1ra-907/17 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 152 alin. 1, 145 alin. 2 lit. j, k, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 192 alin. 2 lit. a, 323 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. e, f, 152 alin. 1, 145 alin. 2 lit. j, k, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 192 alin. 2 lit. a, 323 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-907/17 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 152 alin. 1, 145 alin. 2 lit. j, k, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 192 alin. 2 lit. a, 323 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-907/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 07 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: Președinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, declarate în propria lor cauză penală, de către inculpații Covali Vasile XXXXX, născut la XX XXXXX XXXX, originar din XXX XXX XXX XXXX, domiciliat în XXXX XXXXX XXXX XXX, Cibric Artur XXXXXX, născut la XX XXXX XXXX, originar din XXXX XXX XXX, domiciliat în
XXXXX XXX XXX XX.
Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 09.09.2016 - 16.12.2016; instanța de apel: 24.01.2016 - 22.02.2017; instanța de recurs: 02.05.2017 - 07.06.2017. Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost legal executată. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, c o n s t a t ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 16 decembrie 2016, cauza fiind examinată conform procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, Covali Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j), k), 152 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), c), d), 187 alin. (2) lit. e), f) și 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită următoarea pedeapsă: în baza art. 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal -13 ani și 4 luni închisoare; în baza art. 152 alin. (1) Codul penal - 3 ani închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare; în baza art. 187 alin. (2) 1 lit. e), f) Cod penal - 4 ani închisoare, fără amendă; în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal - 2 ani și 6 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Covali Vasile, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni - 22 de ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aceiași sentință, cauza fiind examinată conform procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, a fost recunoscut vinovat Cibric Artur de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 1921 alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestor legi, cu aplicarea art. 82 alin. (2) Cod penal prin care i-a fost stabilită pedeapsa penală: în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare; în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal - 2 ani și 6 luni închisoare; în baza art. 323 alin. (1) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Cibric Artur i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni - 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform prevederilor art. 220 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 212 Codul de procedură civilă, a fost confirmată tranzacția de împăcare încheiată între Leahu Natalia și Covali Vasile prin care: Covali Vasile a fost obligat să plătească părții civile, Leahu Natalia, lunar suma de 750 lei, pentru întreținerea copilului minor, Leahu Luminița, născută la 16 octombrie 2012, începând cu luna noiembrie 2016 până la atingerea majoratului. Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Margină Viorica în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea actului de amnistie, în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința căreia hotărârea nu se contestă.
Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a stabilit că, Covali Vasile la 05 iunie 2016, aproximativ la ora 05:00, aflându-se în apartamentul nr. 31 de pe str. Maria Drăgan, 38/3, mun. Chișinău, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică, manifestată prin lovituri cu pumnul în regiunea capului, intenționat, în mod deschis a sustras de la cet. Leahu Marcel bani în sumă de 5 000 ruble rusești, ceia ce conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii constituiau suma de 1 486,5 lei, cauzându-i victimei daune în proporții considerabile. 2 Tot el, Covali Vasile continuându-și acțiunile sale criminale, la 05 iunie 2016, aproximativ la ora 05:30, aflându-se în apartamentul nr. 31, de pe str. Maria Drăgan, 38/3, din mun. Chișinău, în urma unui conflict apărut între el și Leahu Marcel, având intenția cauzării leziunilor corporale, i-a aplicat ultimului câteva lovituri cu o tigaie și un ceainic electric în regiunea capului și multiple lovituri cu pumnii și picioarele asupra corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 98D/1184 din 04 iulie 2016, traumă toracică închisă, fractura coastelor 9, 10 și 12 pe dreapta, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care acționează o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. Tot el, Covali Vasile în perioada 05-06 iunie 2016, timpul exact nu a fost posibil de stabilit de către organul de urmărire penală, acționând intenționat, cu scopul de a ascunde infracțiunea de jaf și de