1ra-907/17 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 152 alin. 1, 145 alin. 2 lit. j, k, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 192 alin. 2 lit. a, 323 alin. 1 CP

1ra-907/17 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 152 alin. 1, 145 alin. 2 lit. j, k, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 192 alin. 2 lit. a, 323 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-907/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

februarie 2017, declarate în propria lor cauză penală, de către inculpații

Covali Vasile XXXXX, născut la XX XXXXX

XXXX, originar din XXX XXX XXX XXXX,

domiciliat în XXXX XXXXX XXXX XXX,

Cibric Artur XXXXXX, născut la XX XXXX

XXXX, originar din XXXX XXX XXX, domiciliat în

XXXXX XXX XXX XX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 09.09.2016 - 16.12.2016;

instanța de apel: 24.01.2016 - 22.02.2017;

instanța de recurs: 02.05.2017 - 07.06.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a

fost legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în

baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

cauza fiind examinată conform procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 Cod

de procedură penală, Covali Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j), k), 152 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b),

c), d), 187 alin. (2) lit. e), f) și 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

următoarea pedeapsă: în baza art. 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal -13 ani și 4 luni

închisoare; în baza art. 152 alin. (1) Codul penal - 3 ani închisoare; în baza art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare; în baza art. 187 alin. (2)

1

lit. e), f) Cod penal - 4 ani închisoare, fără amendă; în baza art. 1921 alin. (2) lit. a)

Cod penal - 2 ani și 6 luni închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate lui Covali Vasile, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pentru

concurs de infracțiuni - 22 de ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

Prin aceiași sentință, cauza fiind examinată conform procedurii simplificate

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, a fost recunoscut vinovat Cibric

Artur de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 1921

alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestor legi, cu

aplicarea art. 82 alin. (2) Cod penal prin care i-a fost stabilită pedeapsa penală: în

baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare; în baza art.

1921 alin. (2) lit. a) Cod penal - 2 ani și 6 luni închisoare; în baza art. 323 alin. (1)

Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate lui Cibric Artur i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pentru

concurs de infracțiuni - 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Conform prevederilor art. 220 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 212

Codul de procedură civilă, a fost confirmată tranzacția de împăcare încheiată între

Leahu Natalia și Covali Vasile prin care: Covali Vasile a fost obligat să plătească

părții civile, Leahu Natalia, lunar suma de 750 lei, pentru întreținerea copilului

minor, Leahu Luminița, născută la 16 octombrie 2012, începând cu luna noiembrie

2016 până la atingerea majoratului.

Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința lui

Margină Viorica în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea

actului de amnistie, în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, în privința căreia hotărârea nu se contestă.

Vasile la 05 iunie 2016, aproximativ la ora 05:00, aflându-se în apartamentul nr. 31

de pe str. Maria Drăgan, 38/3, mun. Chișinău, având scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică, manifestată prin lovituri cu

pumnul în regiunea capului, intenționat, în mod deschis a sustras de la cet. Leahu

Marcel bani în sumă de 5 000 ruble rusești, ceia ce conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii constituiau suma de 1 486,5 lei,

cauzându-i victimei daune în proporții considerabile.

2

Tot el, Covali Vasile continuându-și acțiunile sale criminale, la 05 iunie 2016,

aproximativ la ora 05:30, aflându-se în apartamentul nr. 31, de pe str. Maria

Drăgan, 38/3, din mun. Chișinău, în urma unui conflict apărut între el și Leahu

Marcel, având intenția cauzării leziunilor corporale, i-a aplicat ultimului câteva

lovituri cu o tigaie și un ceainic electric în regiunea capului și multiple lovituri cu

pumnii și picioarele asupra corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 98D/1184 din 04 iulie 2016, traumă toracică închisă, fractura

coastelor 9, 10 și 12 pe dreapta, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care

acționează o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie.

Tot el, Covali Vasile în perioada 05-06 iunie 2016, timpul exact nu a fost posibil

de stabilit de către organul de urmărire penală, acționând intenționat, cu scopul de

a ascunde infracțiunea de jaf și de vătămare medie a integrității corporale, săvârșite

de el asupra lui Leahu Marcel, aflându-se în ap. 31 de pe str. Maria Drăgan, 38/3,

din mun. Chișinău, folosind un cuțit de bucătărie, provocându-i victimei chinuri și

suferințe, cu deosebită cruzime, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea

gâtului, cauzându-i vătămări corporale grave ce prezintă pericol pentru viață, care

au condus nemijlocit la decesul victimei, acționând intenționat și dinainte

nepromis, cu scopul de a ascunde și nimici urmele infracțiunii de omor, împreună

cu Cibric Artur, au înfășurat corpul neînsuflețit al cet. Leahu Marcel cu o peliculă

și lipici, după care l-au scos din apartament și l-au transportat în fâșia forestieră de

pe str. Maria Drăgan, 42, din mun. Chișinău, unde l-au incendiat.

