1ra-1679/2018 — Art.190 al.5, 361 al.2 lit.b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015: - Naddur Issam, a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - Al Khuseini Islam, a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de 1 art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - Al Khuseini Islam, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani; - Goradze Anzoriy Iacob, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Musa Mustafa Ali Mohamed a fost admisă parțial, urmând ca de la Goradze Anzoriy Iacob și Al Khuseini Islam să fie încasat în mod solidar în beneficiul lui Musa Mustafa Ali Mohamed suma de 355 700 dolari SUA, care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării sentinței. Prin aceeași sentință Meleca Aureliu a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, în privința căruia hotărârile judecătorești nu se contestă.

Potrivit sentinței, s-a constatat, că Goradze Anzoriy Iacob, în perioada 2013 – martie 2014, împreună cu Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate, precum și unele persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul realizării activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului etc.), ei au atras în acest grup criminal alți coparticipanți, în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. Astfel, în lunile noiembrie – decembrie 2013, Goradze Anzoriy Iacob acționând în comun acord cu Al Khuseini Islam și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate, inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Goradze Anzoriy, prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, în acest scop folosind documente false, și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa Ali Mohamed despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 12 2 noiembrie 2013, au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare-cumpărare al ovinelor la suma de 320 000 dolari SUA. În acest scop, Musa Mustafa Ali Mohamed, a plătit membrilor grupului un avans de 5% din sumă adică 16.000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card deschis pe numele lui Musa Mustafa Ali Mohamed, în filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 77. Musa Mustafa Ali Mohamed, fiind indus în eroare de Goradze Anzoriy Iacob și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea SRL „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 - 09 decembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA suma de 339 798,1 dolari SUA. În continuarea intențiilor sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa Ali Mohamed, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Iacob, membrii grupului criminal – Al Khuseini Islam și alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013 sau prezentat la sediul notarului public, Popovici Valentina, din mun. Chișinău str. M. Eminescu 28/B, of. 5, unde inducând în eroare notarul public, Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Ali Mohamed, prezentând un pașaport fals, au solicitat eliberarea unei procuri conform căreia, persoana pe nume Ahmed Dheyaa Issa Issa, a.n. xx xxxx xxxx, este împuternicit de către Musa Mustafa Ali Mohamed să dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Ali Mohamed din BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina, a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa Ali Mohamed a semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura lui Musa Mustafa Ali Mohamed. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr.3616 din 24 aprilie 2014 semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14 noiembrie 2013, executată din numele lui Musa Mustafa Ali Mohamed, autentificată de notarul public, Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Ali Mohamed. Ulterior, la indicația lui Goradze Anzoriy Iacob și Al Khuseini Islam, un membru al grupării, care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Issa Issa, la 17 decembrie 2013, s-a prezentat la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77, de unde, acționând în baza procurii nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Ali Mohamed suma de 339 700 dolari SUA. Astfel, Goradze Anzoriy Iacob și Al Khuseini Islam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune, au sustras de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Ali Mohamed, suma totală de 355 700 dolari SUA, cea ce constituie 4.616.239,03 lei. 3 Potrivit rechizitoriului, inculpatul, Al Khuseini Islam, a fost învinuit de către organul de urmărire penală, că având scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, pentru a continua intențiile sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor de la Musa Mustafa Ali Mohamed, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam, împreună cu alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013, s-a prezentat la sediul notarului public, Popovici Valentina, din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of.5, unde inducând în eroare notarul public, Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Ali Mohamed, prezentând un pașaport fals, a solicitat eliberarea unei procuri conform căreia, persoana pe nume Ahmed Dheyaa Issa Issa, a.n. 01 ianuarie 1976, este împuternicit de către Musa Mustafa Ali Mohamed să dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Ali Mohamed din BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina, a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14 noiembrie 2013, în care, persoana necunoscută care s- a prezentat ca Musa Mustafa Ali Mohamed, a semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura lui Musa Mustafa Ali Mohamed. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr.xxxx din 24 aprilie 2014 semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, executată din numele lui Musa Mustafa Ali Mohamed, autentificată de notarul public, Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Ali Mohamed. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy Iacob, membrul grupării la moment nestabilit care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Issa Issa, la 17 decembrie 2013, s-a prezentat la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA, situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77, de unde acționând în baza procurii nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Ali Mohamed suma de 339 700 dolari SUA. Potrivit rechizitoriului, inculpatul, Naddur Issam, se învinuiește în aceea că, în perioada 2013 – martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului etc.), ei au atras în acest grup criminal alți coparticipanți în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. Potrivit rechizitoriului, în lunile noiembrie – decembrie 2013, Naddur Issam acționând în comun acord cu Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității 4 infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa Ali Mohamed. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, Goradze Anzoriy Iacob prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”. În acest scop folosind documente false, și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa Ali Mohamed despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 12 noiembrie 2013, au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare- cumpărare al ovinelor la suma de 320 000 dolari SUA. În acest scop, Musa Mustafa Ali Mohamed, a plătit membrilor grupului un avans de 5% din sumă, adică 16 000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card, deschis pe numele lui Musa Mustafa Ali Mohamed, în filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 77. Ulterior, Naddur Issam, din intenție criminală unică cu membrii grupării criminale, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy Iacob, intenționat având scopul creării impresiei privind caracterul legal al activității întreprinderii SRL „Amfitriad”, prezentându-se ca „Abu Mohamed”, s-a întâlnit cu Musa Mustafa Ali Mohamed în or. Istanbul, Turcia, unde i-a comunicat despre faptul că este și el un client al întreprinderii SRL „Amfitriad” convingându-l asupra faptului că totul este legal. Musa Mustafa Ali Mohamed, fiind indus în eroare de Naddur Issam și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea SRL „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 – 09 decembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA ,suma de 339 798.1 dolari SUA. Astfel, potrivit rechizitoriului Naddur Issam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune, împreună cu alți membru ai grupului, ar fi însușit de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Ali Mohamed, suma totală de 355 700 dolari SUA ceea ce constituie 4.616.239,03 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpaților Goradze Anzoriy și Al Khuseini Islam au fost calificate de drept în baza art.190 alin.(5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Potrivit învinuirii, acțiunile lui Naddur Issam au fost încadrate în baza de art.190 alin.