1ra-869/2017 — art. 190 alin. 5; 361 alin. 2 lit. b,d CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015: Naddur Issam, a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; Meleca Aureliu Xxxxxxx, a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; 1 Al Khuseini Islam, a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; Goradze Anzoriy Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani; Al Khuseini Islam, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani; Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Musa Mustafa Xxx xxxxxxa fost admisă parțial, urmând ca de la Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam să fie încasat în mod solidar în beneficiul lui Musa Mustafa Xxx xxxxxxsuma de 355.700 dolari SUA, care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării sentinței.

Potrivit sentinței, s-a constatat, că Goradze Anzoriy Xxxxx, în perioada 2013 – martie 2014, împreună cu Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate, precum și unele persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul realizării activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului etc.), ei au atras în acest grup criminal alți coparticipanți în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. Astfel, în lunile noiembrie – decembrie 2013, Goradze Anzoriy Xxxxx acționând în comun acord cu Al Khuseini Islam, și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Goradze Anzoriy Xxxxx prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, în acest scop folosind documente false, și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 12 noiembrie 2013, au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare-cumpărare al ovinelor la suma de 320.000 2 dolari SUA. În acest scop, Musa Mustafa Xxx xxxxxx, a plătit membrilor grupului un avans de 5% din sumă adică 16.000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card deschis pe numele lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, în filiala nr. 25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77. Musa Mustafa Xxx xxxxxx, fiind indus în eroare de Goradze Anzoriy Xxxxx și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea SRL „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 – 09 decembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA suma de 339.798,1 dolari SUA. În continuarea intențiilor sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx, membrii grupului criminal – Al Khuseini Islam și alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013 sau prezentat la sediul notarului public, Popovici Valentina, din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of. 5, unde inducând în eroare notarul public, Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Xxx xxxxxx, prezentând un pașaport fals, au solicitat eliberarea unei procuri conform căreia, persoana pe nume Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx, a.n. xxxxxxxxxxxxx este împuternicit de către Musa Mustafa Xxx xxxxxxsă dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Xxx xxxxxx din BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina, a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013, în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa Xxx xxxxxxa semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 3616 din 24 aprilie 2014, semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013, executată din numele Musa Mustafa Xxx xxxxxx, autentificată de notarul public, Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Ulterior, la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam, un membru al grupării, la moment nestabilit care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx, la 17 decembrie 2013, s-a prezentat la filiala nr. 25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77, de unde, acționând în baza procurii nr. 4510 din 14 noiembrie 2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx suma de 339.700 dolari SUA. Astfel, Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune au sustras de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx, suma totală de 355.700 dolari SUA, cea ce constituie 4.616.239,03 lei. 3 Potrivit rechizitoriului, inculpatul, Al Khuseini Islam, a fost învinuit de către organul de urmărire penală, că având scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, pentru a continua intențiile sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor de la Musa Mustafa Xxx xxxxxx, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam împreună cu alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013, s-a prezentat la sediul notarului public, Popovici Valentina, din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of. 5, unde inducând în eroare notarul public, Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Xxx xxxxxx, prezentând un pașaport fals, a solicitat eliberarea unei procuri conform căreia, persoana pe nume Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx, a.n. xxxxxxxxxxxxx, este împuternicit de către Musa Mustafa Xxx xxxxxxsă dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Xxx xxxxxx din BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina, a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013, în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa Xxx xxxxxxa semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 3616 din 24 aprilie 2014 semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013, executată din numele lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, autentificată de notarul public, Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy Xxxxx, membrul grupării la moment nestabilit care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx, la 17 decembrie 2013, s-a prezentat la filiala nr. 25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA, situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77, de unde acționând în baza procurii nr. 4510 din 14 noiembrie 2013 a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx suma de 339.700 dolari SUA. Potrivit rechizitoriului, inculpatul, Naddur Issam, se învinuiește în aceea că, în perioada 2013 – martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului etc.), ei au atras în acest grup criminal alți coparticipanți în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. Potrivit rechizitoriului, în lunile noiembrie – decembrie 2013, Naddur Issam acționând în comun acord cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din 4 cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în sopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, Goradze Anzoriy Xxxxx prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”. În acest scop folosind documente false, și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 12 noiembrie 2013, au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare-cumpărare al ovinelor la suma de 320.000 dolari SUA. În acest scop, Musa Mustafa Xxx xxxxxx, a plătit membrilor grupului un avans de 5% din sumă, adică 16.000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card, deschis pe numele lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, în filiala nr. 25 a BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77. Ulterior, Naddur Issam, din intenție criminală unică cu membrii grupării criminale, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy Xxxxx, intenționat având scopul creării impresiei privind caracterul legal al activității întreprinderii SRL „Amfitriad”, prezentându-se ca „Abu Mohamed”, s-a întâlnit cu Musa Mustafa Xxx xxxxxx în or. Istanbul, Turcia, unde i-a comunicat despre faptul că este și el un client al întreprinderii SRL „Amfitriad” convingându-l asupra faptului că totul este legal. Musa Mustafa Xxx xxxxxx, fiind indus în eroare de Naddur Issam și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea SRL „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 – 