1ra-2175/19 — art. 287 alin. 2, lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 24 iulie 2018, adoptată în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, s-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Jelezoglo Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu tragerea acestuia la răspundere contravențională și aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 70 (șaptezeci) unități convenționale, adică 3500 (trei mii cinci sute) lei. S-a dispus încasarea de la Jelezoglo Serghei în folosul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 564 (cinci sute șaizeci și patru) lei. Prin aceiași sentință, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cerința procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 100 lei, suportate de către Inspectoratul de poliție Ceadîr-Lunga pentru efectuarea urmăririi penale.

Pentru a pronunța sentința, instanța a constatat că, Jelezoglo Serghei la 02.01.2017, în jurul orei 00 și 20 minute, acționând în comun cu Jelezoglo Gheorghii, aflându-se în clădirea Casei de cultură a sat. Chiriet Lunga, situată pe XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, din intenții huliganice, încălcând grosolan 1 ordinea publică, în prezența altor persoane au început a-l maltrata pe cetățeanul Jelezoglo Ivan, unde Jelezoglo Gheorghii i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea maxilarului lui Jelezoglo Ivan, după care Jelezoglo Serghei, înșfăcându-l de scurtă și trăgându-l spre sine, i-a aplicat o lovitură cu capul pe fața cetățeanului Jelezoglo Ivan, în rezultatul cărora, prin acțiunile în comun i-au cauzat acestuia traumatism craniu- cerebral acut închis, comoție cerebrală, plagă contuză a arcului sprâncenei din dreapta, echimoză în jurul ochiului drept, care au dus la dereglarea sănătății de scurtă durată și se referă la vătămarea ușoară a sănătății. Tot el, la 02.01.2017, în jurul orei 00 și 30 minute, aflându-se în clădirea Casei de cultură sat. Chiriet-Lunga, situată pe XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, continuându-și acțiunile sale huliganice, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența altor persoane a aplicat o lovitură cu capul pe fața cetățeanului Putere Vasilii, în rezultatul căreia, i-a cauzat acestuia echimoze în regiunea torsului nazal cu trecerea la aripa nasului din stânga, pe buza superioară din stânga cu edemul țesuturilor moi, pe mucoasa buzei superioare din stânga cu plagă pe fundalul acesteia, pe mucoasa buzei inferioare din stânga, care au dus la dereglarea sănătății de scurtă durată și se referă la vătămarea ușoară a sănătății. Astfel, acțiunile lui Jelezoglo Serghei în faza urmării penale au fost calificate pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor săvârșită de două sau mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel la 07 august 2018, de către procuror și la 08 august 2018, de către partea vătămată Jelezoglo Ivan. 3.1. În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a indicat că, în sentință nu este indicat în baza căror circumstanțe reale instanța a stabilit, că corectarea inculpatului Jelezoglo Serghei este posibilă fără tragerea la răspunderea penală. Constatarea faptei indicate este o condiție obligatorie pentru aplicarea în privința inculpatului prevederilor art. 55 Cod penal. Procurorul a menționat că o altă condiție obligatorie pentru adoptarea hotărârii cu privire la posibilitatea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 55 Cod penal este repararea de către acesta a prejudiciului cauzat părții vătămate prin infracțiune însă, după cum a fost stabilit în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul Jelezoglo Serghei nu a reparat părții vătămate Jelezoglo Ivan prejudiciul material și moral, care ultimul îl apreciază în mărime de 2000 dolari SUA și partea vătămată are pretenții față de inculpat în această parte. Mai mult ca atât, în opinia apelantului, instanța nu a luat în considerație pericolul public al infracțiunii comise de către acesta, care s-a manifestat prin săvârșirea acțiunilor de încălcare grosolană și demonstrativă a ordinii publice, care se deosebește prin caracterul său prin obrăznicie, nerușinare, comportament foarte urât în privința altor persoane, însoțită de aplicarea violenței. 2 Acțiunile indicate, sunt comise de către persoană - colaborator al organelor de drept, care este obligată să contribuie la asigurarea respectării ordinii publice, de asemenea însuși el să respecte principiile și normele de conduită. În legătură cu cele menționate, procurorul a menționat că, hotărârea emisă de către instanță cu privire la liberarea inculpatului de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii sub formă de huliganism în coparticipare cu altă persoană nu va contribui la atingerea scopurilor pedepsei de reprimare a comiterii de noi infracțiuni similare atât de inculpat, cât și de alte persoane, precum și corectarea și reeducarea inculpatului. Procurorul a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care Jelezoglo Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în conformitate cu art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 u. c. Cu menținerea celorlate dispoziții 3.2. În motivarea apelului său partea vătămată a indicat că, instanța de judecată a ajuns la concluzia că, corectarea inculpatului este posibilă fără tragerea