vătămare medie a integrității corporale, săvârșite de el asupra lui Leahu Marcel, aflându-se în ap. 31 de pe str. Maria Drăgan, 38/3, din mun. Chișinău, folosind un cuțit de bucătărie, provocându-i victimei chinuri și suferințe, cu deosebită cruzime, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea gâtului, cauzându-i vătămări corporale grave ce prezintă pericol pentru viață, care au condus nemijlocit la decesul victimei, acționând intenționat și dinainte nepromis, cu scopul de a ascunde și nimici urmele infracțiunii de omor, împreună cu Cibric Artur, au înfășurat corpul neînsuflețit al cet. Leahu Marcel cu o peliculă și lipici, după care l-au scos din apartament și l-au transportat în fâșia forestieră de pe str. Maria Drăgan, 42, din mun. Chișinău, unde l-au incendiat. Tot el, Covali Vasile și Cibric Artur, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, la 06 iunie 2016, aproximativ la ora 03:00, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în automobilul de model ,,Dacia Logan” cu n/î RS AS 128, care aparținea lui Leahu Marcel și era parcat în curtea blocului locativ de pe str. Maria Drăgan, 38/3 din mun. Chișinău, de unde pe ascuns au sustras de la ultimul un perforator electric de model ,,850 K Economy" la prețul de 1 500 lei, un polizor unghiular de model ,,Interscol" la prețul de 1 000 lei și un ferestrău electric de model ,,Partner" la preț de 2 300 lei, cauzându-i victimei o daună materială considerabilă în sumă de 4 800 lei. Tot ei, Covali Vasile și Cibric Artur, de comun acord, la 06 iunie 2016, aproximativ la ora 03:00, au răpit automobilul de model ,,Dacia Logan" cu n/î RS AS 128, ce aparținea victimei, care era parcat în fața blocului de locuit de pe str. Maria Drăgan, 38 din mun. Chișinău, cu care, fiind condus de către Cibric Artur, pentru a-l abandona în alt loc mai îndepărtat de locul comiterii infracțiunilor, s-au deplasat până la str. Voluntarilor, 16/1 din mun. Chișinău, unde s-au tamponat în 3 magazinul alimentar al SRL ,,Brio-Fruct" și, abandonând automobilul, au părăsit locul faptei. Tot ei, Covali Vasile și Cibric Artur continuându-și acțiunile lor criminale, având același scop de a ascunde și nimici urmele infracțiunii de omor, după incendierea cadavrului lui Leahu Marcel, au revenit în apartamentul indicat, de unde au luat din bucătărie mai multe cârpe și un covor cu care au șters urmele de sânge de pe podea, două cuțite de bucătărie cu care a fost omorâtă victima, o pereche de chiloți, un maiou și un telefon mobil de model ,,Nokia" ce aparțineau victimei, Leahu Marcel, o tigaie și o pernă cu urme de sânge, toate reprezentând corpuri delicte pe cazul de omor intenționat, pe care le-au transportat în fâșia forestieră de la intersecția străzilor Valea Crucii și Grenoble din mun. Chișinău, unde, de asemenea, le-au incendiat.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Cibric Artur, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, prin care lui Cibric Artur să-i fie aplicată o pedeapsă minimă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 7 luni. În motivarea apelului declarat, avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Cibric Artur, a invocat că, pedeapsa aplicată este prea aspră, în raport cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiuni săvârșite, persoana celui vinovat și de circumstanțele care atenuează răspunderea penală. Mai mult, acesta a menționat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, inculpatul Cibric Artur, a recunoscut vina în cele comise, a colaborat cu organele de urmărire penala în vederea stabilirii adevărului, a acceptat să arate locul unde au fost aruncate bunurile folosite la săvârșirea infracțiuni de către vinovat, s-a căit sincer de cele comise și a solicitat examinarea cauzei în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, apărarea a indicat că, la stabilirea pedepsei instanța nu a luat în considerare faptul că Cibric Artur, a restituit integral prejudiciul succesorului victimei, iar Leahu Natalia în instanța de judecată a declarat că nu are pretenții materiale sau morale față de Cibric Artur. Apărătorul a menționat că, instanța de fond urma să stabilească în calitate de circumstanță atenuantă și împrejurările grele în care s-a aflat inculpatul la fața locului, văzând acest cadavru, nu era în stare să ia o decizie corectă, să anunțe poliția, însă, a acționat ca urmare a unor împrejurări grele de spaimă, teamă și confuzie. 4 În concluzie a indicat că, instanța de fond ținând cont de personalitatea inculpatului, colaborarea cu organele de poliție, căința sinceră și restituirea prejudiciului, avea posibilitatea să aplice o pedeapsa mai blândă, prin absorbție de pedeapsa mai aspră a pedepselor mai mici, aplicându-i pedeapsa definitivă minimă sub formă de închisoare pe un termen 1 an și 7 luni. 3.1. Împotriva deciziei a declarat apel avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Covali Vasile, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie aplicată inculpatului o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, deoarece instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă prea aspră. În motivarea apelului declarat avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Covali Vasile a invocat