Tot el, Covali Vasile și Cibric Artur, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă, la 06 iunie 2016, aproximativ la ora 03:00, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în automobilul de model ,,Dacia

Logan” cu n/î RS AS 128, care aparținea lui Leahu Marcel și era parcat în curtea

blocului locativ de pe str. Maria Drăgan, 38/3 din mun. Chișinău, de unde pe

ascuns au sustras de la ultimul un perforator electric de model ,,850 K Economy"

la prețul de 1 500 lei, un polizor unghiular de model ,,Interscol" la prețul de 1 000

lei și un ferestrău electric de model ,,Partner" la preț de 2 300 lei, cauzându-i

victimei o daună materială considerabilă în sumă de 4 800 lei.

Tot ei, Covali Vasile și Cibric Artur, de comun acord, la 06 iunie 2016,

aproximativ la ora 03:00, au răpit automobilul de model ,,Dacia Logan" cu n/î RS

AS 128, ce aparținea victimei, care era parcat în fața blocului de locuit de pe str.

Maria Drăgan, 38 din mun. Chișinău, cu care, fiind condus de către Cibric Artur,

pentru a-l abandona în alt loc mai îndepărtat de locul comiterii infracțiunilor, s-au

deplasat până la str. Voluntarilor, 16/1 din mun. Chișinău, unde s-au tamponat în

3

magazinul alimentar al SRL ,,Brio-Fruct" și, abandonând automobilul, au părăsit

locul faptei.

Tot ei, Covali Vasile și Cibric Artur continuându-și acțiunile lor criminale,

având același scop de a ascunde și nimici urmele infracțiunii de omor, după

incendierea cadavrului lui Leahu Marcel, au revenit în apartamentul indicat, de

unde au luat din bucătărie mai multe cârpe și un covor cu care au șters urmele de

sânge de pe podea, două cuțite de bucătărie cu care a fost omorâtă victima, o

pereche de chiloți, un maiou și un telefon mobil de model ,,Nokia" ce aparțineau

victimei, Leahu Marcel, o tigaie și o pernă cu urme de sânge, toate reprezentând

corpuri delicte pe cazul de omor intenționat, pe care le-au transportat în fâșia

forestieră de la intersecția străzilor Valea Crucii și Grenoble din mun. Chișinău,

unde, de asemenea, le-au incendiat.

inculpatului Cibric Artur, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, prin care lui

Cibric Artur să-i fie aplicată o pedeapsă minimă sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an și 7 luni.

În motivarea apelului declarat, avocatul Goncear Vasile în numele

inculpatului Cibric Artur, a invocat că, pedeapsa aplicată este prea aspră, în raport

cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiuni săvârșite, persoana celui vinovat

și de circumstanțele care atenuează răspunderea penală.

Mai mult, acesta a menționat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că,

inculpatul Cibric Artur, a recunoscut vina în cele comise, a colaborat cu organele

de urmărire penala în vederea stabilirii adevărului, a acceptat să arate locul unde

au fost aruncate bunurile folosite la săvârșirea infracțiuni de către vinovat, s-a căit

sincer de cele comise și a solicitat examinarea cauzei în baza prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală.

Totodată, apărarea a indicat că, la stabilirea pedepsei instanța nu a luat în

considerare faptul că Cibric Artur, a restituit integral prejudiciul succesorului

victimei, iar Leahu Natalia în instanța de judecată a declarat că nu are pretenții

materiale sau morale față de Cibric Artur.

Apărătorul a menționat că, instanța de fond urma să stabilească în calitate de

circumstanță atenuantă și împrejurările grele în care s-a aflat inculpatul la fața

locului, văzând acest cadavru, nu era în stare să ia o decizie corectă, să anunțe

poliția, însă, a acționat ca urmare a unor împrejurări grele de spaimă, teamă și

confuzie.

4

În concluzie a indicat că, instanța de fond ținând cont de personalitatea

inculpatului, colaborarea cu organele de poliție, căința sinceră și restituirea

prejudiciului, avea posibilitatea să aplice o pedeapsa mai blândă, prin absorbție de

pedeapsa mai aspră a pedepselor mai mici, aplicându-i pedeapsa definitivă

minimă sub formă de închisoare pe un termen 1 an și 7 luni.