acestuia la răspunderea penală și a considerat posibil încetarea procesului pe cauza penală, aplicând prevederile art. 55 alin. (1) Cod penal. Apelantul presupune, că o astfel de concluzie a instanței nu este bazată pe lege și nu corespunde prevederilor art. 55 Cod penal. Apelantul a menționat, că va înainta cerere de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului după emiterea sentinței, ceea ce presupune că inculpatul nu i-a reparat acestuia nici un prejudiciu. De asemenea, s-a menționat că din materialele dosarului se prevede, că inculpatul Jelezoglo Serghei anterior a fost tras la răspundere pentru comiterea altor contravenții. Prin sentință s-a stabilit că inculpatul a comis infracțiunea, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, care este o circumstanță agravantă a vinovăției. Toate circumstanțele indicate prezintă un impediment pentru aplicarea prevederilor art. 55 alin. (1) Cod penal. Aplicarea art. 55 alin. (1) Cod penal în privința inculpatului Jelezoglo Serghei nu va corespunde cerințelor art. 62 alin. (2) Cod penal, care prevede, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Partea vătămată a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care Jelezoglo Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod penal stabilindu-i pedeapsa în conformitate cu sancțiunea articolului indicat, fără aplicarea art. 55 alin. (1) Cod penal

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 octombrie 2018, au fost respinse cererile de apel ca fiind neîntemeiate și menținută în vigoare sentința.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că instanța de judecată a dat o calificare corectă a faptei inculpatului Jelezoglo Serghei pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, al cărui vinovăția se contestă și se confirmă prin materialele dosarului, precum și prin probele dobândite atât în cadrul urmăririi penale, cât și cele cercetate în ședința de judecată a primei instanțe. 3 În același timp, instanța de apel nu a găsit temeiuri legale pentru a avea dubii în privința probelor administrate, deoarece acestea în întregime coraborează cu materialele dosarului, din motivul utilității și veridicității lor. La cererea inculpatului, cauza a fost examinată în conformitate cu art. 364/1 Cod de procedură penală, în baza probelor, administrate în faza urmăririi penale. Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la necesitatea încetării procesului pe cauza penală de învinuire a lui Jelezoglo Serghei în comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională și aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 70 u. c, adică 3500 lei. Instanța de apel a menționat, că liberându-l pe Jelezoglo Serghei de răspundere penală pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu tragerea la răspundere contravențională în conformitate cu art. 55 Cod penal, prima instanță a ținut cont inclusiv de datele cu caracter personal ale inculpatului, și anume că, Jelezoglo Serghei anterior nu a fost judecat, nu stă la evidența medicului narcolog și medicului psihiatru (Vol.1, f.d.192-193), potrivit caracteristicii, eliberate de primăria sat. Chiriet-Lunga și Inspectoratului de poliție Ceadîr-Lunga, inculpatul la domiciliu este caracterizat pozitiv, este modest, binevoitor, comunicabil, sârguincios, disciplinat, observații din partea primăriei nu are, nu au parvenit plângeri împotriva lui din partea locuitorilor satului (Vol. 1, f.d.194, 195), potrivit certificatului, eliberat de primăria sat. Chiriet-Lunga, familia acestuia este compusă din soția sa și fiica vitregă (Vol.1, f.d.194), în perioada de la 01.01.2009 până la 18.07.2017 de două ori a fost tras la răspundere contravențională (Vol.1, f.d.191), existența circumstanțelor, care atenuează răspunderea inculpatului - recunoașterea vinovăției de către acesta. Colegiul de asemenea a menționat că îngrădiri pentru aplicarea în privința lui Jelezoglo Serghei a prevederilor art. 55 Cod penal, nu s-au stabilit.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 23.11.2018, acuzatorul de stat, a declarat recurs ordinar, indicând ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10 ) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 16 octombrie 2018, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Jelezoglo Serghei să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, și prin aplicarea art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură penală să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 u. c. În motivarea recursului procurorul a indicat că dacă există concurs a două infracțiuni unice în acțiunile inculpatului Jelezoglo Serghei, aplicarea art. 55 din Codul penal atât de către prima instanță, cât și de instanța de apel, este ilegală. La aplicarea pedepsei inculpatului, primă instanță ca circumstanță care agravează răspunderea inculpatului a recunoscut că, infracțiunea a fost comisă de o persoană în stare de ebrietate. Potrivit art. 24 din Codul penal, persoana care a săvârșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvârșirii infracțiunii se i-au în considerație la stabilirea pedepsei. Această prevedere a legii face concluzia primei 4 instanțe de judecată și a instanței de apel cu privire la posibilitatea de a aplica prevederile art. 55 din Codul penal în privința inculpatului, necorespunzătoare normelor dreptului material.

Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2019, a fost admis recursul ordinar depus de procuror, casarea totală a deciziei Colegiului judiciat al Curții de Apel Comrat și dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Instanța de recurs a considerat că, la examinarea apelului, instanța de apel nu s- a pronunțat asupra motivului invocat de către procuror privind neaplicarea la caz a prevederilor art. 55 Cod penal și nu a fost dat deplină eficiență prevederilor acestei norme. Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nefondate și greșit motivate în privința încetării procesului penal cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului Jelezoglo Serghei. Or, conform art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravențională, poate avea loc în privința persoanei care a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod penal, persoana care a săvârșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvârșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei.

Prin decizia Colegiului juridic al Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019, a fost admise cererile de apel cu casarea integrală a și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabiltit pentru prima instanță, prin care lui Jelezoglo Serghei i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 562,5 unități convenționale, ceea ce constituie 28.125 lei. S-a respins demersul procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor pe dosar în mărime de 564 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 100 lei.

Analizând sentința instanței de fond, prin prisma prevederilor art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului în baza prevederilor de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, instanța de apel a considerat, că la stabilirea acestuia, prima instanță a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil a infracțiunii săvîrșite, însă neîntemeiat a dispus aplicarea art.55 Cod penal – liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională în privința Jelezoglo Serghei, or, analizînd circumstanțele cauzei instanța de apel a constatat lipsa 5 circumstanțelor reale prin care instanța de fond a stabilit că, corectarea Jelezoglo Serghei este posibilă fără tragerea la răspundere penală. Deoarece constrângerea penală reprezintă forma cea mai gravă de constrângere, ea trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei. De aceea a fost admis posibilitatea înlocuirii răspunderii penale, în cazul unor fapte penale comise în condiții atenuante, cu o răspundere mai ușoară, care să se afle în concordanță cu gravitatea faptei comise. Instituția liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională reflectă preocuparea legiuitorului de a institui și alte măsuri legale decât cele penale, pentru corectarea celor care au săvârșit infracțiuni de o gravitate redusă. Esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea că fapta comisă rămâne a fi considerată infracțiune, însă instanța de judecată, în condițiile stipulate în art. 55 din Codul penal, dispune înlocuirea răspunderii penale cu răspundere contravențională. Instanța de apel a menționat că pentru a aprecia posibilitatea corectării persoanei fără a fi supusă răspunderii penale este necesar să fie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi atitudinea făptuitorului, din care rezultă că el regretă fapta comisă, depune eforturi pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, colaborează la descoperirea infracțiunii etc. Prin urmare, analizînd sentința în raport cu argumentele cererilor de apel și circumstanțele de fapt și drept ale cauzei, instanța de apel a considerat, că instanța de fond pripit a dispus aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului Jelezoglo Serghei - liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, or, prima instanță eronat a apreciat ca fiind întrunite cumulativ condițiile stipulate de art. 55 Cod penal de către inculpat, fără o analiză minuțioasă a circumstanțelor de fapt și de drept care au condus instanța la eliberarea inculpatului de răspunderea penală cu tragerea la răspunderea contravențională, totodată, instanța de fond nemotivîndu-și suficient și explicit sentința în această parte. Astfel, aplicînd prevederile art. 55 Cod penal în privința inculpatului, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune precum și nu a luat în considerație pericolul public al infracțiunii comise de către acesta, care s-a manifestat prin comiterea acțiunilor de încălcare grosolană și demonstrativă a ordinii publice, care se deosebește prin caracterul său prin obrăznicie, nerușinare, comportament urît în privința altor persoane, însoțită de aplicarea violenței asupra acestora, respectiv, eronat a constatat faptul că corectarea inculpatului este posibilă fără tragerea acestuia la răspundere penală. Or, din materialele cauzei și din cele relatate de către inculpat, rezultă cu certitudine că ultimul nu a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate Jelezoglo Ivan, pe care partea vătămată îl apreciază în cuantum de 2000 dolari SUA, respectiv, rezultă cu certitudine că pretenții de ordin material și moral din partea părții vătămate către inculpat există și acestea nu au fost reparate. Nu sunt întemeiate argumentele părții apărării care menționează că prejudiciul material nu poate fi achitat dat fiind faptul că partea vătămată nu a depus o cerere de 6 acțiune civilă în procesul penal, or, potrivit art. 221 alin. (5) Cod de procedură penală, lucru care de altfel a și fost menționat de către partea vătămată Jelezoglo Ivan. Prin urmare, prejudiciul cauzat prin infracțiunea comisă de către inculpat nu a fost achitat, mai mult de atît, inculpatul Jelezoglo Serghei nu a întreprins nici o măsură pentru a fi achitat. În situația dată, instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a apreciat întru- totul dacă sunt îndeplinite de către inculpat condițiile prevăzute de art. 55 Cod penal, în rezultat incorect adoptînd o sentință de încetare a procesului penal în baza art. 391 alin.