(5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin 5 înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari; iar acțiunile lui Al Khuseini Islam au fost încadrate în baza de art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal - confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Împotriva sentinței au declarat apel: 3.1 Procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Al Khuseini Islam să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 11 ani închisoare; în baza art.361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, la 4 ani închisoare. Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsă definitivă – 13 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 5 ani; Naddur Issam să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului declarat a invocat că: - la adoptarea sentinței nu s-a ținut cont de declarațiile date de către partea vătămată, care a menționat asupra faptului că a fost indus în eroare de către inculpați, care prezentându-se cu nume fictive, Goradze Anzoriy prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL ”Amfitriad” cu prenumele ”Andrei”; Al Khuseini Islam prezentându- se ca reprezentant al SRL ”Amfitriad” cu prenumele ”Kamal”; Naddur Issam prezentându-se ca ”Abu Muhamed” sau ”Karim”, folosind documente false, l-au dus în eroare pe primul, că pot organiza o afacere ce ține de comercializarea ovinelor, astfel, creând impresia caracterului legal al afacerilor, au însușit de la acesta suma de 355 700 dolari SUA; - martorii Sviridova I., Ozkan T. și Rapcea I. au declarat în ședințele de judecată, că au activat la întreprinderea SRL ”Amfitriad”, iar conducătorii întreprinderii erau ”Anzor”, ”Andrei” și ”Kamal”, care i-au primit la serviciu, Naddur Issam a fost prezent de câteva ori la sediul întreprinderii, rolul său sau funcția pe care o deținea era incertă; - probele administrate de către organul de urmărire penală demonstrează că, Meleca Aureliu avea rolul în acordarea suportului (acordare de informații, sfaturi, ajutor în calificarea eventualelor probleme cu reprezentanții diferitor organe de drept etc.) membrilor grupării pentru a efectua activitățile infracționale; - angajații băncii BC ”Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA au declarat, că anume Al Khuseini Islam a fost persoana, care practic a dus tratative cu banca, anume el a declarat reprezentanților băncii să pregătească banii deoarece ei urmează a fi ridicați, astfel a fost stabilit cu certitudine că acesta a folosit documentul oficial fals în scopuri infracționale. 6 3.1 Avocatul, Ceban Vasile, a declarat apel în numele inculpatului, Goradze Anzoriy, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, deoarece faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate. În motivarea apelului declarat a invocat că: - inculpatul nu a însoțit partea vătămată la fermă, suma avansului nu i-a fost transmisă inculpatului, Goradze Anzoriy dar lui Al Khuseini Islam; - partea vătămată nu a văzut dacă Al Khuseini Islam a transmis personal avansul primit lui Goradze Anzoriy, existând în acest sens doar o presupunere că banii într-un final au ajuns la acesta; - Goradze Anzoriy, nu s-a prezentat în fața notarului, pentru a însoți persoana necunoscută, care s-a prezentat ca fiind Musa Mustafa, în vederea întocmirii și autentificării procurii înregistrată in registrul actelor notariale cu nr.4510 din data de 14 noiembrie 2013, nu a însoțit partea vătămată la bancă pentru a deschide un cont de card și nici nu s-a prezentat la bancă pentru a ridica banii. 3.2. Avocatul, Cernolev Ion, a declarat apel în numele inculpatului Al Khuseini Islam, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului declarat a invocat că: - partea vătămată a făcut declarații contradictorii, ce ține de numărul persoanelor care l-au întâlnit, locul, deplasarea, modul primirii invitației și discuțiile purtate cu numitul ”Ahmed” în Aeroport; - prima instanță a neglijat faptul, că Al Khuseini Islam era un simplu angajat, iar toate indicațiile erau date de către Goradze Anzoriy, care era conducător al SRL ”Amfitriad”; - concluziile primei instanțe despre vinovăția lui Al Khuseini Islam sunt bazate pe presupuneri. 3.3. Avocatul, Ursachi A., a declarat apel în numele părții vătămate Musa Mustafa, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Naddur Isam și Meleca Aureliu să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal. În motivarea apelului declarat a invocat motive similare cu cele invocate de către partea acuzării, subsidiar invocând, că prima instanță neargumentat și neîntemeiat a refuzat încasarea prejudiciului material și moral de la partea civilmente responsabilă BC ”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale”, cât și de la inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam, Naddur Isam și Meleca Aureliu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror, avocatul Ursachi A. în numele părții vătămate Musa Mustafa și a avocatului Ceban V. în numele inculpatului Goradze Anzoriy, admis apelul declarat de către avocatul Cernolev I. în numele 7 inculpatului Al Khuseini Islam, casată sentința în partea acțiunii civile și condamnării lui Al Khuseini Islam, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Al Khuseini Islam a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a conchis de a admite apelul declarat de avocatul Cernolev Ion, în numele inculpatului Al Khuseini Islam, casând sentința atacată, parțial, în partea condamnării lui Al Khuseini Islam și în partea acțiunii civile, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care Al Khuseini Islam a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; a fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Musa Mustafa și s-a încasat de la inculpatul Goradze Anzoriy în beneficiul părții vătămate Musa Mustafa – 355 700 dolari SUA, sumă de bani care urmează a fi convertită în valută națională la data executării – cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune și a respins, ca fiind nefondate apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Generală, Denis Rotaru, avocatul Ursachi A., în numele părții vătămate Musa Mustafa și avocatul Ceban V., în numele inculpatului Goradze Anzoriy. Instanța de apel a verificat în ședința de judecată suplimentar declarațiile martorilor Sandu N., Hlîstiova C., Șișcanu V., Cara I. și Răileanu A. și materialele cauzei: procesul- verbal de ridicare din 20 ianuarie 2014 (f.d.54 vol. I); procesul-verbal de ridicare din 30 ianuarie 2014 (f.d.130 vol. I); procesul-verbal de ridicare din 23 ianuarie 2014 (f.d.173- 174 vol. I); procesul-verbal de ridicare a mostrelor din 05 februarie 2014 (f.d.204 vol. II); raportul de expertiză grafoscopica nr.3616 din 24 aprilie 2014 (f.d.238-240 vol. II); procesele-verbale de confruntare din 02 aprilie 2014 (f.d.158-160, 161-165 vol. II); declarațiile inculpatului Naddur Issam (f.d.74-87 vol. VI); acțiunea civilă (f.d.23-27, 198- 200 vol. I); contractul de vânzare-cumpărare dintre partea vătămată și Alaedin Mohamed (f.d.179-184 vol. I); formular de intrare în relații cu banca între partea vătămată și SA ”Mobias Bancă” (f.d.185-189 vol. I); certificate din 28 octombrie 2015 și 29 februarie 2016 (f.d.89-90, 87-88 vol. VIII); pașaportul cet. Naddur Issam (f.d.7-23 vol. VII); plângerea depusă de către partea vătămată (f.d.12-14 vol. I); ordonanța de ridicare a documentelor de la SA ”Mobias Bancă” (f.d.169-170 vol. I); înscrisuri (f.d.201 vol. I); explicația dată de către partea vătămată (f.d.32 vol. I). Totodată, instanța de apel a menționat, că inculpații Naddur Issam, Meleca Aureliu și Al Khuseini Islam pe tot parcursul procesului penal, inclusiv și în ședința de judecată în apel, au respins învinuirea, motivând că nu se consideră vinovați de săvârșirea faptelor imputate. Astfel, versiunea inculpaților nu a fost combătută prin probele prezentate de partea învinuirii, totodată sentința cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpaților Naddur Issam, Meleca Aureliu cât și a inculpatului Al Khuseini Islam în baza art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, cu indicarea motivelor pentru care se resping probele aduse în sprijinul acuzării. 8 Instanța de apel a precizat că, probele prezentate de acuzatorul de stat în ședința de judecată în apel, nu constituie o bază probatorie care ar servi la constatarea existenței infracțiunilor prevăzute la art.190 alin.(5) și 361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal și la stabilirea vinovăției inculpaților. Prin urmare, ansamblul de probe cercetate în ședința de judecată nu a dovedit vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, astfel, potrivit prevederilor art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală, se impune achitarea inculpaților Naddur Issam, Meleca Aureliu și Al Khuseini Islam în baza art.361 alin.