3.1. Împotriva deciziei a declarat apel avocatul Pleșca Valeriu în numele

inculpatului Covali Vasile, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie aplicată

inculpatului o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani,

deoarece instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă prea aspră.

În motivarea apelului declarat avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului

Covali Vasile a invocat că, instanța de fond în mod eronat a individualizat

pedeapsa aplicată ultimului, drept rezultat fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră,

nefiind de acord cu mărimea acesteia.

Astfel, a indicat că Covali Vasile a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele

comise, a reparat benevol prejudiciul moral și material indicat de către succesorul

părții vătămate și partea civilă. Inculpatul Covali Vasile, prin intermediul

apărătorilor, a început negocierile privind repararea prejudiciului material și

moral.

Totodată, apelantul a menționat că, instanța urma să ia în calcul circumstanța

atenuantă în temeiul art. 76 Cod penal, cât și angajamentul benevol al lui Covali

Vasile de a contribui la întreținerea copilului lui Leahu Natalia și al decedatului,

Leahu Marcel, cât și căința activă alături de recunoașterea vinei, repararea

benevolă a prejudiciului material și moral cauzat și indicat de părțile civile.

Mai mult, avocatul a susținut că, Covali Vasile deși fiind responsabil, a avut

capacitate de autocontrol limitată și nu a fost în stare să-și dirijeze acțiunile pe

deplin, de care regretă în prezent, iar potrivit art. 76 alin. (2) Cod penal, instanța de

judecată urma să ia în considerație drept circumstanță atenuantă, diagnosticul și

starea lui Covali Vasile de tulburare organică de personalitate la momentul

comiterii infracțiuni, stabilită prin concluziile raportului de expertiză psihiatrico-

legală ambulatorie nr. 610 a-2016 (f.d. 215-217).

Apelantul a susținut că, circumstanța agravantă, săvârșirea infracțiuni cu

folosirea armei nu poate fi reținută de către instanța de judecată la stabilirea

pedepsei lui Covali Vasile, deoarece potrivit fabulei din rechizitoriu și sentință, dar

și în conformitate cu circumstanțele cauzei, Covali Vasile a folosit pentru comiterea

omorului un cuțit de bucătărie, luat la întâmplare.

5

2017, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Goncear Vasile în

numele inculpatului Cibric Artur și avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului

Covali Vasile ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, până la începerea

cercetării judecătorești, inculpații Covali Vasile și Cibric Artur au recunoscut în

totalitate faptele indicate în rechizitoriu, recunoscându-și vina, necerând

administrarea de probe noi, au solicitat prin cerere scrisă personal examinarea

cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, pe care le

cunosc și asupra cărora nu au obiecții.

Instanța de apel a constatat că, din conținutul cererilor de apel înaintate de

avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Covali Vasile și de avocatul

Goncear Vasile în numele inculpatului Cibric Artur, aceștia contestă sentința doar

sub aspectul individualizării pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 95, 101 Cod de procedură penală,

prin prisma admisibilității, pertinenții și concludenții, utilității și veridicității

raportate la declarațiile date de inculpat în cadrul ședinței de judecată și probele

administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpaților Covali Vasile și Cibric Artur încadrarea juridică corectă.

Cât privește cererile de apel înaintate de avocatul Goncear Vasile în numele

inculpatului Cibric Artur, și de avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului

Covali Vasile, instanța de apel a indicat că din conținutul acestora rezultă că

avocații nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită prin sentința de către prima

instanță.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în apeluri, instanța

de apel a constatat că motivele invocate în cererile de apel nu și-au găsit confirmare,

din care considerente careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe nu

s-au atestat.

Astfel, instanța de apel a menționat că pedeapsa penală aplicată inculpatului,

Covali Vasile, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j),

k), 152 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), c), d), 187 alin. (2) lit. e), f) și 1921 alin. (2) lit. a)

Cod penal, și inculpatului Cibric Artur, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), art. 1921 alin. (2) lit. a) și art. 323 alin. (1) Cod penal,

este echitabilă și în conformitate cu prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, instanța

de fond la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

6

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în

limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal, iar individualizarea pedepsei constă în obligația

instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă

pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.

În concluzie instanța de apel a menționat că, la individualizarea pedepsei,

instanța de fond a ținut cont de cele trei principii care stau la baza individualizării

pedepsei, sancțiunile aplicate inculpaților Covali Vasile și Cibric Artur, fiind legale,

echitabile și individualizate.