09 decembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în BC „Mobiasbancă – Groupe Société Generale” SA ,suma de 339.798.1 dolari SUA. Astfel, potrivit rechizitoriului Naddur Issam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune, împreună cu alți membru ai grupului, ar fi însușit de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx,suma totală de 355.700 dolari SUA ceea ce constituie 4.616.239,03 lei. Potrivit rechizitoriului, inculpatul, Meleca Aureliu Xxxxxxx, este învinuit în aceea că, în perioada 2013 – martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului, etc.), ei au atras în acest grup criminal alți coparticipanți în privința cărora cauza penală a 5 fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. Astfel, în lunile noiembrie – decembrie 2013, inculpatul, Meleca Aureliu Xxxxxxx, acționând de comun acord cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx. În acest scop, Meleca Aureliu Xxxxxxx, contribuia la activitatea grupului criminal prin prestare de informații privind activitatea organelor de stat, sfaturi privind organizarea activității infracționale în așa fel ca să nu fie deconspirate de către organele de stat. Ulterior, după săvârșirea infracțiunii, Meleca Aureliu Xxxxxxx, conform înțelegerii din timp cu membrii grupării, a tăinuit la el o parte din mijloacele (tehnica de calcul) care au servit la săvârșirea infracțiunii. Astfel, potrivit rechizitoriului Meleca Aureliu Xxxxxxx, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune, împreună cu alți membri ai grupului, ar fi însușit de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx, suma totală de 355.700 dolari SUA, ceea ce constituie 4.616.239,03 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpaților Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam au fost calificate de drept în baza art. 190 alin. (5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Potrivit învinuirii, acțiunile lui Naddur Issam și Meleca Aureliu Xxxxxxx, au fost încadrate în baza de art. 190 alin. (5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari; iar acțiunile lui Al Khuseini Islam au fost încadrate în baza de art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal - confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Împotriva sentinței au declarat apel: 3.1 Procurorul în Procuratura Generală, Rotaru D., care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: 6 Al Khuseini Islam să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 11 ani închisoare; în baza art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, la 4 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsă definitivă – 13 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 5 ani; Naddur Issam să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani; Meleca Aureliu Xxxxxxx să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului declarat a invocat că: - la adoptarea sentinței nu s-a ținut cont de declarațiile date de către partea vătămată, care a menționat asupra faptului că a fost indus în eroare de către inculpați, care prezentându-se cu nume fictive, Goradze Anzoriy Xxxxx prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL ”Amfitriad” cu prenumele ”Andrei”; Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL ”Amfitriad” cu prenumele ”Kamal”; Naddur Issam prezentându-se ca ”Abu Muhamed” sau ”Karim”, folosind documente false l-au dus în eroare pe primul, că pot organiza o afacere ce ține de comercializarea ovinelor, astfel creând impresia caracterului legal al afacerilor au însușit de la acesta suma de 355.700 dolari SUA; - martorii Sviridova I., Ozkan T. și Rapcea I. au declarat în ședințele de judecată, că au activat la întreprinderea SRL ”Amfitriad”, iar conducătorii întreprinderii erau ”Anzor”, ”Andrei” și ”Kamal”, care i-au primit la serviciu, iar Naddur Issam a fost prezent de câteva ori la sediul întreprinderii, rolul său sau funcția pe care o deținea era incertă; - probele administrate de către organul de urmărire penală demonstrează, că Meleca A. avea rolul în acordarea suportului (acordare de informații, sfaturi, ajutor în calificarea eventualelor probleme cu reprezentanții diferitor organe de drept etc) membrilor grupării pentru a efectua activitățile infracționale; - angajații băncii BC ”Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA au declarat, că anume Al Khuseini Islam a fost persoana, care practic a dus tratative cu banca, anume el a declarat reprezentanților băncii să pregătească banii deoarece ei urmează a fi ridicați, astfel a fost stabilit cu certitudine că acesta a folosit documentul oficial fals în scopuri infracționale. 3.1 Avocatul, Ceban V., în numele inculpatului, Goradze Anzoriy Xxxxx, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, deoarece faptele acestuia nu întrunesc elementele constructive ale infracțiunii imputate. În motivarea apelului declarat a invocat că: 7 - inculpatul nu a însoțit partea vătămată la fermă; - suma avansului nu i-a fost transmisă inculpatului, Goradze Anzoriy Xxxxx, dar lui Al Khuseini Islam; - partea vătămată nu a văzut dacă Al Khuseini Islam a transmis personal avansul primit lui Goradze Anzoriy Xxxxx, existând în acest sens doar o presupunere că banii într-un final au ajuns la acesta; - Goradze Anzoriy Xxxxx, nu s-a prezentat în fața notarului, pentru a însoți persoana necunoscută, care s-a prezentat ca fiind Musa Mustafa Xxx xxxxxx, în vederea întocmirii și autentificării procurii înregistrată in registrul actelor notariale cu nr. 4510 din data de 14 noiembrie 2013; - inculpatul Goradze Anzoriy Xxxxx nu a însoțit partea vătămată la bancă pentru a deschide un cont de card și nici nu s-a prezentat la bancă pentru a ridica banii. 3.2. Avocatul, Cernolev I., în numele inculpatului Al Khuseini Islam, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului declarat a invocat că: - partea vătămată a făcut declarații contradictorii, ce ține de numărul persoanelor care l-au întâlnit, locul, deplasarea, modul primirii invitației și discuțiile purtate cu numitul ”Ahmed” în Aeroport; - prima instanță a neglijat faptul, că Al Khuseini Islam era un simplu angajat, iar toate indicațiile erau date de către Goradze Anzoriy Xxxxx, care era conducătorul al SRL ”Amfitriad”; - concluziile primei instanțe despre vinovăția lui Al Khuseini Islam sunt bazate pe presupuneri. 3.3. Avocatul, Ursachi A., în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Naddur Isam și Meleca A. să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. În motivarea apelului declarat a invocat motive similare cu cele invocate de către partea acuzării, subsidiar invocând, că prima instanță neargumentat și neîntemeiat a refuzat încasarea prejudiciului material și moral de la partea civilmente responsabilă BC ”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale”, cât și de la inculpații Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam, Naddur Isam și Meleca A.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror, avocatul Ursachi A. în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxxși a avocatului Ceban V. în numele inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx, admis apelul declarat de către avocatul Cernolev I. în numele inculpatului Al Khuseini Islam, casată sentința în partea acțiunii civile și condamnării lui Al Khuseini Islam, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Al Khuseini Islam a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu a fos săvârșită de inculpat. 