că, instanța de fond în mod eronat a individualizat pedeapsa aplicată ultimului, drept rezultat fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră, nefiind de acord cu mărimea acesteia. Astfel, a indicat că Covali Vasile a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a reparat benevol prejudiciul moral și material indicat de către succesorul părții vătămate și partea civilă. Inculpatul Covali Vasile, prin intermediul apărătorilor, a început negocierile privind repararea prejudiciului material și moral. Totodată, apelantul a menționat că, instanța urma să ia în calcul circumstanța atenuantă în temeiul art. 76 Cod penal, cât și angajamentul benevol al lui Covali Vasile de a contribui la întreținerea copilului lui Leahu Natalia și al decedatului, Leahu Marcel, cât și căința activă alături de recunoașterea vinei, repararea benevolă a prejudiciului material și moral cauzat și indicat de părțile civile. Mai mult, avocatul a susținut că, Covali Vasile deși fiind responsabil, a avut capacitate de autocontrol limitată și nu a fost în stare să-și dirijeze acțiunile pe deplin, de care regretă în prezent, iar potrivit art. 76 alin. (2) Cod penal, instanța de judecată urma să ia în considerație drept circumstanță atenuantă, diagnosticul și starea lui Covali Vasile de tulburare organică de personalitate la momentul comiterii infracțiuni, stabilită prin concluziile raportului de expertiză psihiatrico- legală ambulatorie nr. 610 a-2016 (f.d. 215-217). Apelantul a susținut că, circumstanța agravantă, săvârșirea infracțiuni cu folosirea armei nu poate fi reținută de către instanța de judecată la stabilirea pedepsei lui Covali Vasile, deoarece potrivit fabulei din rechizitoriu și sentință, dar și în conformitate cu circumstanțele cauzei, Covali Vasile a folosit pentru comiterea omorului un cuțit de bucătărie, luat la întâmplare. 5
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Cibric Artur și avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Covali Vasile ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpații Covali Vasile și Cibric Artur au recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, recunoscându-și vina, necerând administrarea de probe noi, au solicitat prin cerere scrisă personal examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunosc și asupra cărora nu au obiecții. Instanța de apel a constatat că, din conținutul cererilor de apel înaintate de avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Covali Vasile și de avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Cibric Artur, aceștia contestă sentința doar sub aspectul individualizării pedepsei penale. Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 95, 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenții și concludenții, utilității și veridicității raportate la declarațiile date de inculpat în cadrul ședinței de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Covali Vasile și Cibric Artur încadrarea juridică corectă. Cât privește cererile de apel înaintate de avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Cibric Artur, și de avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Covali Vasile, instanța de apel a indicat că din conținutul acestora rezultă că avocații nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită prin sentința de către prima instanță. Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în apeluri, instanța de apel a constatat că motivele invocate în cererile de apel nu și-au găsit confirmare, din care considerente careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe nu s-au atestat. Astfel, instanța de apel a menționat că pedeapsa penală aplicată inculpatului, Covali Vasile, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j), k), 152 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), c), d), 187 alin. (2) lit. e), f) și 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, și inculpatului Cibric Artur, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), art. 1921 alin. (2) lit. a) și art. 323 alin. (1) Cod penal, este echitabilă și în conformitate cu prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, instanța de fond la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de 6 circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, iar individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. În concluzie instanța de apel a menționat că, la individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de cele trei principii care stau la baza individualizării pedepsei, sancțiunile aplicate inculpaților Covali Vasile și Cibric Artur, fiind legale, echitabile și individualizate. Astfel, instanța de apel a constatat că, în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile incriminate inculpatului Covali Vasile, se califică ca infracțiuni mai puțin grave (art. 152 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), c), d) și 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal), grave (art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal) și excepțional de grave (art. 