(1) lit. b) și d) Cod penal – soluție dată de primă instanță. Mai mult, instanța de apel a stabilit, că învinuirea înaintată inculpatului, Naddur Issam, în comiterea infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, nu a fost confirmată în cadrul ședinței de judecată, or, din materialele dosarului, din pașaportul inculpatului, Naddur Issam, (nr.xxxx) rezultă că la data de 23 noiembrie 2015, acesta a venit în Turcia, or. Istanbul și a plecat din Turcia la data de 28 noiembrie 2013, în Republica Moldova, Naddur Issam a venit la data de 28 noiembrie 2013, iar, partea vătămată a relatat, că a fost întâmpinată în or. Istanbul de inculpatul, Naddur Issam, la data de 05 noiembrie 2013. Astfel, în asemenea circumstanțe se constată că inculpatul, Naddur Issam, nu a realizat: a) acțiunea principală a faptei prejudiciabile a infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal, care rezidă în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane; sau b) acțiunea sau inacțiunea adiacentă, care constă, în mod alternativ, în înșelăciune sau abuz de încredere. Instanța de ape a constatat, că la materialele cauzei lipsesc careva probe care să demonstreze recurgerea inculpatului la acțiunea adiacentă din cadrul laturii obiective a componenței de infracțiune imputate inculpatului, Naddur Issam, sau careva probe concludente, pertinente și utile care să confirme abuzul de încredere și înșelăciunea la care a recurs inculpatul, Naddur Issam, nu persistă. În ce privește învinuirea înaintată inculpatului, Meleca Aureliu, în comiterea infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, instanța de apel a conchis, că aceasta nu a fost confirmată în cadrul ședinței de judecată. Mai mult, în cadrul ședinței de judecată nu s-a stabilit prin ce probe pertinente și concludente inculpatul, Meleca Aureliu, contribuia la activitatea grupului criminal prin prestare de informații privind activitatea organelor de stat, sfaturi privind organizarea activității infracționale, în așa fel ca să nu fie deconspirate de către organele de stat. Or, faptul că, inculpatul, Meleca Aureliu, a transmis inculpatului, Goradze Anzoriy, informația privind actele necesare privind deschiderea vizei, de pe pagina web a BMA al MAI, neștiind de intențiile infracționale a acestuia, nu atestă o colaborare la comiterea de către grupul criminal organizat a infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal, iar potrivit art.41 Cod penal, se consideră participație cooperarea cu intenție a două sau mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni intenționate. 9 Totodată, nu s-a demonstrat faptul, că tehnica de calcul ce a fost păstrată de inculpatul, Meleca A., a servit la săvârșirea infracțiunii. În general, bunurile ce au servit la comiterea infracțiunii reprezintă acele entități care au rolul de mijloc de săvârșire a infracțiunii, acestea fiind folosite de făptuitor ca instrument pentru exercitarea influenței nemijlocite infracționale. La caz, nu au fost prezentate probe concludente și pertinente care să adeverească că tehnica de calcul ce a fost păstrată de inculpatul, Meleca A., a servit la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal. De asemenea, nu s-a stabilit că, inculpatul, Meleca A. a realizat acțiunea principală sau adiacentă a faptei prejudiciabile a infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal. Referitor la motivele invocate în apelul declarat de avocatul Cernolev I., în numele inculpatului, Al Khuseini Islam, instanța de apel le-a apreciat ca fiind fondate. Instanța de apel a constatat, că Al Khuseini Islam, prin rechizitoriu, a fost învinuit, că în perioada 2013 - martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy și alte persoane la moment neidentificate, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului, etc.), ei au atras în acest grup criminal coparticipanți, cum ar fi cetățeanul Ucrainei Naddur Issam; cetățenii Libiei Ralph Nasrallah, Mohammad Hazimeh, colaboratorul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, Meleca Aureliu, precum și alte persoane la moment neidentificate. Astfel, în lunile noiembrie - decembrie 2013, Al Khuseini Islam acționând în comun acord cu Goradze Anzoriy, Naddur Issam, Ralph Nasrallah, Mohammad Hazimeh, Meleca Aureliu, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, Goradze Anzoriy prezentându- se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”, în acest scop folosind documente și acte false, și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 11.11.2013 au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare - cumpărare al ovinelor la suma de 320 000 dolari SUA, în acest scop Musa Mustafa a plătit membrilor grupului un avans de 5 % din sumă, adică 16 000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card, deschis pe numele lui Musa Mustafa, în filiala nr.25 a B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. 10 situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 77. Musa Mustafa, fiind dus în eroare de Al Khuseini Islam și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea S.R.L. „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A., a sumei de 339 798,1 dolari SUA. În continuarea intențiilor sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam și alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013 s-au prezentat la sediul notarului public Popovici Valentina, din mun. Chișinău str. M. Eminescu 28/B of.5, unde ducând în eroare notarul public, Popovici V., unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa, prezentând un pașaport fals, a solicitat eliberarea unei procuri conform căreia Ahmed Dheyaa, este împuternicit de către Musa Mustafa să dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa din B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. La solicitarea acestora, notarul public Popovici V. a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14 noiembrie 2013 în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa, a semnat la rubrica „подпись доверителя", imitând semnătura cet. Musa Mustafa. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr.3616 din semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14.11.2013, executată din numele cet. Musa Mustafa, autentificată de notarul public Popovici V., probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy, membrul grupării la moment nestabilit, care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa, la 17 decembrie 2013 s-a prezentat la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77, de unde, acționând în baza procurii nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa de 339 700 dolari SUA. Astfel, Al Khuseini Islam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune au însușit de la cetățeanul Libiei Musa Mustafa, suma totală de 355 700 dolari SUA, ce constituie 4.616.239,03 lei. Tot el, având scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, pentru a continua intențiile sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa Aii Mohamed, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy, - Al Khuseini Islam împreună cu alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013 s-au prezentat la sediul notarului public Popovici V., din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of.5, unde ducând în eroare notarul public Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa, prezentând un pașaport fals, au solicitat eliberarea unei procuri conform căreia 11 Ahmed Dheyaa este împuternicit de către Musa Mustafa să dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa din B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. xxxx din 14 noiembrie 2013 în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa, a semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura cet. Musa Mustafa. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr.3616 din 24aprilie 2014 semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, executată din numele cet. Musa Mustafa, autentificată de notarul public Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy, membrul grupării la moment nestabilit, care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa, la 17decembrie 2013 s-a prezentat la filiala nr. 25 a B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77, de unde, acționând în baza procurii nr.xxxx din 14 noiembrie 2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa suma de 339 700 dolari SUA. În atare situație, instanța de apel a menționat, că probele puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Al Khuseini Islam nu constituie o bază probatorie pentru constatarea vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor incriminate prin rechizitoriu. La baza concluziei privind vinovăția inculpatului Al Khuseini Islam sânt puse, în principal, declarațiile martorilor Ozkan T., Sviridova I., Popovici V. și Rapcea I. Deși, aceste declarații se consideră ca probe, ele trebuie să se bazeze pe elemente de fapt, care inspiră credibilitate, pentru a evita anumite îndoieli cu privire la veridicitatea și exactitatea datelor relatate. Astfel, probele, prezentate în sprijinul învinuirii, sunt indirecte, adică nu arată precis și clar la inculpatul Al Khuseini Islam, ca fiind autorul sau complicele infracțiunilor, iar din conținutul probelor respective nu rezultă date informative clare și precise, astfel existând dubii cu privire la vinovăția inculpatului Al Khuseini Islam în săvârșirea infracțiunilor imputate. Prin urmare, instanța de apel a menționat, că în cauza dată nu au fost prezentate probe, ce ar servi la constatarea vinovăției inculpatului Al Khuseini Islam și, în atare situație, cu certitudine s-a constatat, că prin ansamblul de probe cercetate de prima instanță, verificate și re-apreciate, nu s-a confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, motiv pentru care, potrivit prevederilor art.389 alin.