Astfel, instanța de apel a constatat că, în conformitate cu criteriile enunțate la

art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile incriminate inculpatului Covali Vasile, se

califică ca infracțiuni mai puțin grave (art. 152 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), c), d) și

1921 alin. (2) lit. a) Cod penal), grave (art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal) și excepțional

de grave (art. 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal). Infracțiunile comise de către

inculpatul, Cibric Artur prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 1921 alin. (2) lit.

a) și 323 alin. (1) Cod penal, se califică ca infracțiuni mai puțin grave.

În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe

atenuante în privința inculpatului Covali Vasile, au fost stabilite: căința sinceră a

inculpatului pentru cele comise și recuperarea prejudiciului. Conform prevederilor

art. 77 Cod penal, ca circumstanță agravantă a fost stabilită săvârșirea infracțiunii

cu folosirea armei.

Referitor la critica adusă de către avocatul Pleșca Valeriu asupra faptului că

instanța de fond în mod eronat a stabilit circumstanța agravantă, săvârșirea

infracțiunii cu folosirea armei, iar în calitate de armă fiind considerat cuțitul de

bucătărie, instanța de apel le-a considerat nefondate și lipsite de suport legal și

probant, or ținând cont de prevederile art. 2 al Legii nr. 130 din 08.06.2012, privind

regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, armă albă este obiect sau

dispozitiv care poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a

persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baioneta, sabia, spada, floreta,

cuțitul, arbaleta și arcul, subsecvent, cuțitul face parte din categoria armelor albe.

În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe

atenuante în privința inculpatului Cibric Artur, au fost stabilite: căința sinceră și

recuperarea prejudiciului. Conform prevederilor art. 77 Cod penal, circumstanțe

agravante n-au fost stabilite.

7

Instanța de apel a susținut că, prima instanță în mod corect nu a reținut în

calitate de circumstanță atenuantă, recunoașterea vinovăției, or, recunoașterea

vinovăției atrage incidența procedurii simplificate în temeiul art. 3641 Cod de

procedură penală și nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară

prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că, aceleiași

situație de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate alegațiile apelanților cu

privire la stabilirea altor circumstanțe atenuante, or tulburarea organică de

personalitate a inculpatului Covali Vasile și împrejurările grele în care s-a aflat

inculpatul Cibric Artur, la fața locului, precum că văzând acest cadavru nu a putut

lua o decizie corectă și să anunțe poliția, dar a acționat pe fondul unor împrejurări

grele de spaimă, teamă și confuzie. Instanța de fond la acest capitol s-a expus în

mod amplu și minuțios asupra constatării existenței circumstanțelor atenuante

conform art. 76 Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, la individualizarea și stabilirea categoriei și

mărimea pedepsei în privința inculpatului Covali Vasile, prima instanță corect a

ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite (mai puțin grave, grave și

excepțional de gravă), de motivul acesteia, de persoana celui vinovat (antecedente

penale stinse, la locul de trai se caracterizează negativ, nu este angajat în câmpul

muncii, cercul de prieteni se află în vizorul poliției, a recuperat prejudiciul material

și moral indicat de succesorul părții vătămate și partea civilă, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de atitudinea acestuia față de

cele săvârșite (conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie a fost

recunoscut responsabil la momentul comiterii faptei), totodată ținând cont și de

scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpaților, cât și a altor persoane.

Totodată, instanța de apel a reținut că la individualizarea și stabilirea

categoriei și mărimea pedepsei în privința inculpatului Cibric Artur, în mod just

prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite (mai puțin grave),

de motivul acestora, de persoana celui vinovat (se caracterizează negativ la locul

de trai anterior a fost condamnat, și se afla în stare de recidivă simplă, a recuperat

prejudiciul material și moral indicat de succesorul părții vătămate și partea civilă,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de atitudinea

acestuia față de cele săvârșite, totodată ținând cont și de scopul pedepsei penale

îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

8

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor

persoane.

Astfel, instanța de apel a respins temeiul invocat de apelanți privind casarea

sentinței, pe motiv că pedeapsa numită de prima instanță este una prea aspră,

solicitând aplicarea față de inculpați a unei pedepse sub formă de închisoare,

potrivit noilor limite stabilite prin reducerea cu o treime din minimul prevăzut de

sancțiune, în urma aplicării prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a indicat că sunt neîntemeiate și neargumentate alegațiile

invocate în cadrul cererilor de apel declarate de avocații inculpaților în susținerea

casării sentinței primei instanțe, referitor la individualizarea pedepsei penale, or,

în privința inculpatului Covali Vasile, s-a reținut o circumstanță agravantă și

săvârșirea unei infracțiuni excepționale de grave, iar inculpatul Cibric Artur, este

învinuit de comiterea unor infracțiuni mai puțin grave și starea de recidivă în care

se afla.

inculpații Covali Vasile și Cibric Artur, ultimul indicând temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, ambii solicitând casarea hotărârii anterioare, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să le fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Recurenții susțin că, hotărârea instanței de apel este una ilegală, deoarece la

aplicarea pedepsei nu s-a luat în calcul prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate de către inculpații Covali Vasile și Cibric Artur, solicitând respingerea

acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând că instanța de apel corect

nu a constatat careva abateri procesual-penale, iar termenul și categoria de pedepse

au fost stabilite în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, precum și

de efectele acestora.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

acestora, din următoarele considerente.

