CASE OF DYSHUK AND OTHERS v. UKRAINE

CASE OF DYSHUK AND OTHERS v. UKRAINE (CtEDO, 2023)

CAUZUL CU DISHUK ȘI ALȚII v. UKRAINE (Aplicații nr. 40232/19 și altele 2 – a se vedea lista adăugată) JUDGMENT STRASBOURG 2 martie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Dyshuk și alții v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința ca comitet compus din: Mārtićš Mits , Președintele Mattias Guyomar, Mykola Gnatovskyy , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct interimar al secțiunii, după ce a deliberat în privat la 2 februarie 2023, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cererile împotriva Ucrainei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat. Guvernul Ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de detenție ilegală. În cererile nr. 19336/20 și nr. 1302/21, reclamanții au formulat și alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. HOTĂRÂREA DE DECLARAȚII având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o hotărâre unică. ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 5 § 1 din Convenție Reclamanții se plâng în principal de detenția ilegală, care se bazează, în mod expres sau substanțial, pe art. 5 § 1 din Convenție. Curtea reiterează că art. 5 din Convenție este, împreună cu articolele 2, 3 și 4, în primul rang al drepturilor fundamentale care protejează securitatea fizică a persoanei fizice și, astfel, importanța sa este primordială. Scopul principal al acestuia este prevenirea privației de libertate arbitrare sau nejustificate (a se vedea Buzadji c. Republica Moldova [GC], nr. 23755/07, § 84, CEDO 2016 (extracte), cu alte referințe. În cazul în care „legitimitatea” de deținere este în cauză, inclusiv întrebarea dacă „o procedură prevăzută de lege” a fost respectată, Convenția se referă în esență la legislația națională și stabilește obligația de a se conforma normelor susținute și procedurale acestora. Cu toate acestea, respectarea dreptului național nu este suficientă: art. 5 § 1 prevede, în plus, că orice privare de libertate ar trebui să fie în conformitate cu scopul de a proteja persoana de arbitrare (a se vedea S., V. și A. c. Danemarca [GC], nr. 35553/12, 36678/12 și 36711/12, § 74, 22 octombrie 2018, cu alte referințe). Curtea a constatat încălcări cu privire la chestiuni similare cu cele din cazul în cauză în cazul principal, prezentate în tabelul apendice. 10. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, detenția reclamanților nu a fost în conformitate cu art. 5 § 1 din Convenție. 11. Prin urmare, aceste plângeri, astfel cum sunt prezentate în tabelul adăugat, sunt admisibile și dezvăluie încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA CAUZUL BON ESTABLIZAT-LAW 12. În cererea nr. 1302/21, reclamantul a prezentat alte plângeri care au susținut, de asemenea, probleme în temeiul Convenției, având în vedere binele relevant jurisprudența stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat). Aceste plângeri nu sunt, vădit nefondate în sensul articolului (a) din Convenție, nici nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv. În consecință, acestea trebuie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor din față, Curtea concluzionează că, de asemenea, acestea dezvăluie încălcări ale Convenției în lumina constatărilor sale în Tymoshenko v. Ucraina (nr. 49872/11, § 286 și 287, 30 aprilie 2013), Kotiy v. Ucraina (nr. 28718/09, § 55, 5 martie 2015) și Nechay v. Ucraina (nr. 15360/10, 1 iulie 2021). RECONTROLĂ COMPLAINTE 13. În cererea nr. 19336/20, reclamantul a formulat și alte plângeri în temeiul diferitelor articole ale Convenției. 14. Curtea a examinat aceste plângeri și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile pe care le-a făcut-o sunt de competență, ele nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 15. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 16. În cererile nr. 40232/19 și 19336/20, reclamanții nu au prezentat niciun credit de satisfacție, în ciuda faptului că a fost invitată să facă acest lucru. În consecință, Curtea consideră că nu există nici un apel pentru a le acorda orice sumă pe acest cont. 17. Referitor la documentele în posesia sa și la jurisprudența sa (a se vedea, în special, Malyk c. Ucraina) , nr. 37198/10, 29 ianuarie 2015), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat reclamantului în cererea nr. 1302/21. plângerile privind detenția ilegală și celelalte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum se prevede în tabelul anexat, admisibile și restul cererii nr. 19336/20 inadmisibil; deține că plângerile privind detenția ilegală dezvăluie încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție; că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantul în cererea nr. 1302/21, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză, și notificată în scris la 2 martie 2023, în conformitate cu art. 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție (detenție ilegală) nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Perioada de detenție ilegală Deficiențe specifice Decizie internă relevantă Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Sumele acordate pentru prejudiciu moral per reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 40232/19 22/07/2019 Vitaliy Grygorovych DYSHUK 1978 Polishchuk Denys Viktorovych Kharkiv 15/04/2019 până la 22/04/2019 amânat de eliberare ( Ruslan Yakovenko c. Ucraina , nr. 5425/11, §§ 68-70, ECHR 2015) Petrovskyi Curtea Locală a Regiunii Kirovograd, 22/03/2019 19336/20 24/04/2020 Dmytro Oleksandrovych KHMIL 1980 Koryenkov Igor Anatoliyovych Kyiv 31/10/2018 până la 03/11/2018 nici o bază juridică pentru arestarea fără o decizie anterioară (Stroganv. Ucraina , nr. 30198/11 , §§ 88-89, 6 octombrie 2016, și Grubnyk v. Ucraina , nr. 58444/15, 83-85, 17 septembrie 2020) nici 1302/21 16/12/2020 Oleksandr Volodymyrovych SMIRNOV 1974 Polikanov Andriy Mykolayovych Kharkivch 06/12/2018 până la 27/11/2020 hotărârea privind detenția fără termen (Kharchenko c. Ucraina , nr. 40107/02, §§ 74-76, 10 februarie 2011) Curtea de Apel Kharkiv, 06/12/2018 Art. 6 (1) - lungimea excesivă a procedurilor penale - 20/09/2011 - 27/11/2020, 3 niveluri de competență, Art. 5 alin. (5) - lipsa sau inadecvată a compensației pentru arestarea sau detenția ilegală - reclamantul se plânge de o încălcare a art. 5 - Dreptul de compensare pentru încălcarea Convenției nu este totuși prevăzut în sistemul juridic intern (a se vedea Tymoshenko c. Ucraina , nr. 4987/11 , §§ 286-87, 30 aprilie 2013; Kotiy c. Ucraina , nr. 28718/09, § 55, 5 martie 2015). 3.900 250 [1] În plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți [2], în plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.