(1) Cod de procedură penală, este inadmisibilă condamnarea inculpatului Al Khuseini Islam și respectiv, impunându-se soluția de achitare a acestuia de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.190 alin.(5) și 361 alin.(2) Cod penal, din motivul că faptele nu au fost săvârșite de inculpat. Totodată, instanța de apel a stabilit, că sentința în partea condamnării lui Goradze Anzoriy cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art.394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală. Astfel, fiind descrisă fapta criminală, considerată ca fiind 12 dovedită, forma și gradul de vinovăție a inculpatului Goradze Anzoriy, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite de acest inculpat, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. În contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, deoarece nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea inculpatului Goradze Anzoriy, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate au fost dovedite prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. Respectiv, fapta ultimului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate, iar starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului, acuzatorul de stat invocă motive similare cu cele invocate în apel, subsidiar invocând și faptul că: - la adoptarea deciziei nu s-a ținut cont de declarațiile părții vătămate, care a menționat asupra faptului că a fost dus în eroare de către inculpații Goradze Anzoriy, Naddur Issam și Al Khuseini Islam; - nerecunoașterea vinovăției de către inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam, Naddur Issam nu echivalează cu achitarea acestora, devreme ce probatoriul administrat în cauză demonstrează cu certitudine vinovăția lor în săvârșirea faptelor imputate. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. 6.2. Avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate, prin care a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului avocatul invocă argumente similare cu cele invocate în apel. În drept, recursul declarat se întemeiază în baza art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală. 6.3. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Goradze Anzoriy, prin care a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului apărătorul invocă: - în urma examinării probelor instanța de apel greșit a ajuns la concluzia privind vinovăției inculpatului Goradze Anzoriy în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal; - instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că Goradze Anzoriy nu a dobândit bunurile părții vătămate, beneficiarii efectivi ai acestor sume de bani fiind Al Khuseini Islam și Ahmed Dheyaa; - instanța de apel, la adoptarea hotărârii de condamnare, urma să se conducă de probele administrate în cadrul ședinței de judecată. 13 În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2017, recursurile ordinare declarate au fost admise, decizia a fost casată parțial în privința inculpaților Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam, Naddur Issam cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată, cu menținerea deciziei în privința lui Meleca Aureliu.

În motivarea deciziei, instanța de recurs a reținut că, conform rechizitoriului și sentinței, inculpații au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere săvârșită în proporții deosebit de mari, totodată Al Khuseini Islam fiind învinuit și în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, însă instanțele de judecată au emis hotărâri de achitare în privința lui Al Khuseini Islam, Naddur Issam, fiind condamnat doar Goradze Anzoriy, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal. Analizând conținutul deciziei recurate în raport cu învinuirea adusă inculpaților, instanța de recurs a considerat că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiind reținute la baza deciziei adoptate probe ce nu coroborează între ele, fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate pe învinuirea adusă acestora. Astfel, instanța de recurs a reținut că instanța de apel urma să aprecieze totalitatea de probe prezentate de către părți, stabilind cu certitudine rolul fiecărui inculpat, ținând cont și de prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă urma să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul penal reține, că la stabilirea adevărului instanțele de judecată urmează să aprecieze fiecare probă în conformitate cu legislația în vigoare, să argumenteze suficient cauza respingerii sau admiterii acestei, făcând o analiză mult aspectuală tuturor circumstanțelor, elucidând adevărul, conducându-se cu strictețe de prezentul Cod. A mai reținut instanța de recurs că, la judecarea apelului, instanța de apel urma să cerceteze probele prezentate, sau după caz solicitând părții vătămate sau organelor abilitate să prezinte noi probe, pentru a stabili cu certitudine rolul fiecărui inculpat, să analizeze declarațiile martorilor, procesele-verbale de confruntare între partea vătămată și inculpați, raportul de expertiză grafoscopică, cât și alte probe prezentate de către părți, acestea urmând să coroboreze între ele, dându-le o apreciere corespunzătoare. Din materialele dosarului, declarațiile părții vătămate reiese, că anume ”Al Khuseini Islam care s-a prezentat pe nume ”Kamal”, a întâlnit partea vătămată la aeroport, apoi tot el a întocmit cu acesta un contract în limba arabă, prin care erau stipulate clauzele 14 acestuia, după semnarea contractului, tot Al Khuseini Islam a mers cu partea vătămată la bancă pentru ca acesta să deschidă un cont pe numele său, în care să fie transferat suma de 320 000 euro, inculpatul purtând discuții cu reprezentantul băncii în acest sens, deoarece partea vătămată nu cunoștea limba”; din declarațiile martorului Popovici V., care activează în calitate de notar reiese, că ”Al Khuseini Islam a însoțit persoana de origine arabă care a solicitat autentificarea procurii nr.4510 din data de 14 noiembrie 2013”; din procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și Al Khuseini Islam reiese, că ”Al Khuseini Islam sa prezentat ca fiind ”Kamal” reprezentant al SRL ”Amfitraid”, cu care partea vătămată a negociat și a semnat contractul de vânzare- cumpărare a ovinelor, anume cu această persoană ei au fost și au deschis contul în bancă”; din procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și Goradze Anzoriy Iacub reiese, că ”partea vătămată a indicat, că îl cunoaște și acesta s-a prezentat pe nume ”Andrei”; director al SRL ”Amfitraid”, cu care a semnat contractul de vânzare- cumpărare a ovinelor” din procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și Naddur Issam reiese, că ” Naddur Issam s-a prezentat cu numele ”Abu Muhamed”, client și el a companiei SRL ”Amfitraid”, cu care s-a întâlnit în Istanbul, Turcia”. În asemenea condiții instanța de apel, urma să aprecieze cumul de probe, să stabilească persoanele implicate, după cum urmează: rolul lui Al Khuseini Islam care s-a prezentat (acesta fiind recunoscut după fotografie) la notar cu persoane de origine arabă, care dețineau pașaportul fals pe numele Musa Mustafa; de unde a făcut rost de datele personale a părții vătămate, persoana care s-a prezentat drept Musa Mustafa, acestea fiind știute de Al Khuseini Islam, deoarece, din declarațiile părții vătămate, acesta a încheiat contract de prestații a serviciilor de export; totodată, Al Khuseini Islam cunoștea și faptul că pe contul deschis de către partea vătămată era suma de 320 000 dolari SUA. Mai mult, Naddur Issam, persoana care s-a dat drept client al SRL ”Amfitraid”, urma să prezinte careva probe referitor la faptul că este client (contracte încheiate între părți), deoarece acesta a avut un rol important în comiterea infracțiunii, el nemijlocit recomandând că conlucrează cu această companie și este una destul de serioasă, totodată urmând să se stabilească și faptul de ce acesta s-a prezentat cu alt nume ”Abu Muhamed” – având sau nu intenția de la bun început pentru a comite infracțiunea dată. Instanța de apel urma să stabilească faptul falsificării pașaportului, conducându-se de intima convingere și de probele prezentate, stabilind cu certitudine cine a avut acces la datele cu caracter personal ale părții vătămate, intenția și rolurile fiecărui inculpat, deoarece din materialele dosarului reiese că acestea de la bun început aveau roluri bine stabilite în comiterea infracțiunii, prezentându-se clienților cu nume fals, în regiunea Comrat au prezentat părții vătămate ovine, pe care nu le dețineau, au stabilit preț eronat pe cap de ovină. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel și recurs, inclusiv cele nominalizate și în prezenta să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate 15 inculpaților în baza art.190 alin.(5) Cod penal și corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor acestora, respectiv, în cazul în care vă fi stabilită vinovăția acestora, instanța de apel urmează să efectueze o constatare unică a acțiunilor infracționale în partea ce ține de inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam și Naddur Issam, stabilind clar și cert rolurile fiecărui inculpat, argumentându-și clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală. Tot aici, instanța de recurs a indicat că, sunt întemeiate concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral, motivându-și soluția în conformitate cu art.219 Cod de procedură penală, din care reiese că acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Din materialele dosarului se evidențiază faptul, că persoana juridică B.C. „ Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A. nu are statut de inculpat în cauza penală respectivă și în privința acesteia nu a fost emisă o sentință de condamnare, iar în acest context, nu poate fi dispusă încasarea prejudiciului material sau moral produs prin infracțiune de la persoana juridică B.C. „ Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A. Instanța de recurs a statuat, că erorile comise de către instanța de apel, sânt incidente temeiurilor de casare invocate de către procuror și de succesorul părții vătămate și care nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece această instanță nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul și pentru a nu admite astfel încălcarea prevederilor procesual penale. În asemenea condiții, instanța de recurs a considerat că, decizia adoptată de către instanța de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Al Khuseini Islam și de către avocatul Ceban Vasile în numele inculpatului Naddur Issam. Totodată, au fost admise apelurile declarate de către acuzatorul de stat și de către avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed, fiind casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Al Khuseini Islam a fost condamnat în baza art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip 16 închis; - Naddur Issam a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Musa Mustafa Ali Mohamed privind recuperarea prejudiciului material și moral a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea în mod solidar de la Goradze Anzoriy Iacob și Al Khuseini Islam în beneficiul lui Musa Mustafa Ali Mohamed a prejudiciului material în mărime de 355 700 dolari SUA, care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării sentinței, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, instanța de apel, dând o nouă apreciere probelor administrate la faza urmăririi penale, a constatat că Al Khuseini, având scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, pentru a continua intențiile sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor de la Musa Mustafa Ali Mohamed, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy, Al Khuseini împreună cu alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013, s-a prezentat la sediul notarului public, Popovici Valentina, din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of.5, unde inducând în eroare notarul public, Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Ali Mohamed și prezentând un pașaport fals, a solicitat eliberarea unei procuri conform căreia, persoana pe nume Ahmed Dheyaa Issa Issa, a.n. xxxx este împuternicit de către Musa Mustafa Ali Mohamed să dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Ali Mohamed din BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina, a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14 noiembrie 2013, în care, persoana necunoscută, care s-a prezentat ca Musa Mustafa Ali Mohamed, a semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura lui Musa Mustafa Ali Mohamed. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr.xxx din 24 aprilie 2014 semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.xxx din 14 noiembrie 2013, executată din numele lui Musa Mustafa Ali Mohamed, autentificată de notarul public, Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Ali Mohamed. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini și Goradze Anzoriy, un membru al grupării nestabilit la moment, care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Issa Issa, la 17 decembrie 2013, s-a prezentat la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA, situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77, de unde, acționând în baza procurii nr.xxx din 14 noiembrie 2013, a retras în numerar de pe contul 17 de card al lui Musa Mustafa Ali Mohamed suma de 339 700 dolari SUA. Inculpatul Naddur Issam în perioada 2013 - martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului etc.), ei au atras în acest grup criminal alți coparticipanți în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. În lunile noiembrie - decembrie 2013, Naddur Issam acționând în comun acord cu Goradze Anzoriy, Al Khuseini și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa Ali Mohamed. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Al Khuseini prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, Goradze Anzoriy prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”. În acest scop folosind documente false și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa Ali Mohamed despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 12 noiembrie 2013, au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare-cumpărare al ovinelor la suma de 320 000 dolari SUA. În acest scop, Musa Mustafa Ali Mohamed, a plătit membrilor grupului un avans de 5% din sumă, adică 16 000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card, deschis pe numele lui Musa Mustafa Ali Mohamed, în filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 77. Ulterior, Naddur Issam, din intenție criminală unică cu membrii grupării criminale, la indicația lui Al Khuseini și Goradze Anzoriy, intenționat, având scopul creării impresiei privind caracterul legal al activității întreprinderii SRL „Amfitriad”, prezentându-se ca „Abu Mohamed”, s-a întâlnit cu Musa Mustafa Ali Mohamed în or. Istanbul, Turcia, unde i-a comunicat despre faptul că este și el un client al întreprinderii SRL „Amfitriad” convingându-l asupra faptului că totul este legal. Musa Mustafa Ali Mohamed, fiind indus în eroare de Naddur Issam și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea SRL „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 - 09 decembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA suma de 339 798.1 dolari SUA. Astfel, Naddur Issam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și 18 înșelăciune, împreună cu alți membri ai grupului, ar fi însușit de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Ali Mohamed suma totală de 355 700 dolari SUA, ceea ce constituie 4.616.239,03 lei. Instanța de apel a considerat că probele administrate pe cauză, cercetate în ședința primei instanțe, precum și în ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând pe deplin vinovăția inculpatului Al Khusini Islam în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2), lit. b), d) Cod penal și a inculpatului Naddur Issam în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal. Totodată, verificând suplimentar probele prezintate de către acuzare, vinovăția inculpaților se de demonstrează pe deplin prin declarațiile părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed și a martorilor Ozkan Tatiana, Popovici Valentina, Siridova Irăna, Rapcea Ion, Cara Ilie, Railean Anatolie, precum și prin înscrisurile cercetate în ședința instanței de apel și anume: - procesul-verbal de ridicare din 20 ianuarie 2014, prin care s-a ridicat procura nr.4510 din 14.11.2013, copii din Registrul actelor notariale, corespondența notarului cu organele de stat (f.d.54 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 30 ianuarie 2014, prin care s-a ridicat dosarul privind eliberarea invitației lui Musa Mustafa Ali Mohamed pe 17 file (f.d.130 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 23 ianuarie 2014, prin care s-a ridicat copia