6.1. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Cibric Artur, Colegiul

penal atestă, că potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate

în recurs sunt vădit neîntemeiate.

9

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Potrivit textului recursului, reiese că inculpatul Cibric Artur a invocat ca temei

de casare a hotărârii judecătorești art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de această instanță, în cazul în care s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că, acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor, criticând hotărârea, doar în latura stabilirii pedepsei invocând precum

că instanța de apel, fără a-și motiva soluția, neîntemeiat a menținut sentința prin

care i-a fost a aplicată inculpatului o pedeapsă prea aspră, prin ce a ignorat

principiul individualizării pedepsei penale și prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel

a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art. 61

Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod

penal, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea,

precum și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării inculpatului.

Totodată, instanța de apel, a luat în considerație că potrivit art. 16 Cod penal,

infracțiunile comise de către inculpatul Cibric Artur fac parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, precum și persoana acestuia care se caracterizează

negativ la locul de trai, anterior a fost condamnat, și se afla în stare de recidivă

simplă, a recuperat prejudiciul material și moral indicat de succesorul părții

vătămate și partea civilă, a recunoscut vina, de condițiile de viață ale familiei

acestuia și just a conchis că, corijarea și reeducarea lui nu poate avea loc decât prin

izolare de societate.

Mai mult, Colegiul penal reține că, pedeapsa are drept scop și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca

măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate

de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte,

pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel,

10

încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, Colegiul penal conchide că, tipul și mărimea pedepsei stabilite

inculpatului de către instanța de apel, va fi cel mai eficient pentru corijarea și

reeducarea lui și atingerea scopului legii penale.

Prin urmare, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului

Cibric Artur, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, numind

acestuia o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normelor penale

în baza cărora a fost declarat vinovat, ținându-se seama de prevederile art. 61, 75

Cod penal și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul penal ține să remarce că, în conformitate cu prevederile

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea

faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Deci, instanțele de fond corect i-au aplicat lui Cibric Artur pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pedeapsa cu

închisoarea pe un termen de 1 an și 6 luni, sancțiunea acestei norme prevede

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 300 la 1 000 unități convenționale

sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore sau închisoarea

până la 4 ani, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a)

Cod penal, 2 ani și 6 luni închisoare, pe când sancțiunea normei prevede o

pedeapsă de la 2 la 5 ani închisoare și pentru infracțiunea prevăzută de art. 323

alin. (1) Cod penal, i-au stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an și 6 luni, sancțiunea acestei norme prevede o pedeapsă sub formă de

amendă de la 200 la 500 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani.

Astfel, instanțele de fond au redus pedeapsa inculpatului Cibric Artur cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de sancțiunile normelor penale

incriminate inculpatului.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis nici o

eroare de drept, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa

sub formă de închisoare aplicată inculpatului este legală și întemeiată, concluzie ce

este argumentată în descriptivul deciziei instanței de apel, care corespunde tuturor

11

prevederilor normelor de procedură penală, fiind individualizată conform

prevederilor legale.

Reieșind din circumstanțele indicate mai sus, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpatul Cibric Artur, ca fiind

vădit neîntemeiat.

6.2. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Covali Vasile, Colegiul

penal reține prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, potrivit

cărora instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește

cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură

penală.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală, indică expres cerințele cărora trebuie

să corespundă cererea de recurs.

În cazul în care autorul nu semnează cererea de recurs și nu indică data

declarării acestuia, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după

conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 7) art. 430 Cod de

procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil, fiindcă nu corespunde

cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură

penală.

Astfel, Colegiul penal constată că recursul ordinar declarat de către inculpatul

Covali Vasile, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu

este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar

justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui,

deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 429 și

430 Cod de procedură penală.

Reieșind din cele menționate mai sus, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei, de către Cibric

Artur ca fiind vădit neîntemeiat și de către Covali Vasile pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de

procedură penală

12

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, de către Cibric

Artur ca fiind vădit neîntemeiat și de către Covali Vasile pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de

procedură penală, în propria lor cauză penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 28 iunie 2017.

Președinte: Elena Covalenco

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

13