8 În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a conchis de a admite apelul declarat de avocatul Cernolev Ion, în numele inculpatului Al Khuseini Islam, casând sentința atacată, parțial, în partea condamnării lui Al Khuseini Islam și în partea acțiunii civile, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care Al Khuseini Islam a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzută de articolul 190 alin. (5) Cod penal din motivul, că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; a fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Musa Mustafa Xxx xxxxxxși s-a încasat de la inculpatul Goradze Anzoriy Xxxxx în beneficiul părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx– 355.700 dolari SUA, sumă de bani care urmează a fi convertită în valută națională la data executării – cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune și a respins, ca fiind nefondate apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Generală, Denis Rotaru, avocatul Ursachi A., în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx și avocatul Ceban V., în numele inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx. Instanța de apel a verificat în ședința de judecată suplimentar declarațiile martorilor Sandu N., Hlîstiova C., Șișcanu V., Cara I. și Răileanu A. și materialele cauzei: procesul-verbal de ridicare din 20 ianuarie 2014 (f.d. 54 v. 1); procesul- verbal de ridicare din 30 ianuarie 2014 (f.d. 130 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 23 ianuarie 2014 (f.d. 173-174 v.1); procesul-verbal de ridicare a mostrelor din 05 februarie 2014 (f.d. 204 v. 2); raportul de expertiză grafoscopica nr. 3616 din 24 aprilie 2014 (f.d. 238-240 v. 2); procesele-verbale de confruntare din 02 aprilie 2014 (f.d. 158-160, 161-165 v.2); declarațiile inculpatului Naddur Issam (f.d. 74-87 v. 6); acțiunea civilă (f.d. 23-27, 198-200 v. 1); contractul de vânzare-cumpărare dintre partea vătămată și Alaedin Mohamed Xxxxxxxxx (f.d. 179-184 v. 1); formular de intrare în relații cu banca între partea vătămată și SA ”Mobias Bancă” (f.d. 185-189 v. 1); certificate din 28 octombrie 2015 și 29 februarie 2016 (f.d. 89-90, 87-88 v. 8); pașaportul cet. Naddur Issam (f.d. 7-23 v. 7); plângerea depusă de către partea vătămată la data de 28 decembrie 2013 (f.d. 12-14 v. 1); ordonanța de ridicare a documentelor de la SA ”Mobias Bancă” (f.d. 169-170 v. 1); înscrisurile anexate până la f.d. 201 v. 1; explicația dată de către partea vătămată (f.d. 32 v. 1). Totodată, instanța de apel a menționat, că inculpații Naddur Issam, Meleca Aureliu și Al Khuseini Islam pe tot parcursul procesului penal, inclusiv și în ședința de judecată în apel, au respins învinuirea, motivând că nu se consideră vinovați de săvârșirea faptelor imputate. Astfel, versiunea inculpaților nu a fost combătută prin probele prezentate de partea învinuirii, totodată sentința cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpaților Naddur Issam, Meleca Aureliu cât și a inculpatului Al Khuseini Islam în baza articolului 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, cu indicarea motivelor pentru care se resping probele aduse în sprijinul acuzării. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a precizat, că probele prezentate de acuzatorul de stat în ședința de judecată în apel nu constituie o bază probatorie care ar servi la constatarea existenței infracțiunilor prevăzute la articolele 190 alin. 9 (5) și 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și la stabilirea vinovăției inculpaților. Prin urmare, ansamblul de probe cercetate în ședința de judecată nu a dovedit vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, astfel, potrivit prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, se impune achitarea inculpaților Naddur Issam, Meleca Aureliu și Al Khuseini Islam în baza art. 361 alin. (1) lit. b) și d) Cod penal – soluție dată de primă instanță. Mai mult, instanța de apel a stabilit, că învinuirea înaintată inculpatului, Naddur Issam, în comiterea infracțiunii prevăzute la art.190 alin. (5) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, nu a fost confirmată în cadrul ședinței de judecată, or din materialele dosarului, din pașaportul inculpatului, Naddur Issam, (nr. EK194641) rezultă că la data de 23 noiembrie 2015, acesta a venit în Turcia, or. Istanbul și a plecat din Turcia la data de 28 noiembrie 2013, în Republica Moldova, Naddur Issam a venit la data de 28 noiembrie 2013, iar, partea vătămată a relatat, că a fost întâmpinată în or. Istanbul de inculpatul, Naddur Issam, la data de 05 noiembrie 2013. Astfel, în asemenea circumstanțe se constată că inculpatul, Naddur Issam, nu a realizat: a) acțiunea principală a faptei prejudiciabile a infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, care rezidă în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane; sau b) acțiunea sau inacțiunea adiacentă, care constă, în mod alternativ, în înșelăciune sau abuz de încredere. Instanța de ape a constatat, că la materialele cauzei lipsesc careva probe care să demonstreze recurgerea inculpatului la acțiunea adiacentă din cadrul laturii obiective a componenței de infracțiune imputate inculpatului, Naddur Issam, sau careva probe concludente, pertinente și utile care să confirme abuzul de încredere și înșelăciunea la care a recurs inculpatul, Naddur Issam, nu persistă. În ce privește învinuirea înaintată inculpatului, Meleca Aureliu Xxxxxxx, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, instanța de apel a conchis, că aceasta nu a fost confirmată în cadrul ședinței de judecată. Mai mult, în cadrul ședinței de judecată nu s-a stabilit prin ce probe pertinente și concludente inculpatul, Meleca Aureliu Xxxxxxx, contribuia la activitatea grupului criminal prin prestare de informații privind activitatea organelor de stat, sfaturi privind organizarea activității infracționale în așa fel ca să nu fie deconspirate de către organele de stat. Or, faptul că, inculpatul, Meleca Aureliu Xxxxxxx, a transmis inculpatului, Goradze Anzoriy Xxxxx, informația privind actele necesare privind deschiderea vizei, de pe pagina web a BMA al MAI, neștiind de intențiile infracționale a acestuia, nu atestă o colaborare la comiterea de către grupul criminal organizat a infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, iar potrivit art. 41 Cod penal, se consideră participație cooperarea cu intenție a două sau mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni intenționate. Totodată, nu s-a demonstrat faptul, că tehnica de calcul ce a fost păstrată de inculpatul, Meleca A., a servit la săvârșirea infracțiunii. În general, bunurile ce au 10 servit la comiterea infracțiunii reprezintă acele entități care au rolul de mijloc de săvârșire a infracțiunii, acestea fiind folosite de făptuitor ca instrument pentru exercitarea influenței nemijlocite infracționale. La caz, nu au fost prezentate probe concludente și pertinente care să adeverească că tehnica de calcul ce a fost păstrată de inculpatul, Meleca A., a servit la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal. De asemenea, nu s-a stabilit că, inculpatul, Meleca A., a realizat acțiunea principală sau adiacentă a faptei prejudiciabile a infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal. Referitor la motivele invocate în apelul declarat de avocatul Cernolev I., în numele inculpatului, Al Khuseini Islam, instanța de apel le-a apreciat ca fiind fondate. Instanța de apel a constatat, că Al Khuseini Islam, prin rechizitoriu, a fost învinuit, că în perioada 2013 - martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy Xxxxx și alte persoane la moment neidentificate au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului, etc.), ei au atras în acest grup criminal coparticipanți, cum ar fi cetățeanul Ucrainei Naddur Issam; cetățenii Libiei Ralph Nasrallah, Mohammad Hazimeh, colaboratorul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, Meleca Aureliu Xxxxxxx, precum și alte persoane la moment neidentificate. Astfel, în lunile noiembrie - decembrie 2013, Al Khuseini Islam acționând în comun acord cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Naddur Issam, Ralph Nasrallah, Mohammad Hazimeh, Meleca Aureliu Xxxxxxx, precum și alte persoane neidentificate inclusiv și cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa. În acest scop, numiții au voalat caracterul criminal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Al Khuseini Islam prezentându-se ca reprezentant al SRL „Amfitriad” cu prenumele „Kamal”, Goradze Anzoriy Xxxxx prezentându-se ca directorul întreprinderii SRL „Amfitriad” cu prenumele „Andrei”, în acest scop folosind documente și acte false, și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creând impresia lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx despre caracterul perfect legal al activității SRL „Amfitriad”, la 11.11.2013 au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare - cumpărare al ovinelor la suma de 320.000 dolari SUA, în acest scop Musa Mustafa Xxx xxxxxx a plătit membrilor grupului un avans de 5 % din sumă, adică 16.000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor grupului criminal pe un cont curent de card, deschis pe numele lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, în filiala nr. 25 a B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 77. 