documentului confirmativ nr.6476/TRP „Loan Agreement” pe 3 file, contractul din 03.12.2013 pe 11 file, o copie a procurii nr.4510 din 14.11.2013, copia pașaportului lui Ahmed Dheyaa Issa Issa pe 2 file, ordinul de eliberare a numerarului nr.1312171319410000 din 17.12.2013 pe 3 file; înregistrarea video pe suport electronic de la 12.11.2013 până la 17.12.2013 (960 MB) (f.d.173-174 vol. I); - procesul- verbal de ridicare a mostrelor din 05 februarie 2014, prin care s-a ridicat mostre de semnătură a lui Musa Mustafa Ali Mohamed (f.d.204 vol. I); - raportul de expertiză grafoscopică nr.3616 din 24 aprilie 2014, prin care s-a concluzionat că, semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale, cu nr.4510 din 14.11.2013, executată din numele Musa Mustafa Ali Mohamed, autentificată de notarul public Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către însuși titularul – Musa Mustafa Ali Mohamed și totodată, se arată că din lipsa mostrelor libere de scris și semnături ale titularului nu a fost posibil de soluționat întrebarea în mod cert (f.d.238- 240, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 02 aprilie 2014, între Musa Mustafa Ali Mohamed și Goradze Anzoriy, din care reiese că Musa Mustafa Ali Mohamed îl cunoaște pe Goradze Anzoriy, care i s-a prezentat ca fiind „Andrei” directorul SRL „Amfitriad” și care a semnat contractul de vânzare-cumpărare a ovinelor (f.d.158-160 vol. II); -procesul- verbal de confruntare din 02 aprilie 2014, între Musa Mustafa Ali Mohamed și Al Khuseini Islam, din care rezultă că Musa Mustafa Ali Mohamed îl cunoaște pe Al Khuseini Islam, care i s-a prezentat cu numele „Kamal” reprezentant al SRL „Amfitriad”, cu care a negociat contractul de vânzare-cumpărare a ovinelor și anume cu această persoană a mers și a deschis contul la bancă (f.d.161-165 vol. II). Astfel, rezumând totalitatea de circumstanțe descrise supra, instanța de apel a 19 constatat ca fiind confirmată pe deplin existența în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate. La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.art.7, 16, 61, 75Cod penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunilor comise, de persoana inculpaților, de circumstanțele cauzei, care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influenta pedepsei aplicate asupra vinovaților, considerând că corectarea și reeducarea acestora este posibilă și rațională, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare. Instanța de apel, soluționând acțiunea civilă înaintată partea vătămată Musa Mustafa Ali Mohamed, a constatat că în rezultatul comiterii infracțiunilor de către inculpații cu siguranță i-a fost cauzat un prejudiciu material prin comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal în sumă totală de 355 700 dolari SUA și astfel, a conchis de a încasa suma de 355 700 dolari SUA de la inculpații Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam și Naddur Isam. Totodată, instanța de apel a reținut că din conținutul prevederilor art.1398 și art.1422 Cod civil, reparația prejudiciului moral este posibilă numai în cazurile expres prevăzute de legislație (în cazul încălcării drepturilor personale nepatrimoniale, cum ar fi în ipoteza atingerii aduse vieții, sănătății, libertății inviolabilității sexuale și libertăților sexuale sau altor valori sociale care privesc persoana), iar infracțiunile care aduc atingere unor valori sociale ce țin de patrimoniu nu atrag apariția la partea vătămată a dreptului subiectiv de reparație a prejudiciului moral. Astfel, a reținut că partea vătămată nu a prezentat probe care să demonstreze că a suportat suferințe psihice și fizice în conformitate cu art.art.1422, 1423 Cod civil, instanța de apel a respins ca neîntemeiată pretenția părții vătămate și civile privind încasarea de la inculpați a prejudiciului moral cauzat.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză, sunt atacate cu recursuri ordinare de către: - avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed, care, invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârile instanțelor ierarhic inferioare, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii civile înaintate. În motivarea recursului sânt invocate argumentele că instanța de apel neargumentat și neîntemeiat a refuzat încasarea prejudiciului moral de la inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam, Naddur Isam cât și de la partea civilmente responsabilă BC ”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale”. În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate în apel. - avocatul Cernolev Ion în numele inculpaților Al Khuseini Islam și Naddur Issam, care, în recursul ordinar, invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor date, recurentul invocă: - partea vătămată a făcut declarații contradictorii, ce ține de numărul persoanelor 20 care l-au întâlnit, locul, deplasarea, modul primirii invitației și discuțiile purtate cu numitul ”Ahmed” în Aeroport; - prima instanță a neglijat faptul, că Al Khuseini Islam era un simplu angajat, iar toate indicațiile erau date de către Goradze Anzoriy, care era conducătorul al SRL ”Amfitriad”; - concluziile primei instanțe despre vinovăția lui Al Khuseini Islam sunt bazate pe presupuneri. - instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpaților, bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima instanță, care au fost puse la baza achitării Al Khuseini Islam și Naddur Issam, deși CtEDO a sancționat România în cauza Mischie c. României (cererea nr. 50224/07, Hotărârea din 16 septembrie 2014), statuând ca este inadmisibilă condamnarea unei persoane în apel, după achitarea acesteia de prima instanță, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond, Judecătorii CtEDO interzic reinterpretarea acelorași probe; - vinovăția inculpaților Al Khuseini Islam și Naddur Issam nu a fost probată prin careva probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, astfel fiind încălcate prevederile din art.8 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul, în referința privind opinia sa asupra recursurilor declarate, menționează că acestea sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale. 12.1. Asupra recursului declarat de avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed, a depus referință și reprezentantul B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A., care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea în vigoare a sentinței.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed. Din cuprinsul recursului declarat se reține, că recurentul invocă temei de drept pct.6) din alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile comise de instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța de judecată a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând actele cauzei, raportate la decizia recurată și criticile recurentului, instanța 21 de recurs conchide că toate alegațiile formulate de recurent sunt vădit neîntemeiate, iar soluția instanței de apel este corectă și legală, în contextul ce urmează se vor puncta raționamentele care au stat la baza acestei concluzii. Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept prevăzută de pct.6), recurentul menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a expus argumentat asupra tuturor motivelor din cererea sa de apel, însă afirmațiile aduse în recurs sânt de ordin general și declarativ. Respectiv, în atare situație, Colegiul penal lărgit, reieșind din practica sa constantă, va respinge, ca nefondate, alegațiile titularului dreptului de recurs în această parte, reiterând faptul că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Colegiul penal nu reține drept corectă poziția recurentului, precum că instanța de apel nu a respectat cerințele art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, având în vedere că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod obligatoriu expunerea amănunțită asupra tuturor elementelor de fapt menționate de părți, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei hotărâri motivate. În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Reieșind din conținutul cererii de recurs declarat în cauza dată, se constată că autorul acestuia, critică decizia instanței de apel doar în latura civilă a acesteia. Potrivit deciziei, instanța de apel judecând cauza, a dispus admiterea parțială a acțiunii civile, cu dispunerea încasării în mod solidar de la Goradze Anzoriy Iacob și Al Khuseini Islam în beneficiul lui Musa Mustafa Ali Mohamed a prejudiciului material în mărime de 355 700 dolari SUA, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Așadar, cu referire la soluționarea acțiunii civile în procesul penal, Colegiul lărgit, reieșind din materialele cauzei, constată că partea vătămată Musa Mustafa Ali Mohamed a înaintat acțiune civilă, prin care și-a formulat pretenții de ordin material și moral, potrivit cărora solicită