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal). Infracțiunile comise de către inculpatul, Cibric Artur prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 1921 alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod penal, se califică ca infracțiuni mai puțin grave. În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe atenuante în privința inculpatului Covali Vasile, au fost stabilite: căința sinceră a inculpatului pentru cele comise și recuperarea prejudiciului. Conform prevederilor art. 77 Cod penal, ca circumstanță agravantă a fost stabilită săvârșirea infracțiunii cu folosirea armei. Referitor la critica adusă de către avocatul Pleșca Valeriu asupra faptului că instanța de fond în mod eronat a stabilit circumstanța agravantă, săvârșirea infracțiunii cu folosirea armei, iar în calitate de armă fiind considerat cuțitul de bucătărie, instanța de apel le-a considerat nefondate și lipsite de suport legal și probant, or ținând cont de prevederile art. 2 al Legii nr. 130 din 08.06.2012, privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, armă albă este obiect sau dispozitiv care poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baioneta, sabia, spada, floreta, cuțitul, arbaleta și arcul, subsecvent, cuțitul face parte din categoria armelor albe. În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe atenuante în privința inculpatului Cibric Artur, au fost stabilite: căința sinceră și recuperarea prejudiciului. Conform prevederilor art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante n-au fost stabilite. 7 Instanța de apel a susținut că, prima instanță în mod corect nu a reținut în calitate de circumstanță atenuantă, recunoașterea vinovăției, or, recunoașterea vinovăției atrage incidența procedurii simplificate în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală și nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că, aceleiași situație de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate alegațiile apelanților cu privire la stabilirea altor circumstanțe atenuante, or tulburarea organică de personalitate a inculpatului Covali Vasile și împrejurările grele în care s-a aflat inculpatul Cibric Artur, la fața locului, precum că văzând acest cadavru nu a putut lua o decizie corectă și să anunțe poliția, dar a acționat pe fondul unor împrejurări grele de spaimă, teamă și confuzie. Instanța de fond la acest capitol s-a expus în mod amplu și minuțios asupra constatării existenței circumstanțelor atenuante conform art. 76 Cod penal. Instanța de apel a menționat că, la individualizarea și stabilirea categoriei și mărimea pedepsei în privința inculpatului Covali Vasile, prima instanță corect a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite (mai puțin grave, grave și excepțional de gravă), de motivul acesteia, de persoana celui vinovat (antecedente penale stinse, la locul de trai se caracterizează negativ, nu este angajat în câmpul muncii, cercul de prieteni se află în vizorul poliției, a recuperat prejudiciul material și moral indicat de succesorul părții vătămate și partea civilă, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de atitudinea acestuia față de cele săvârșite (conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie a fost recunoscut responsabil la momentul comiterii faptei), totodată ținând cont și de scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor persoane. Totodată, instanța de apel a reținut că la individualizarea și stabilirea categoriei și mărimea pedepsei în privința inculpatului Cibric Artur, în mod just prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite (mai puțin grave), de motivul acestora, de persoana celui vinovat (se caracterizează negativ la locul de trai anterior a fost condamnat, și se afla în stare de recidivă simplă, a recuperat prejudiciul material și moral indicat de succesorul părții vătămate și partea civilă, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de atitudinea acestuia față de cele săvârșite, totodată ținând cont și de scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și 8 prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel a respins temeiul invocat de apelanți privind casarea sentinței, pe motiv că pedeapsa numită de prima instanță este una prea aspră, solicitând aplicarea față de inculpați a unei pedepse sub formă de închisoare, potrivit noilor limite stabilite prin reducerea cu o treime din minimul prevăzut de sancțiune, în urma aplicării prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța de apel a indicat că sunt neîntemeiate și neargumentate alegațiile invocate în cadrul cererilor de apel declarate de avocații inculpaților în susținerea casării sentinței primei instanțe, referitor la individualizarea pedepsei penale, or, în privința inculpatului Covali Vasile, s-a reținut o circumstanță agravantă și săvârșirea unei infracțiuni excepționale de grave, iar inculpatul Cibric Artur, este învinuit de comiterea unor infracțiuni mai puțin grave și starea de recidivă în care se afla.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către inculpații Covali Vasile și Cibric Artur, ultimul indicând temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, ambii solicitând casarea hotărârii anterioare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să le fie aplicată o pedeapsă mai blândă. Recurenții susțin că, hotărârea instanței de apel este una ilegală, deoarece la aplicarea pedepsei nu s-a luat în calcul prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpații Covali Vasile și Cibric Artur, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând că instanța de apel corect nu a constatat careva abateri procesual-penale, iar termenul și categoria de pedepse au fost stabilite în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, precum și de efectele acestora.