11 Musa Mustafa Xxx xxxxxx, fiind dus în eroare de Al Khuseini Islam și alți membri ai grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea S.R.L. „Amfitriad”, în perioada 13 noiembrie 2013 a transferat pe contul său curent deschis în B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A., suma de 339,798,1 dolari SUA. În continuarea intențiilor sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013 s-au prezentat la sediul notarului public Popovici Valentina, din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of. 5, unde ducând în eroare notarul public, Popovici V., unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Xxx xxxxxx, prezentând un pașaport fals, a solicitat eliberarea unei procuri conform căreia AHMED Dheyaa Xxxx xxxx, a. n. xxxxxxxxxxxxx, este împuternicit de către Musa Mustafa Xxx xxxxxxsă dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Xxx xxxxxx din B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. La solicitarea acestora, notarul public Popovici V. a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013 în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa Xxx xxxxxxa semnat la rubrica „подпись доверителя", imitând semnătura cet. Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 3616 din semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14.11.2013, executată din numele cet. Musa Mustafa Xxx xxxxxx, autentificată de notarul public Popovici V., probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy Xxxxx, membrul grupării la moment nestabilit, care deținea pașaportul fals pe numele lui AHMED Dheyaa Xxxx xxxx, la 17 decembrie 2013 s-a prezentat la filiala nr. 25 a BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77 de unde acționând în baza procurii nr. 4510 din 14 noiembrie 2013 a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Xxx xxxxxxsuma de 339.700 dolari SUA. Astfel, Al Khuseini Islam, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune au însușit de la cetățeanul Libiei Musa Mustafa Xxx xxxxxx, suma totală de 355.700 dolari SUA, ce constituie 4.616.239,03 lei. Tot el, având scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, pentru a continua intențiile sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa Aii Mohamed, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx, - Al Khuseini Islam împreună cu alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire penală, la 14 noiembrie 2013 s-au prezentat la sediul notarului public Popovici V., din mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 28/B, of. 5, unde ducând în eroare notarul public Popovici Valentina, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Xxx xxxxxx, prezentând un pașaport fals, au solicitat eliberarea unei procuri conform căreia AHMED Dheyaa Xxxx xxxx, a.n. xxxxxxxxxxxxx este împuternicit de către Musa Mustafa Xxx xxxxxx să dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul 12 numitului Musa Mustafa Xxx xxxxxx din B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013 în care, persoana necunoscută care s-a prezentat ca Musa Mustafa Xxx xxxxxxa semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura cet. Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 3616 din 24aprilie 2014 semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr. 4510 din 14 noiembrie 2013, executată din numele cet. Musa Mustafa Xxx xxxxxx, autentificată de notarul public Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Ulterior, la indicația lui Al Khuseini Islam și Goradze Anzoriy Xxxxx, membrul grupării la moment nestabilit care deținea pașaportul fals pe numele lui AHMED Dheyaa Xxxx xxxx, la 17decembrie 2013 s-a prezentat la filiala nr. 25 a B.C. „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” S.A. situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 77, de unde acționînd în baza procurii nr. 4510 din 14 noiembrie 2013 a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx suma de 339.700 dolari SUA. În atare situație, instanța de apel a menționat, că probele puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Al Khuseini Islam nu constituie o bază probatorie pentru constatarea vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor incriminate prin rechizitoriu. La baza concluziei privind vinovăția inculpatului Al Khuseini Islam sânt puse, în principal, declarațiile martorilor Ozkan T., Svizidova I., Popovici V. și Rapcea I. Deși, aceste declarații se consideră ca probe, ele trebuie să se bazeze pe elemente de fapt, care inspiră credibilitate, pentru a evita anumite îndoieli cu privire la veridicitatea și exactitatea datelor relatate. Astfel, probele, prezentate în sprijinul învinuirii, sunt indirecte, adică nu arată precis și clar la inculpatul Al Khuseini Islam, ca fiind autorul sau complicele infracțiunilor, iar din conținutul probelor respective nu rezultă date informative clare și precise, astfel existând dubii cu privire la vinovăția inculpatului Al Khuseini Islam în săvârșirea infracțiunilor imputate. Prin urmare, instanța de apel a menționat, că în cauza dată nu au fost prezentate probe, ce ar servi la constatarea vinovăției inculpatului Al Khuseini Islam și, în atare situație, cu certitudine s-a constatat, că prin ansamblul de probe cercetate de prima instanță, verificate și re-apreciate, nu s-a confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, motiv pentru care, potrivit prevederilor articolului 389 alin. (1) Cod de procedură penală, este inadmisibilă condamnarea inculpatului Al Khuseini Islam și respectiv, se impunându-se achitarea acestuia de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 190 alin. (5) și 361 alin. (2) Cod penal, din motivul că faptele nu au fost săvârșită de inculpat. Totodată, instanța de apel a stabilit, că sentința în partea condamnării lui Goradze Anzoriy Xxxxx cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. Astfel, fiind descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite de acest 13 inculpat, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Astfel, în contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, deoarece nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate au fost dovedite prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. Respectiv fapta ultimului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate, iar starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Procurorul în procuratura de Circumscripție Chișinău, Bolduratu V., prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului recurentul invocă motive similare cu cele invocate în apel, subsidiar invocând și faptul că: - la adoptarea deciziei nu s-a ținut cont de declarațiile părții vătămate, care a menționat asupra faptului că a fost dus în eroare de către inculpații Goradze Anzoriy Xxxxx, Naddur Issam și Al Khuseini Islam; - nerecunoașterea vinovăției de către inculpații Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam, Naddur Issam și Meleca Aureliu Xxxxxxx nu echivalează cu achitarea acestora, devreme ce probatoriul administrat în cauză demonstrează cu certitudine vinovăția lor în săvârșirea faptelor imputate; În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6.2. Avocatul Ursachi A. în numele părții vătămate, prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului recurentul invocă argumente similare cu cele invocate în apel. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. 6.3. Avocatul Medeleani R. în numele inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx , prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului recurentul invocă: - în urma examinării probelor instanța de apel greșit a ajuns la concluzia privind vinovăției inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal; - instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că Goradze Anzoriy Xxxxx nu a dobândit bunurile părții vătămate, beneficiarii efectivi ai acestor sume de bani fiind Al Khuseini Islam și Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx; - instanța de apel la adoptarea hotărârii de condamnare urma să se conducă de probele administrate în cadrul ședinței de judecată. 14 În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală.

Judecând recursurile în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile și avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Goradze Anzoriy urmează a fi admise, iar recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de Circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile în privința lui Meleca Aureliu Xxxxxxx și recursurile ordinare declarate de către avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente: Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Luând în considerație faptul, că instanța de apel a menținut concluziile primei instanțe privind achitarea inculpaților Naddur Issam și Meleca Aureliu Xxxxxxx de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, totodată rejudecând cauza a casat sentința în partea ce ține de inculpatul Al Khuseini Islam condamnat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, a emis o hotărâre de achitare în privința 15 acestuia, în rest sentința a fost menținută, Colegiul întru expunerea concluziilor sale va purcede la verificarea deciziei în cumul cu sentința adoptată pe caz. Recurenții invocă ca temei pentru recurs prevederile pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. La acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Așadar, instanța de recurs atestă faptul că, conform rechizitoriului și sentinței inculpații au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere săvârșită în proporții deosebit de mari, totodată Al Khuseini Islam fiind învinuit și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, însă instanțele de judecată au emis hotărâri de achitare în privința lui Al Khuseini Islam, Naddur Issam și Meleca Aureliu Xxxxxxx, fiind condamnat doar Goradze Anzoriy pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Cât privește criticile invocate de către autorii recursurilor referitor la aprecierea probelor ce ține de inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam și Naddur Issam, instanța de recurs se va expune separat: Analizând conținutul deciziei recurate în raport cu învinuirea adusă inculpaților, Colegiul lărgit consideră că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate probe ce nu coroborează între ele, fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate pe învinuirea adusă acestora. Mai mult, instanța de recurs ține să menționeze, că instanța de apel urma să aprecieze totalitatea de probe prezentate de către părți, stabilind cu certitudine rolul fiecărui inculpat, ținând cont și de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul penal reține, că la stabilirea adevărului instanțele 16 de judecată urmează să aprecieze fiecare probă în conformitate cu legislația în vigoare, să argumenteze suficient cauza respingerii sau admiterii acestei, făcând o analiză multiaspectuală tuturor circumstanțelor elucidând adevărul, dar conducându-se cu strictețe de prezentul Cod. În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul, că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Analiza probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă, fără prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la aprecierea probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La aprecierea probelor nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe. Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. Totodată, instanța de recurs reține, că la judecarea apelului, instanța de apel urma să cerceteze probele prezentate, sau după caz solicitând părții vătămate sau organelor abilitate să prezinte noi probe, pentru a stabili cu certitudine rolul fiecărui inculpat, să analizeze declarațiile martorilor, procesele-verbale de confruntare între partea vătămată și inculpați, raportul de expertiză grafoscopică, cât și alte probe prezentate de către părți, acestea, urmând să coroboreze între ele, dându-le o apreciere corespunzătoare. Astfel, din materialele dosarului, declarațiile părții vătămate reiese, că anume ”Al Khuseini Islam care s-a prezentat pe nume ”Kamal”, a întâlnit partea vătămată la aeroport, apoi tot el a întocmit cu acesta un contract în limba arabă prin care erau stipulate clauzele acestuia, după semnarea contractului, tot Al Khuseini Islam a mers cu partea vătămată la bancă pentru ca acesta să deschidă un cont pe numele său în care să fie transferat suma de 320.000 euro, inculpatul purtând discuții cu reprezentantul băncii în acest sens, deoarece partea vătămată nu cunoștea limba”; din declarațiile martorului Popovici V., care activează în calitate de notar reiese, că ”Al Khuseini Islam a însoțit persoana de origine arabă care a solicitat autentificarea procurii nr. 4510 din data de 14 17 noiembrie 2013”; din procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și Al Khuseini Islam reiese, că ”Al Khuseini Islam sa prezentat ca fiind ”Kamal” reprezentant al SRL ”Amfitraid”, cu care partea vătămată a negociat și a semnat contractul de vânzare- cumpărare a ovinelor, anume cu această persoană ei au fost și au deschis contul în bancă”; din procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și Goradze Anzoriy Iacub reiese, că ”partea vătămată a indicat, că îl cunoaște și acesta s-a prezentat pe nume ”Andrei”; director al SRL ”Amfitraid”, cu care a semnat contractul de vânzare cumpărare a ovinelor” din procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și Naddur Issam reiese, că ” Naddur Issam s-a prezentat cu numele ”Abu Muhamed”, client și el a companiei SRL ”Amfitraid”, cu care s-a întâlnit în Istanbul, Turcia”. În asemenea condiții instanța de apel, urma să aprecieze cumul de probe, să stabilească persoanele implicate, după cum urmează: rolul lui Al Khuseini Islam care s-a prezentat (acesta fiind recunoscut după fotografie) la notar cu persoane de origine arabă, care dețineau pașaportul fals pe numele Musa Mustafa Xxx xxxxxx; de unde persoana ca s-a prezentat drept Musa Mustafa Xxx xxxxxx, a făcut rost de datele personale a părții vătămate, acestea fiind știute de Al Khuseini Islam, deoarece din declarațiile părții vătămate acesta a încheiat contract de prestații a serviciilor de export; totodată Al Khuseini Islam cunoștea și faptul că pe contul deschis de către partea vătămată era suma de 320.000 dolari SUA. Mai mult, Naddur Issam, persoana care s-a dat drept client al SRL ”Amfitraid” urma să prezinte careva probe referitor la faptul că este client (contracte încheiate între părți), deoarece acesta a avut un rol important în comiterea infracțiunii, el nemijlocit recomandând că conlucrează cu această companie și este una destul de serioasă, totodată urmând să se stabilească și faptul de ce acesta s-a prezentat cu alt nume ”Abu Muhamed” – având sau nu intenția de la bun început pentru a comite infracțiunea dată. De menționat este și faptul, că instanța de apel urmează să stabilească faptul falsificării pașaportului, conducându-se de intima convingere și de probele prezentate, stabilind cu certitudine cine a avut acces la datele cu caracter personal ale părții vătămate, intenția și rolurile fiecărui inculpat, deoarece din materialele dosarului reiese că acestea de la bun început aveau roluri bine stabilite în comiterea infracțiunii, prezentându-se clienților cu nume fals, în regiunea Comrat au prezentat părții vătămate ovine, pe care nu le dețineau, au stabilit preț eronat pe cap de ovină. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului declarat în această parte, din motivul prezenței erorii de drept invocate de recurenți și prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel în prezenta cauză 18 penală să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor acestora, respectiv în cazul în care vă fi stabilită vinovăția acestora instanța de apel urmează să efectueze o constatare unică a acțiunilor infracționale în partea ce ține de inculpații Goradze Anzoriy, Al Khuseini Islam și Naddur Issam, stabilind clar și cert rolurile fiecărui inculpat, argumentându-și clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs apreciază întemeiate concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral, motivându-și soluția în conformitate cu art. 219 Cod de procedură penală, din care reiese că acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Astfel din materialele dosarului se evidențiază faptul, că persoana juridică B.C. „ Mobiasbanca – Groupe Societe Generale” S.A. nu are statut de inculpat în cauza penală respectivă și în privința acesteia nu a fost emisă o sentință de condamnare, iar în acest context, nu poate fi dispusă încasarea prejudiciului material sau moral produs prin infracțiune de la persoana juridică B.C. „ Mobiasbanca – Groupe Societe Generale” S.A. Instanța de recurs consideră motivele invocate în recursuri în partea ce-l vizează pe inculpatul Meleca Aureliu Xxxxxxx, ca neîntemeiate cu expunerea argumentelor în acest sens după cum urmează. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În esență, recurentul critică hotărârile adoptate de instanțele de fond din motiv că acestea nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, astfel în opinia autorului, acestea demonstrează vinovăția inculpatului în cele incriminate. Prin urmare, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide, că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției a menținut sentința atacată în privința acestuia, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în 19 partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În același context, instanța de recurs menționează, că deși art. 6 § 1 al Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile, însă Curtea a specificat că acest lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de parte (Van de Hurk v. the Netherlands). Modul în care se aplică obligația de a motiva hotărârile judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina circumstanțelor cauzei (Hiro Balani v. Spain). Astfel, instanța de apel în acest aspect a conchis că: ”în privința inculpatului, Meleca Aureliu Xxxxxxx, planează o serie de dubii, neconsolidate de suport probatoriu, deoarece însăși partea vătămată a precizat că inculpatul, Meleca Aurel, i-a dus cu mașina la fermă și a mers la restaurant ulterior, nu a discutat cu acesta și nu a participat la negocierea contractului. Totodată, partea vătămată, a precizat că: „Meleca Aureliu este polițist și conduce persoanele la aeroport, conlucrează cu CNA și Biroul de Migrație și Azil, Meleca Aureliu a fost implicat la traversarea ilegală în Ucraina a lui „Ibrahim”, respectiv, Meleca Aureliu se implică peste tot și poate decide soarta unor persoane”. Însă, nu s-au prezentat probe precum că inculpatul, Meleca Aureliu, conducea persoanele la aeroport, conlucrează cu CNA și Biroul de Migrație și Azil sau, după cum a relatat martorul, Ozkan Tatiana, funcția acestuia la SRL „Amfitriad” era de a întâlni persoane la aeroport și a le găsi apartamente unde să locuiască, precizând că a întâlnit la aeroport aproximativ 7-8 persoane care erau de origine arabă, pe care nu le cunoaște. La fel, nu s-a stabilit dacă inculpatul, Meleca Aureliu, conlucra cu CNA și Biroul de Migrație și Azil, aceste fiind doar suspiciunile părții vătămate, care de altfel, nu atestă vinovăția inculpatului, Meleca Aureliu, la contribuirea comiterii infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal” Prin urmare, instanța de apel întemeiat a considerat că aceste probe dovedesc incontestabil corectitudinea concluziilor primei instanțe privind achitarea inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal. Mai mult, instanța de apel just a concluzionat aspra achitării inculpatului Meleca Aureliu Xxxxxxx, deoarece din probele administrate la dosar nu este clar că acesta avea intenția în săvârșirea infracțiunii imputate, precum nu este clar nici rolul lui la săvârșirea acestei infracțiuni, ceea ce indică că învinuirea este întemeiată pe presupuneri. Prin urmare, Colegiul consideră că prima instanță și instanța de apel au ținut cont de prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, ce stipulează, că sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, precum și de norma art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, ce statuează, că concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. În opinia Colegiului lărgit, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat și a adoptat o hotărâre legală în privința inculpatului Meleca Aureliu Xxxxxxx, întemeiată și motivată, argumente 20 fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată, astfel respectând prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, din care motiv nu și-a găsit confirmarea temeiul de casare invocat și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în privința acestuia. Prin urmare, Colegiul lărgit statuează, că recursul declarat de către procuror în partea ce ține de inculpatul Meleca Aureliu Xxxxxxx și recursurile declarate de către avocatul Ursachi A. în numele părții vătămate, sunt nefondate și urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile și avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Goradze Anzoriy, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, în privința inculpaților Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam, Naddur Issam și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de Circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, în privința lui Meleca Aureliu Xxxxxxx. Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Ursachi Alexandru în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Decizia este irevocabilă în partea respingerii recursurilor și nu se supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei. Decizia motivată pronunțată la data de 27 iunie 2017. Președinte Gordilă Xxxxxxx Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 21 Opinie separată în cauza penală privindu-i pe Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam, Naddur Issam și Meleca Aureliu 1. Prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 20 octombrie 2015, Naddur Issam și Meleca Aureliu Xxxxxxx au fost achitați de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; Al Khuseini Islam a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; Goradze Anzoriy Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 13 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani; Al Khuseini Islam a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Musa Mustafa Xxx xxxxxxa fost admisă parțial, încasându-se în mod solidar de la Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam în beneficiul lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx prejudiciul material în mărime de 355.700 dolari SUA, care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării sentinței. Instanța a calificat faptele săvârșite de către inculpații Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam, în baza art.190 alin.