încasarea de la partea civilmente responsabilă BC „Mobiasbancă- Groupe Societe Generale” SA în beneficiul său, a sumei de 339 798 dolari SUA – cu titlu de prejudiciu material și sumei de 250 000 dolari SUA – cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 589 798 dolari SUA. Ulterior, concretizând pretențiile, a solicitat încasarea de la inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam, Naddur Issam și Meleca Aureliu, în mod solidar, în beneficiul lui Musa Mustafa, cu titlu de prejudiciu material suma de 16 000 dolari SUA și cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 dolari SUA. La fel, a solicitat încasarea de la partea civilmente responsabilă BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA și de la 22 inculpați Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam, Naddur Issam și Meleca Aureliu în beneficiul lui Musa Mustafa, cu titlu de prejudiciu material suma de 339 798 dolari SUA și cu titlu de prejudiciu moral suma de 250 000 dolari SUA, iar în total suma de 589 798 dolari SUA. În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că prejudiciul cauzat părții vătămate prin comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, urmează a fi reparat de persoanele găsite vinovate și anume: inculpații Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam, Naddur Issam, or, prejudiciul cauzat părții vătămate este cauzat de persoanele care au comis sustragerea. Totodată, este important de a specifica că din materialele dosarului, se constată că, la 12.11.2013, Musa Mustafa Ali Mohamed a dat SRL „Amfitriad” suma de 16 000 dolari SUA, cu titlu de avans (5% din prețul contractului), fapt confirmat prin recipisa nr. 432 din 12.11.2013 (f.d.133 vol. II), în această recipisă este indicat și numele lui Ahmed Abulgasem Albidh. Însă, recipisa nr.432 din 12.11.2013 a fost întocmită unilateral de către SRL „Amfitriad”, fiind prezentată pârții vătămate de către Al Khuseini Islam, de aceea, urmează a fi apreciată critic. Or, suma de 16 000 dolari SUA, cu titlu de avans a fost achitată anume de partea vătămată și nu de Ahmed Abulgasem Albidh. Ulterior, s-a stabilit că la indicația lui Goradze Anzoriy Iacob și a lui Al Khuseini Islam, care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Issa Issa, la 17.12.2013, s-a prezentat la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77, de unde, acționând în baza procurii nr.4510 din 14.11.2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Ali Mohamed suma de 339 700 dolari SUA. Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că în rezultatul comiterii infracțiunilor de către inculpații Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam, Naddur Issam, părții vătămate și civile Musa Mustafa Ali Mohamed i-a fost cauzat un prejudiciu material, prin comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, în sumă totală de 355 700 dolari SUA. Instanța de recurs menționează, că pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 260 000 dolari SUA, nu poate fi încasată din contul inculpaților Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam, Naddur Issam, or, fiecare persoană urmează să răspundă penal doar pentru faptele sale pe care le-a conștientizat și le-a dorit. Prin urmare, instanța de apel a considerat că încasarea sumei date din contul inculpaților nominalizați nu are să însemne altceva decât neglijarea principiului legalității, în acest sens, norma de incriminare urmând să fie una previzibilă. Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, inculpaților Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam, Naddur Issam urma a le fi imputat doar prejudiciul patrimonial efectiv cauzat părții vătămate și nicidecum prejudiciului moral. În ceea ce privește solicitarea părții vătămate și civile Musa Mustafa Ali Mohamed privind încasarea de la inculpații Goradze Anzoriy Iacob, Al Khuseini Islam și Naddur Issam a prejudiciului moral în mărime de 260 000 dolari SUA, Colegiul penal o 23 consideră neîntemeiată, or, partea vătămată nu a motivat pretenția dată, în conformitate cu art.art.1422, 1423 Cod civil, respectiv, nu a indicat caracterul și întinderea suferințelor fizice și psihice suportate ca urmare a acțiunilor inculpaților. Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art.art.1398, 1422 Cod civil, reparația prejudiciului moral este posibilă numai în cazurile expres prevăzute de legislație (în cazul încălcării drepturilor personale nepatrimoniale, cum ar fi în ipoteza atingerii aduse vieții, sănătății, libertății inviolabilității sexuale și libertăților sexuale sau altor valori sociale care privesc persoana), iar infracțiunile care aduc atingere unor valori sociale ce țin de patrimoniu nu atrag apariția la partea vătămată a dreptului subiectiv de reparație a prejudiciului moral. În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că partea vătămată Musa Mustafa Ali Mohamed nu a prezentat probe care să demonstreze că a suportat suferințe psihice și fizice în conformitate cu art.art.1422, 1423 Cod civil, astfel, va respinge ca neîntemeiată pretenția părții vătămate și civile privind încasarea de la inculpați a prejudiciului moral cauzat. Astfel, reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, hotărârea contestată fiind bazată pe motive clare și legale, pe care se întemeiază soluția în latura civilă, iar din aceste considerente, Colegiul penal constată că prezentul recurs urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpaților Al Khuseini Islam și Naddur Issam. Potrivit conținutului recursului declarat, recurentul invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autor. Referitor la temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. 24 Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că instanța de apel a fost în drept și, de fapt, întemeiat a dat o nouă apreciere, alta decât cea făcută de prima instanță, probelor cauzei, motivând-și detaliat și clar soluția adoptată, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților Al Khuseini Islam și Naddur Issam în comiterea infracțiunilor incriminate. Afirmația recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat probele, punându-le la baza sentinței de condamnare, nu poate fi reținută ca temei de admitere a acestui recurs, deoarece, ca probe acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanță în modul corespunzător, iar instanța de apel nu a făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către Al Khuseini Islam și Naddur Issam decât cea în baza căreia aceștia au fost puși sub învinuire. În acest sens, Colegiul consideră că se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective În acest sens, Colegiul atestă că la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor și întemeiat a ajuns la concluzia privind casarea sentinței de achitare, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță privind recunoașterea vinovăției lui Al Khuseini Islam în baza art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod penal și a lui Naddur Issam în baza art.190 alin.(5) Cod penal. Alegațiile recurentului, precum că au fost încălcate prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând apelul declarat împotriva sentinței de 25 achitare, instanța nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, inclusiv a martorilor acuzării solicitați de pârți, astfel nefiind audiați martorii în cauza dată pe viu, instanța de recurs remarcă considerentele rezultate din jurisprudența constantă a Curții Europene, potrivit cărora motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, ce nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, precum și faptul posibilității preluării de către o curte de apel în principiu a motivelor primei instanțe în cazul în care această instanță și-a motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările ce confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, așa cum s-a procedat, în cauza dată. Deci, investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a stabilit situația de fapt și corect a concluzionat, că aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza infracțiunii imputate inculpaților, fiind săvârșite anume de către Al Khuseini Islam și Naddur Issam. Referitor la argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu a audiat martorii pe viu, astfel a pus la baza hotărârii de condamnare declarațiile acestora date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, instanța de recurs le apreciază critic, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel, instanța, verificând dacă părțile prezente la proces au careva cereri și demersuri, și trecând nemijlocit la verificarea probelor, au fost date citirii declarațiilor martorilor Ozkan Tatiana, Popovici Valentina, Siridova Irăna, Rapcea Ion, Cara Ilie, Railean Anatolie și la care nu au parvenit completări din partea celorlalți participanți la proces, avocații inculpaților nu au înaintat vreun demers în sensul