1re-14/2019 — art. 231 alin. 3, art. 229 alin. 2 Cod Contraventional

Dosarul nr.1re-14/2019

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecătorii – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

contravenientul Bostan Damian, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018,

A C O N S T A T A T :

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare nr. MAI03 469955, din 24

august 2016, Bostan Damian a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 231 alin. (3) și art. 229 alin. (2) Cod contravențional și sancționat cu

amendă în mărime de 150 unități convenționale și cu aplicarea a 3 puncte de penalizare,

pentru faptul că la data de 24 august 2016, ora 13:00 fiind la volanul automobilului de

modelul „Mitsubishi Galant”, cu n/î BL CF 846 deplasîndu-se pe str. Lunca Bîcului

26/1, mun. Chișinău conducea automobilul fiind privat de dreptul de a conduce mijloace

de transport, și totodată exploata vehiculul care nu era supus reviziei tehnice de stat.

constatator, contravenientul Bostan Damian le-a contestat în Judecătoria Chișinău sediul

Rîșcani, solicitînd anularea acestora și încetarea procesului contravențional.

respinsă ca neîntemeiată cererea lui Bostan Damian privind repunerea în termenul de

contestare și a fost respinsă ca fiind tardivă contestația înaintată de către Bostan Damian

împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator

din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare nr. MAI03 469955, din 24 august 2016,

prin care Bostan Damian a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute

de art. 231 alin. (3) și art. 229 alin. (2) Cod contravențional și sancționat cu amendă în

mărime de 150 unități convenționale și cu aplicarea a 3 puncte de penalizare.

ordinea capitolului VIII al Codului Contravențional, la data de 18 mai 2018 a contestat-

o cu recurs, prin care a solicitat casarea ei și remiterea cauzei la o nouă examinare în

instanța de fond, menționînd întru susținerea recursului faptul că instanța de fond a

1

examinat cauza în lipsa contravenientului, acesta nefiind citat, totodată a solicitat

repunerea contestației în termen.

a fost respins ca nefondat recursul declarat de către contravenientul Bostan Damian.

A fost menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din

04 aprilie 2018, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Bostan Damian

privind repunerea în termenul de contestare și a fost respinsă ca fiind tardivă contestația

înaintată de către Bostan Damian împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție

și decizia agentului constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare nr.

MAI03 469955, din 24 august 2016, prin care Bostan Damian a fost recunoscut vinovat

de comiterea contravenției prevăzute de art. 231 alin. (3) și art. 229 alin. (2) Cod

contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 150 unități convenționale și cu

aplicarea a 3 puncte de penalizare.

fapt și de drept, întru casarea acesteia, astfel că la adoptarea soluției instanța de fond a

ținut cont de rigorile art. 458 alin. (1) Cod contravențional, care prevede că „examinînd

cauza contravențională, instanța de judecată este obligată să determine: caracterul

veridic al contravenției imputate; existența cauzelor care înlătură caracterul

contravențional al faptei; vinovăția persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul

contravențional; existența circumstanțelor atenuante și/sau agravante; necesitatea

sancționării și, după caz, caracterul sancțiunii contravenționale; alte aspecte importante

pentru soluționarea justă a cauzei”.

Astfel, conform prevederilor art. 448 alin. (1) Cod Contravențional „în decursul a

15 zile de la data aducerii la cunoștință a faptului încheierii procesului-verbal cu privire

la contravenție, contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul sînt în

drept să-1 contesteze în instanța de judecată în a cărei rază teritorială activează

autoritatea din care face parte agentul constatator”.

Din materialele cauzei rezultă că contravenientul Bostan Damian, a fost prezent la

momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție, adică la data de 24

august 2016, fapt confirmat prin semnătura acestuia și inscripția respectivă că a primit

copia procesului-verbal cu privire la contravenție, însă a depus contestație abia la data

de 30 noiembrie 2017, astfel, contravenientul Bostan Damian a omis termenul de

depunere a contestației, nefiind invocate careva temeiuri justificate de repunerea în

termen a contestației.

Totodată, deși faptul primirii actului de constatare și de sancționare din 24 august

2016, de către contravenientul Bostan Damian, se probează prin semnătura ultimului,

este de menționat că prin actul de constatare, lui Bostan Damian i s-a adus la cunoștința

drepturile procesuale, inclusiv dreptul de a înainta contestația în termenul de 15 zile din

data aducerii la cunoștință a actului de sancționare, fapt ignorat de acesta.

2

Instanța de recurs nu a ținut cont de afirmația recurentului care a invocat în recurs

că instanța de judecată nu a dat o apreciere probelor anexate la dosar și nu s-a pronunțat

asupra tuturor argumentelor invocate de participanții la proces, or, instanța nu a intrat în

fondul cauzei, fiind verificată doar tardivitatea contestației depuse de contravenient.

De asemenea a fost respins și argumentul contravenientului precum că nu ar fi fost

legal citat, or, acesta a fost citat în ședința instanței de fond, cu atît mai mult dînsul a și

participat în ședința instanței de fond și s-a expus asupra contestației și legalității actului

de sancționare.

contravenientul Bostan Damian a depus recurs în anulare, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei contestate, cu transmiterea cauzei la rejudecare, în alt

complet de judecată.

7.1. În motivarea recursului contravenientul a indicat că :

- nu i-a fost acordat avocat;

- nu a fost luată în considerație încălcarea normelor de procedură de către

inspectorul Balaur Iu.;

- instanțele judecătorești nu au luat în considerație faptul că contravenientul a

solicitat translator și nu i-a fost prezentată decizia instanței de apel în limba rusă.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și

3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea

Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea

căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare

sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate

3

de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică

calea apelului și recursului ordinar.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în

anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012,

poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac

– în apel și în recurs și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței

de recurs.

Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât

vinovăția persoanei, iar în speța dată a fost examinată chestiunea privind repunerea în

termenul de contestare, decizie care nu se supune căilor de atac, prevăzute de lege prin

dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare.

Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța

de recurs constată, că recurentul contestă decizia instanței de recurs potrivit căreia a fost

respins ca nefondat recursul asupra hotărîrii prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea lui Bostan Damian privind repunerea în termenul de contestare și a fost respinsă

ca fiind tardivă contestația înaintată de către Bostan Damian împotriva procesului-verbal

cu privire la contravenție și decizia agentului constatator din cadrul Inspectoratului

Național de Patrulare nr. MAI03 469955, din 24 august 2016, iar o atare decizie nu este

susceptibilă de a fi atacată, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri

irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate

cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție.

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu

corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură

penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către contravenientul Bostan

Damian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie

2018, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

4