(5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari; 2. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procurorul în Procuratura Generală, D.Rotaru, avocatul A.Ursachi în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxxși avocatul V.Ceban, în numele inculpatului Goradze Anzoriy Xxxxx. A fost admis apelul declarat de avocatul Cernolev Ion, în numele inculpatului Al Khuseini Islam, casată parțial sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015, în partea condamnării lui Al Khuseini Islam și în partea acțiunii civile și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Al Khuseini Islam a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Acțiunea civilă a fost admisă, încasându-se de la Goradze Anzoriy Xxxxx în beneficiul lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx prejudiciul material în mărime de 355 700 dolari SUA, care urmează a fi convertită în valută națională la data executării. Celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2017 au fost admise recursurile ordinare declarate de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, V.Bolduratu și avocatul R.Medeleanu în numele inculpatului A.Goradze, casată 22 parțial decizia instanței de apel din 24 noiembrie 2016, în privința inculpaților A.Goradze, Al Khuseini Islam și Naddur Issam și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. A fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, V.Bolduratu, cu menținerea deciziei instanței de apel în privința lui A.Meleca. A fost respins ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul A.Ursachi în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx. 4. Am semnat cu respect decizia Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, însă, vis-a-vis de soluția adoptată exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece optez pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura Generală D.Rotaru și avocatul A.Ursachi în numele părții vătămate Musa Mustafa Xxx xxxxxx- în partea achitării inculpatului A.Meleca și în latura civilă, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele motive: Potrivit rechizitoriului, Meleca Aureliu este învinuit în aceea că, în perioada 2013 - martie 2014, împreună cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane la moment neidentificate au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui. În scopul activității criminale comune (însușirea prin abuz de încredere și escrocherie a bunurilor proprietarului, etc.), au atras în acest grup criminal alți coparticipanți în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, precum și alte persoane la moment neidentificate. Astfel, în lunile noiembrie - decembrie 2013, inculpatul, Meleca Aureliu, acționând de comun acord cu Goradze Anzoriy Xxxxx, Al Khuseini Islam și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, precum și alte persoane neidentificate, inclusiv cu demnitate publică din cadrul diferitor subdiviziuni ale organelor de stat, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul însușirii bunurilor, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind survenirea acestora, au întocmit un plan criminal în scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor cetățeanului Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx. În acest scop, Meleca Aureliu, contribuia la activitatea grupului criminal prin prestare de informații privind activitatea organelor de stat, sfaturi privind organizarea activității infracționale în așa fel ca să nu fie deconspirate de către organele de stat. În scopul activității criminale comune, membrii grupului criminal au voalat caracterul ilegal al acțiunilor grupului criminal sub activitatea întreprinderii SRL „Amfitriad”, Goradze Anzoriy Xxxxx prezentându-se ca directorul întreprinderii cu prenumele „Andrei”, iar Al Khuseini Islam ca reprezentantul acesteia cu prenumele „Kamal”. În acest scop folosind documente false și sub pretextul înființării unei afaceri privind comercializarea cărnii de ovine, prin escrocherie și abuz de încredere, creându-i lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx impresia unei activități perfect legal al SRL „Amfitriad”, la 12.11.2013 au încheiat cu numitul un contract fictiv de vânzare-cumpărare al ovinelor la suma de 320 000 dolari SUA. În acest scop, Musa Mustafa Xxx xxxxxx le-a plătit membrilor grupului un avans de 5% din sumă, adică 16 000 dolari SUA, restul sumei urmând a fi transferat la insistența membrilor 23 grupului criminal pe un cont curent de card deschis pe numele lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA situată în mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare și Sfânt, 77. Musa Mustafa Xxx xxxxxx, fiind indus în eroare de membrii grupării, care au abuzat de încrederea lui despre caracterul legal al tranzacției efectuate cu întreprinderea SRL „Amfitriad”, în perioada 13.11.2013 - 09.12.2013, a transferat pe contul său curent deschis în BC „Mobiasbancă - Groupe Société Generale” SA suma de 339 798,1 dolari SUA. În continuarea intențiilor sale criminale îndreptate spre însușirea prin escrocherie a bunurilor lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, acționând la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx, membrii grupului criminal, Al Khuseini Islam și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, la 14.11.2013, s-au prezentat la sediul notarului public, Popovici Valentina, din mun.Chișinău, str.Eminescu 28/B, of.5, unde inducându-l în eroare, unul din membrii grupului criminal prezentându-se ca Musa Mustafa Xxx xxxxxx, prezentând un pașaport fals, au solicitat eliberarea unei procuri conform căreia, persoana pe nume Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx, a.n.01.01.1976, este împuternicit de către Musa Mustafa Xxx xxxxxxsă dispună și să administreze mijloacele bănești de pe contul numitului Musa Mustafa Xxx xxxxxxdin BC „Mobiasbancă-Groupe Société Generale” SA. La solicitarea acestora, notarul public, Popovici Valentina, a întocmit și a autentificat procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14.11.2013, în care, persoana necunoscută care s-a prezentat a fi Musa Mustafa Xxx xxxxxxa semnat la rubrica „подпись доверителя”, imitând semnătura acestuia. Conform concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr.3616 din 24.04.2014, semnătura din rubrica „подпись доверителя” din procura înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.4510 din 14.11.2013, executată din numele lui Musa Mustafa Xxx xxxxxx, autentificată de notarul public, Popovici Valentina, probabil nu a fost efectuată de către Musa Mustafa Xxx xxxxxx. Ulterior, la indicația lui Goradze Anzoriy Xxxxx și Al Khuseini Islam, membrul grupării la moment nestabilit care deținea pașaportul fals pe numele lui Ahmed Dheyaa Xxxx xxxx, la 17.12.2013, s-a prezentat la filiala nr.25 a BC „Mobiasbancă-Groupe Société Generale” SA, de unde acționând în baza procurii nr.4510 din 14.11.2013, a retras în numerar de pe contul de card al lui Musa Mustafa Xxx xxxxxxsuma de 339 700 dolari SUA. Ulterior, după săvârșirea infracțiunii, Meleca Aureliu Xxxxxxx, conform înțelegerii din timp cu membrii grupării, a tăinuit la el o parte din mijloacele (tehnica de calcul) care au servit la săvârșirea infracțiunii. Astfel, potrivit rechizitoriului Meleca Aureliu Xxxxxxx, în componența grupului criminal, prin abuz de încredere și înșelăciune, împreună cu alți membri ai grupului, ar fi însușit de la cetățeanul Libiei, Musa Mustafa Xxx xxxxxx, suma totală de 355 700 dolari SUA, cea ce constituie 4 616 239.03 lei. Consider că în cauză sunt îndeplinite elementele caracteristice ale erorii grave de fapt, întrucât din examinarea coroborată a materialului cauzei, rezultă un viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului procurorului și avocatului părții vătămate, cu menținerea sentinței de achitare a inculpatului A.Meleca. Acest viciu juridic se exprimă prin modul de percepție și analiză a materialului probator al cauzei. Decizia instanței de apel prezintă, neîndoielnic, deficiențe sub aspectul motivării, ea nesatisfăcând cerințele stipulare în art.417 alin.