dat, dar au comunicat că probe noi nu invocă și probe suplimentare nu au (f.d.19 vol. II). Mai mult, la solicitarea procurorului au fost date citirii declarațiile martorilor Ozkan Tatiana, Popovici Valentina, Siridova Irăna, Rapcea Ion, la care face trimitere recurentul, și careva întrebări din partea participanților la proces nu au parvenit, astfel că instanța de apel a fost în drept să-și întemeieze concluziile pe declarațiile acestor martori. Mai mult, instanța de apel analizând suplimentar declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în prima instanță, corect concluzionând că vina inculpaților Al Khuseini Islam și Naddur Issam în comiterea infracțiunilor imputate, se confirmă integral prin probele scrise anexate la materialele cauzei penale, ce coroborează cu declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați de către instanța de judecată. De asemenea, instanța de recurs menționează, că instanța de apel poate administra declarațiile martorilor, date în faza urmăririi penale sau din prima instanță, luându-se în considerație faptul că aceștia în cadrul audierii au fost informați asupra răspunderii penale ce o poartă în conformitate cu art.art.312-313 Cod penal. Mai mult, la finisarea cercetării judecătorești avocații nu au înaintat obiecții, iar procesul-verbal al ședinței de judecată, ulterior nu a fost obiectat de către părți în ordinea prevăzută de legislația procesuală. Cu referire la criticele invocate de către avocatul Cernolev Ion sub aspectul pct.8) 26 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a achitat pe Naddur Issam de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal și pe Al Khuseini Islam de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod penal. La rândul său, instanța de apel fiind investită cu judecarea apelurilor declarate, a ajuns la concluzia că prima instanță greșit a dispus achitarea inculpaților, și analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a ajuns la concluzia vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunilor imputate. Argumentul recurentului precum că, instanța de apel a apreciat incorect și unilateral probele administrate în cauză, Colegiul le atestă că sunt nefondate, întrucât vinovăția inculpaților Naddur Issam și Al Khuseini Islam în săvârșirea infracțiunilor incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate, nefiind comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea decizie. Instanța de recurs menționează că, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, instanța și-a bazat concluziile pe declarațiile martorului Popovici Valentina, care a declarat că la 14.11.2013, la sediu s-au prezentat două persoane una dintre care era Al Khuseini Islam, care au solicitat perfectarea unei procuri. Pentru acest fapt au prezentat și pașaportul cetățeanului Libiei cu numele Musa Mustafa Ali Mohamed, făcând verificările de rigoare ea a perfectat procura. După perfectarea procurii, persoanele de origine arabă au plecat, însă peste câteva ore s-au întors și au comunicat că în procură este comisă o greșeală, deoarece Musa Mustafa este cetățean al Libiei, iar în procură este fixat că este cetățean al Libanului. Verificând încă odată datele din pașaportul prezentat, a făcut rectificarea în aceeași procură. Peste aproximativ o lună a fost telefonată de la banca BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” SA care au întrebat dacă a autentificat procura nr.4510 din 14.11.2013, la ce ea a confirmat faptul autentificării procurii. Instanța de recurs atestă că declarațiile martorului Popovici Valentina coroborează cu declarațiile martorilor Sandu Nicolae, Șișcanu Veronica, Hlîstova Cătălina, angajații băncii BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA, care au declarat că anume Al Khuseini Islam a fost persoana care practic a dus tratativele cu banca, anume el a declarat reprezentanților băncii să pregătească banii, deoarece ei urmează a fi ridicați. Din 27 conținutul raportului de expertiză grafoscopică nr.3616 din 24 aprilie 2014, instanța de apel a reținut că semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14.11.2013, executată din numele Musa Mustafa Ali Mohamed, autentificată de notarul public Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către însuși titularul – Musa Mustafa Ali Mohamed. Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel just a constatat că prin declarațiile martorilor Popovici Valentina, Sandu Nicolae, Șișcanu Veronica, Hlîstova Cătălina și raportul de expertiză grafoscopică nr.3616 din 24 aprilie 2014 se atestă că inculpatul Al Khuseini Islam a folosit documentul oficial fals în scopuri infracționale. La fel, potrivit declarațiilor părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed, care a declarat că a fost dusă în eroare de inculpați, care prezentându-se cu nume fictive, Goradze Anzoriy Iacob, prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, Naddur Issam prezentându-se ca „Abu Muhamed” sau „Karim”, folosind documente false a dus în eroare că pot organiza o afacere ce ține de comercializarea ovinelor astfel creând impresia lui despre caracterul legal al afacerilor au însușit de la el suma de 355 700 dolari SUA. Astfel, despre Naddur Issam care s-a prezentat ca „Abu Muhamed”, partea vătămată Musa Mustafa a declarat că l-a întâlnit în or. Istanbul, Turcia unde ultimul i-a comunicat despre faptul că este și el un client al întreprinderii SRL „Amfitriad” convingându-l asupra faptului că totul este legal, Colegiul reține, că acțiunile întreprinse de Naddur Issam au avut ca scop crearea impresiei părții vătămate privind caracterul legal al activității întreprinderii SRL „Amfitriad. Instanța de recurs conchide că declarațiile părții vătămate Musa Mustafa coroborează cu declarațiile martorilor Sviridova Irăna, Ozkan Tatiana și Rapcea Ion, din conținutul cărora rezultă că aceștia au activat la întreprinderea SRL „Amfitriad”, conducătorii întreprinderii erau „Anzor” sau „Andrei” și „Kamal” care i-au primit la serviciu. Naddur Issam a fost prezent de vreo câteva ori la sediul întreprinderii, prezentându-se ca „Karim”, însă rolul lui sau funcția în întreprindere pentru martori era incertă. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că, aceste circumstanțe sunt în contradicție cu declarațiile inculpatului Naddur Issam, care a comunicat că nu cunoaște partea vătămată Musa Mustafa, acest confirmând participația lui Naddur Issam în calitate de membru al grupului criminal instituit de Goradze Anzoriy și Al Khuseini Islam. Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de recurent cu referire că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusa eroare de drept, astfel încât, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele acestora, precum că fapta comisă de Al Khuseini Islam și Naddur Issam nu întrunește elementele infracțiunii. Prin urmare, în cauză, semnele faptei prejudiciabile coincid cu semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma juridică-penală și fapta reținută în seama inculpaților poartă un caracter definit și cert. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond 28 și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor, au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei pârți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Temeiuri pentru a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit de către instanța de recurs. Colegiul penal conchide că instanța de apel, condamnându-i pe de Al Khuseini Islam și Naddur Issam corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, cu respectarea art.414-417 Cod de procedură penală, a principiului contradictorialității în procesul penal, precum și ținând cont de dispozițiile art.6 din Convenție, și anume că după o hotărâre de achitare instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, întemeiat concluzionând asupra vinovăției inculpatului Al Khuseini Islam - în baza art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod penal și Naddur Issam – în baza art.190 alin.(5) Cod penal, bazând-și soluția pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, indicând că probele prezentate în probarea învinuirii și-au găsit confirmare în ședința de judecată. Colegiul penal atestă că instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erorile de drept invocate în recursul apărării, care ar genera casarea deciziei adoptate în sensul invocat, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpaților.

În conformitate cu art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Ali Mohamed și de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpaților Al Khuseini xxxx și Naddur Issam, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, în cauză penală privindu-i pe Al Khuseini xxxx, Naddur Issam și Goradze Anzoriy xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2018. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Victor Boico Galina Startulat 29