru efectuarea

expertizei medico-legale nr. 14D din 17.01.2017; 164 lei pentru efectuarea expertizei

medico-legale nr. 72D din 09.03.2017.

Curtea de apel a considerat necesar de a face trimitere și la prevederile alin. (3) art.

227 Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare se plătesc din

sumele alocate de stat. Drept urmare celor invocate se conchide că, în cazurile când

expertiza este dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de

judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei

sunt achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr. 133D din 20.05.2017, expertizei

medico-legale nr.6 din 04.01.2017, expertizei medico-legale nr.14D din 17.01.2017 și a

expertizei medico-legale nr. 72D din 09.03.2017, au fost dispuse de către organul de

7

urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpatului,

fiind acțiuni procesuale ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității

formulării învinuirii și atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă

în sarcina părții acuzării.

La fel instanța de apel a menționat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare

ce sunt achitate din bugetul statutului și în această parte cerințele procurorului necesită

a fi respinse, or, incorect au fost admise de către instanța de prim nivel.

În această ordine de idei, Curtea de apel a constatat faptul că, cheltuielile suportate

în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli

judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului și în această parte cerințele procurorului

necesită a fi respinse.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită admiterea

recursului, casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019,

rejudecarea cauzei.

În opinia recurentului, soluția cu privire la cheltuielile judiciare, instanța de apel,

le-a motivat prin faptul că, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului, prin numirea expertizei, reprezintă cheltuieli

judiciare pe contul statului. Conform Legii nr. 316 din 22.12.2017, alin. (2) din art. 143

Codul de procedură penală, care prevede că plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile obligatoriu se face din contul bugetului de stat, a fost abrogată. Iar la moment

se solicită restituirea acestor cheltuiei statului. Conform art. 3 alin. (1) Cod de procedură

penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul

urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Orice prejudiciu

cauzat fie persoanei fizice/juridice sau statului trebuie să fie reparat.

părților, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de

recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Conform conținutului deciziei din 2 mai 2019, instanța de apel ferm a motivat

respingerea cererii de apel a procurorului referitor la cheltuielile de judecată

argumentînd prin prevederile art. 227 alin. (3) Cod procedură penală, conform cărora,

8

cheltuielile de judecată se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate.

Argumentul recurentului precum că alin. (2) al art. 143 Cod de procedură penală,

conform căruia, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1)

se face din contul mijloacelor bugetului de stat, este nerelevant pentru situația dată,

deoarece lege nu prevede expres încasarea de la inculpat în folosul statului a unor atare

cheltuieli.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel

în decizia sa referitor la cheltuielile de judecată sunt juste, iar criticile recurentului nu

constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția

instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța

de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror și, potrivit legii decide

inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 2 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Jelezoglo Serghei XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia va fi pronunțată integral la 30 decembrie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-03-14
0,96
1ra-375/2019 — art. 287 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-375/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte –Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
CSJ 2019-10-09
0,96
1ra-1439/2019 — art. 29, 248 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1439/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-05-23
0,95
1ra-751/2019 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-751/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan
CSJ 2020-04-06
0,95
1ra-427/2020 — art.201-1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-427/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 18 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Ţurcan Ana
CSJ 2019-08-29
0,95
1ra-1288/2019 — art. 85 alin. 1 Cod contraventional
Dosarul nr.1ra-1288/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Toma Nadejda, Boico Vict
Sursă