(l) pct.8) Cod de procedură 24 penală, care trebuie să cuprindă, printre altele: temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor părții acuzării, precum și motivele adoptării soluției. Contribuția instanței se reduce doar la enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului A.Meleca și aprecierea unilaterală a probelor administrate în cauză. Din cuprinsul deciziei rezultă că instanța de apel nu a apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității probele prezentate în sprijinul învinuirii. Aceste probe, relevate în cuprinsul apelurilor părții acuzării, urmau să fie verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv în raport cu circumstanțele stabilite în cauză. Procurorul și avocatul A.Ursachi în numele părții vătămate, în susținerea cerințelor din apeluri, au invocat că vinovăția inculpatului A.Meleca (colaborator al MAI) în săvârșirea infracțiunii imputate, prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, se dovedește prin probele prezentate în sprijinul învinuirii, specificându-le și raportându-le la motivele și temeiurile relevate în cuprinsul deciziei. Astfel, argumentat, se indică că probele relevate în susținerea motivelor invocate în apeluri de către partea acuzării, și anume declarațiile inculpatului Naddur Issam (f.d.74-87 v.6), ale martorilor N.Sandu, C.Hlîstiova, V.Șișcanu (f.d.182-195, 207-216, 223-226 v.5), I.Cara, A.Răileanu (f.d.47-50, 28-30 v.6); plângerea părții vătămate din 28.12.2013 și explicația acestuia către inspectoratul de poliție (f.d.12-14, 32 v.1); procesul-verbal de confruntare între Goradze Anzoriy și Musa Mustafa Xxx xxxxxxdin 02.04.2014, potrivit căruia acesta din urmă îl cunoaște pe Goradze Anzoriy, care i s-a prezentat ca fiind „Andrei”, directorul SRL „Amfitriad” și care a semnat contractul de vânzare-cumpărare a ovinelor; procesul-verbal de confruntare între Al Khuseini Islam și Musa Mustafa Xxx xxxxxx din 02.04.2014, potrivit căruia ultimul îl cunoaște pe Al Khuseini Islam, care i s-a prezentat cu numele „Kamal”și ca fiind reprezentantul SRL „Amfitriad”, cu care a negociat contractul de vânzare-cumpărare a ovinelor, și cu care a mers și a deschis contul la bancă (f.d.158-165 v.2); contract de vânzare-cumpărare dintre Musa Mustafa Xxx xxxxxx și Alaedin Mohamed Xxxxxxxxx; formularul de intrare în relații cu banca între Musa Mustafa Xxx xxxxxx și Mobias Banca (f.d.179-189 v.1); certificatele din 28.10.2015 și 29.02.2016 (f.d.87-90 v.8); ordonanța de ridicare a documentelor de la „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” (f.d.169-170 v.1) și altele. Complicitatea lui A.Meleca în grupul criminal organizat este dovedită și prin declarațiile martorilor T.Ozkan, I.Sviridova, astfel că, potrivit materialelor prezentate de acuzare, s-a demonstrat rolul activ a lui A.Meleca, care împreună cu ceilalți inculpați, fiecare dintre ei având rolul său bine determinat și repartizat, a participat la întâmpinarea părții vătămate la aeroport cu automobilul personal, s-a deplasat cu acesta la ferma de ovine a lui I.Cara în or.Comrat împreună cu Goradze Anzoriy și Al Khuseini Islam, iar la indicația celui din urmă, după ridicarea banilor de pe contul părții vătămate și închiderea firmei, a încărcat tehnica din oficiu în automobilul său, pe care a transportat-o și a ascuns-o în Anenii Noi, ulterior, după reținere, predând-o organului de urmărire penală, iar pe T.Ozkan, I.Sviridova le-a sfătuit să- și schimbe numerele de telefoane. Aceste probe, la care face trimitere partea acuzării, nu au fost cercetate și apreciate sub toate aspectele, în mod obiectiv, care demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului A.Meleca în săvârșirea faptei imputate. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că anume A.Meleca i-a prezentat lui A.Goradze informația despre actele necesare pentru perfectarea vizei persoanelor de origine araba, și anume acesta din urmă l-a informat că întreprinderea trebuie să aibă activitate legală pentru că va fi verificată la Biroul de Migrație și Azil al MAI. 25 Astfel, probele administrate de către organul de urmărire penală demonstrează că A.Meleca avea rolul în acordarea suportului (acordare de informații, sfaturi, ajutor în calificarea eventualelor probleme cu reprezentanții diferitor organe de drept etc) membrilor grupării pentru a efectua activitățile infracționale. Ezaminând și analizând decizia recurată, se observă că instanța de apel a preluat total motivarea primei instanțe, fără a examina motivele invocate de partea acuzării și fără ca să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de promovare a intereselor procesuale invocate de procuror și avocatul în numele părții vătămate. Menționez că, instanța de apel este obligată să procedeze la un examen propriu al cauzei, chiar dacă își însușește concluziile și temeiurile primei instanțe, precum și să verifice, și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Contrar echității unui proces penal, în măsura în care în ședința de judecată au fost prezentate probe obținute legal de către organul de urmărire penală, atât prima instanță, cât și cea de apel, enunțând temeiul pentru achitarea inculpatului, nu a stabilit corect motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării și respectiv, motivele privind respingerea apelurilor procurorului și avocatului în numele părții vătămate. În această ordine de idei, cu certitudine se constată că motivele apelanților nu pot fi considerate ca fiind nesemnificative sau incapabile să influențeze rezultatul procesului, totodată, din conținutul deciziei instanței de apel nu este clar dacă instanța a analizat aceste motive într-un mod potrivit. Fără a se referi la anumite probe obiective, inclusiv la declarațiile martorilor relevate în cuprinsul apelurilor și descrise mai sus, instanța de apel s-a limitat doar la o examinare superficială a motivelor invocate de partea acuzării. Prin urmare, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, referitor la motivele invocate în apelurile părții acuzării, cu privire la cererea de a da o nouă apreciere probelor din dosar ce confirmă vinovăția inculpatului A.Meleca în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, și neîntemeiat a menținut sentința de achitare a acestuia, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. Procedând în asemenea mod, instanța de apel a încălcat prevederile art.414, 417 alin.(l) pct.8) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori judiciare, motiv pentru care apreciez că decizia recurată este neîntemeiată și nemotivată. Aceste erori judiciare, potrivit legii, puteau fi corectate în procedura de rejudecare a cauzei de către instanța de apel. În această situație, consider că se impunea soluția prevăzută de art.435 alin.(l) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală - admiterea recursurilor ordinare declarate de procuror și avocatul A.Ursachi în numele părții vătămate și de avocatul R.Medeleanu în numele inculpatului A.Goradze, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rezultat, având în vedere temeiurile și motivele relevate, potrivit art.340 alin.(3) Cod de procedură penală, expun opinie separată. Judecător Elena Covalenco 26