1ra-1118/18 — art.264 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-1118/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie

2018, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta

Devder, în cauza penală în privința inculpatului

Bolgari Ion XXX, născut la XXX,

originar din XXX, domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

Bolgari Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(1) Cod penal

la amendă în mărime de 500 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport.

S-a dispus încasarea din contul lui Bolgari Ion cheltuielile judiciare suportate

pentru efectuarea expertizei medico-legale în mărime de 191 lei.

procedură penală, a constatat că Bolgari Ion, fiind deținătorul permisului de conducere

al mijlocului de transport de categoria „B”, la 26 noiembrie 2016, ora 18.55, aflându-

se la volanul autovehiculului de model „Mercedes Benz E220”, cu n/î XXX,

deplasându-se pe banda de circulație de extremă dreaptă a str.V.Lupu din direcția

str.Kogălniceanu spre str.Neaga, mun.Chișinău, exprimând neatenție la trafic și

încredere exagerată în sine, a încălcat prevederile pct.3, 10 subpct.1 lit.b), 45, 47

subpct.1 lit.a) din Regulamentul circulației rutiere, care statuează că participanții la

trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin

acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului; persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să

execute cerințele prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de

a conduce în siguranță vehiculul pe drum; conducătorul trebuie să conducă vehiculul

în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de factori

precum: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; în cazul în care în limita

1

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă

viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; limitele

maxime de viteză a vehiculului pe drumurile publice în localități sunt de 50 km/oră.

Drept urmare, deplasându-se cu viteza sporită de 63 km/oră, în preajma

imobilului nr.11 din str.V.Lupu, mun.Chișinău, nu a apreciat corect situația rutieră în

care conducea mijlocul de transport, nu a ținut cont de factorii ce caracterizează

condițiile rutiere și existența obstacolelor pe drum, de intensitatea și nivelul de

organizare a traficului rutier, a tamponat pietonul Dolghin Igor, care traversa

carosabilul de la stânga spre dreapta, relativ deplasării automobilului în cauză.

în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în baza art.55 Cod penal, să

fie liberat de răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravențională, invocând

că instanța a apreciat arbitrar circumstanțele cauzei; - nu a luat în considerare că

survenirea evenimentelor nefaste a fost cauzată de pietonul Ig.Dolghin, care fiind în

stare de ebrietate, deplasându-se haotic, a traversat neregulamentar partea carosabilă,

inculpatul neavând posibilitate să evite producerea accidentului; - instanța nu a luat în

considerare că, reieșind din distanța de frânare, având în vedere că automobilul său

este dotat cu sistemul de frânare ABS, determinarea vitezei cu care se deplasa acesta

este dificilă; - instanța nu a ținut cont că nu are antecedente penale și că a săvârșit o

infracțiune pentru prima dată.

2018, apelul inculpatului a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în temeiul art.55 Cod penal,

procesul penal intentat în privința lui I.Bolgari a fost încetat, cu tragerea acestuia la

răspundere contravențională, cu aplicarea amenzii în mărime de 150 unități

convenționale.

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că inculpatul este de acord cu

situația de fapt și de drept stabilită de instanță și contestată sentința doar în partea

stabilirii pedepsei penale, invocând că față de el sunt aplicabile prevederile art.55 Cod

penal.

În acest sens, instanța de apel a precizat că constrângerea penală reprezintă

forma cea mai gravă de constrângere și tocmai din acest motiv ea trebuie să reflecte

întotdeauna gravitatea faptei, motiv pentru care s-a admis posibilitatea înlocuirii

răspunderii penale, în cazul unor fapte penale comise în condiții atenuante, cu o

răspundere mai ușoară, care să se afle în concordanță cu gravitatea faptei comise, iar

instituția liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

reflectă preocuparea legiuitorului de a institui și alte măsuri legale decât cele penale,

pentru corectarea celor care au săvârșit infracțiuni de o gravitate redusă. Esența

acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea, că fapta comisă rămâne a

fi considerată infracțiune, însă, la caz, instanța de judecată, în condițiile stipulate de

art.55 Codul penal, dispune înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea

contravențională.

Având în vedere cele menționate, precum și de faptul că inculpatul a săvârșit o

infracțiune pentru prima dată, care face parte din categoria celor mai puțin grave și că

a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, ținând cont de condițiile art.55 Cod penal,

instanța de apel a conchis că față de I.Bolgari pot fi aplicate prevederile acestei norme

2

și liberat inculpatul de răspundere penală, cu tragere la răspundere contravențională.

invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia și menținerea sentinței, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța eronat a aplicat față de inculpat

prevederile art.55 Cod penal; - nu a ținut cont de principiul proporționalității și i-a

aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, care nu-și va atinge scopul de restabilire a

echității sociale și de prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane; -

instanța eronat a reținut drept circumstanță atenuată acceptarea examinării cauzei în

procedură simplificată.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

Concomitent, Colegiul reține că autorul recursului contestă aplicarea față de

inculpat a prevederilor art.55 Cod penal.

Instanța de recurs consideră că motivele invocate de recurent la acest capitol

sunt lipsite de temei legal.

Astfel, Colegiul penal relevă că instanța de apel examinând apelul declarat de

către inculpat, care a solicita tragerea lui la răspundere contravențională, prin prisma

circumstanțelor cauzei și a legislației penale pertinente, corect a conchis că în cauză

nu există impedimente de a aplica față de I.Bolgari prevederile art.55 Cod penal și a

înceta procesul penal în privința lui cu tragerea lui la răspundere contravențională, or,

acesta întrunește toate condițiile prevăzute de respectiva normă penală.

Prin urmare, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a săvârșit pentru

prima dată o infracțiune mai puțin gravă, infracțiunea săvârșită de către acesta nu face

parte din excepțiile enumerate de art.55 Cod penal, și-a recunoscut vina și a recuperat

prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Respectiv, argumentele invocate, precum că instanța de apel eronat l-a liberat

pe inculpat de la răspundere penală și l-a tras la răspundere contravențională,

contravin materialelor cauzei, or, Colegiul penal reiterează că instanța de apel corect

și în deplină măsură a dat apreciere circumstanțelor cauzei și just a constatat că

inculpatul întrunește toate condițiile pentru aplicarea față de acesta a prevederilor

art.55 Cod penal.

Consecvent, instanța de recurs conchide că instanța de apel și-a motivat soluția

privind încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului, cu tragerea acestuia

la răspundere contravențională, care a fost expusă pe larg la pct.8-11 din decizia

instanței de apel și pct.4 din respectiva decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o

3

însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că,

dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk

împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Cu toate acestea,

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi

examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi

mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle

împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct.60).

Argumentul, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția este neîntemeiat. Colegiul conchide că decizia instanței de apel

cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile

art.417 Cod de procedură penală.

Prin urmare, argumentele procurorului sunt neîntemeiate, decizia instanței de

apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de

procedură penală.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Bolgari

Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 iulie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4