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. 6.1. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Cibric Artur, Colegiul penal atestă, că potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. 9 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit textului recursului, reiese că inculpatul Cibric Artur a invocat ca temei de casare a hotărârii judecătorești art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor, criticând hotărârea, doar în latura stabilirii pedepsei invocând precum că instanța de apel, fără a-și motiva soluția, neîntemeiat a menținut sentința prin care i-a fost a aplicată inculpatului o pedeapsă prea aspră, prin ce a ignorat principiul individualizării pedepsei penale și prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării inculpatului. Totodată, instanța de apel, a luat în considerație că potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunile comise de către inculpatul Cibric Artur fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, precum și persoana acestuia care se caracterizează negativ la locul de trai, anterior a fost condamnat, și se afla în stare de recidivă simplă, a recuperat prejudiciul material și moral indicat de succesorul părții vătămate și partea civilă, a recunoscut vina, de condițiile de viață ale familiei acestuia și just a conchis că, corijarea și reeducarea lui nu poate avea loc decât prin izolare de societate. Mai mult, Colegiul penal reține că, pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, 10 încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Astfel, Colegiul penal conchide că, tipul și mărimea pedepsei stabilite inculpatului de către instanța de apel, va fi cel mai eficient pentru corijarea și reeducarea lui și atingerea scopului legii penale. Prin urmare, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Cibric Artur, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, numind acestuia o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, ținându-se seama de prevederile art. 61, 75 Cod penal și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal ține să remarce că, în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Deci, instanțele de fond corect i-au aplicat lui Cibric Artur pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 1 an și 6 luni, sancțiunea acestei norme prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 300 la 1 000 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore sau închisoarea până la 4 ani, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, 2 ani și 6 luni închisoare, pe când sancțiunea normei prevede o pedeapsă de la 2 la 5 ani închisoare și pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) Cod penal, i-au stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, sancțiunea acestei norme prevede o pedeapsă sub formă de amendă de la 200 la 500 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani. Astfel, instanțele de fond au redus pedeapsa inculpatului Cibric Artur cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de sancțiunile normelor penale incriminate inculpatului. Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis nici o eroare de drept, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată inculpatului este legală și întemeiată, concluzie ce este argumentată în descriptivul deciziei instanței de apel, care corespunde tuturor 11 prevederilor normelor de procedură penală, fiind individualizată conform prevederilor legale. Reieșind din circumstanțele indicate mai sus, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpatul Cibric Artur, ca fiind vădit neîntemeiat. 6.2. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Covali Vasile, Colegiul penal reține prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală, indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs. În cazul în care autorul nu semnează cererea de recurs și nu indică data declarării acestuia, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 7) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil, fiindcă nu corespunde cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal constată că recursul ordinar declarat de către inculpatul Covali Vasile, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Reieșind din cele menționate mai sus, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei, de către Cibric Artur ca fiind vădit neîntemeiat și de către Covali Vasile pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală 12
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, de către Cibric Artur ca fiind vădit neîntemeiat și de către Covali Vasile pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală, în propria lor cauză penală. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 28 iunie 2017. Președinte: Elena Covalenco Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 13
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.