(1) pct. 7) Cod de procedură penală, cu aplicarea în privința inculpatului a sancțiunii contravenționale. În circumstanțele menționate argumentele aduse în cererile de apel sunt întemeiate și pot servi drept temei pentru casarea sentinței în cauză în latura pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. De asemenea, i-a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (l) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave. Totodată, instanța de apel a reținut că personalitatea inculpatului Jelezoglo Serghei care nu are antecedente penale și a recunoscut vina, totodată s-a căit sincer de fapta comisă. Curtea de apel a conchis că doar o pedeapsă sub formă de amendă în limita stabilită, va duce neîndoielnic la corectarea inculpatului, prevenind săvîrșirea de noi infracțiuni atît de către inculpat, cît și de alte persoane, și prin urmare va duce la atingerea scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal. Subsecvent celor relatate, instanța de apel a considerat necesar de a respinge demersul procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor pe dosar în sumă de 564 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 100 lei din contul inculpatului în contul statului, din considerentul că, prima instanță corect a respins cerința procurorului privind încasarea cu titlu de cheltuieli judiciare a sumei de 100 lei de la inculpat, însă neîntemeiat a admis cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpat în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 564 lei, din care: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 133D din 20.05.2017; 23 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 6 din 04.01.2017; 57 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 14D din 17.01.2017; 164 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 72D din 09.03.2017. Curtea de apel a considerat necesar de a face trimitere și la prevederile alin. (3) art. 227 Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat. Drept urmare celor invocate se conchide că, în cazurile când expertiza este dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei sunt achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr. 133D din 20.05.2017, expertizei medico-legale nr.6 din 04.01.2017, expertizei medico-legale nr.14D din 17.01.2017 și a expertizei medico-legale nr. 72D din 09.03.2017, au fost dispuse de către organul de 7 urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpatului, fiind acțiuni procesuale ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării învinuirii și atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina părții acuzării. La fel instanța de apel a menționat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului și în această parte cerințele procurorului necesită a fi respinse, or, incorect au fost admise de către instanța de prim nivel. În această ordine de idei, Curtea de apel a constatat faptul că, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului și în această parte cerințele procurorului necesită a fi respinse.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul indicând ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019, rejudecarea cauzei. În opinia recurentului, soluția cu privire la cheltuielile judiciare, instanța de apel, le-a motivat prin faptul că, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului, prin numirea expertizei, reprezintă cheltuieli judiciare pe contul statului. Conform Legii nr. 316 din 22.12.2017, alin. (2) din art. 143 Codul de procedură penală, care prevede că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile obligatoriu se face din contul bugetului de stat, a fost abrogată. Iar la moment se solicită restituirea acestor cheltuiei statului. Conform art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Orice prejudiciu cauzat fie persoanei fizice/juridice sau statului trebuie să fie reparat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, fără citarea părților, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Conform conținutului deciziei din 2 mai 2019, instanța de apel ferm a motivat respingerea cererii de apel a procurorului referitor la cheltuielile de judecată argumentînd prin prevederile art. 227 alin. (3) Cod procedură penală, conform cărora, 8 cheltuielile de judecată se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Argumentul recurentului precum că alin. (2) al art. 143 Cod de procedură penală, conform căruia, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, este nerelevant pentru situația dată, deoarece lege nu prevede expres încasarea de la inculpat în folosul statului a unor atare cheltuieli. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa referitor la cheltuielile de judecată sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror și, potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat. 10. În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 2 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Jelezoglo Serghei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia va fi pronunțată integral la 30 decembrie 2019. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 9