FIFTH SECTION

CASE OF

DYSHUK AND OTHERS v. UKRAINE

(Applications nos. 40232/19 and 2 others –

see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

2 March 2023

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Dyshuk and Others v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Mārtiņš Mits

, President

,

Mattias Guyomar,

Mykola Gnatovskyy

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 2 February 2023,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in applications against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the applications.

THE FACTS

3.

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

4.

The applicants complained of the unlawful detention. In applications nos.

19336/20 and 1302/21, the applicants also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 1 of the Convention

6.

The applicants complained principally of the unlawful detention. They relied, expressly or in substance, on Article 5 § 1 of the Convention.

7.

The Court reiterates that Article 5 of the Convention is, together with Articles 2, 3 and 4, in the first rank of the fundamental rights that protect the physical security of the individual, and as such its importance is paramount. Its key purpose is to prevent arbitrary or unjustified deprivation of liberty (see

Buzadji v.

the Republic of Moldova

[GC], no. 23755/07, §

84, ECHR

2016 (extracts), with further references).

8.

Where the “lawfulness” of detention is in issue, including the question whether “a procedure prescribed by law” has been followed, the Convention refers essentially to the national law and lays down the obligation to conform to the substantive and procedural rules thereof. Compliance with the national law is not, however, sufficient: Article 5 § 1 requires in addition that any deprivation of liberty should be in keeping with the purpose of protecting the individual from arbitrariness (see

S., V. and A. v.

Denmark

[GC], nos.

35553/12, 36678/12 and 36711/12, § 74, 22 October 2018, with further references).

9.

The Court found violations in respect of issues similar to those in the present case in the leading cases set out in the appended table.

10.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicants’ detention was not in accordance with Article 5 § 1 of the Convention.

11.

These complaints as set out in the appended table are therefore admissible and disclose a breach of Article 5 § 1 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

12.

In application no.

1302/21 the applicant submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well

‑

established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its findings in

Tymoshenko v.

Ukraine

(no.

49872/11, §§

286 and 287, 30

April 2013),

Kotiy v.

Ukraine

(no.

28718/09, §

55, 5 March 2015) and

Nechay v.

Ukraine

(no.

15360/10, 1

July 2021).

REMAINING COMPLAINTS

13.

In application no.

19336/20 the applicant also raised other complaints under various Articles of the Convention.

14.

The Court has examined these complaints and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, they either do not meet the admissibility criteria set out in Articles

34 and

35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article

35

§

4 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

15.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

16.

In applications nos. 40232/19 and 19336/20, the applicants did not submit any claims for just satisfaction, despite being invited to do so. Accordingly, the Court considers that there is no call to award them any sum on that account.

17.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Malyk v. Ukraine

, no. 37198/10, 29 January 2015), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table to the applicant in application no. 1302/21.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

the complaints concerning the unlawful detention and the other complaints under the well-established case-law of the Court, as set out in the appended table, admissible and the remainder of application no.

19336/20 inadmissible;

Holds

that the complaints concerning the unlawful detention disclose a breach of Article 5 § 1 of the Convention;

Holds

that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see

appended table);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant in application no.

1302/21, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 2 March 2023, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Mārtiņš Mits

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article 5 § 1 of the Convention

(unlawful detention)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Period of unlawful detention

Specific defects

Relevant domestic decision

Other complaints under well-established case-law

Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant

(in euros)

[1]

Amount awarded for costs and expenses per application

(in euros)

[2]

40232/19

22/07/2019

Vitaliy Grygorovych DYSHUK

1978

Polishchuk Denys Viktorovych

Kharkiv

15/04/2019 to 22/04/2019

delayed release (

Ruslan Yakovenko v.

Ukraine

, no.

5425/11, §§

68-70, ECHR 2015)

Petrovskyi Local Court of Kirovograd Region, 22/03/2019

-

-

19336/20

24/04/2020

Dmytro Oleksandrovych KHMIL

1980

Koryenkov Igor Anatoliyovych

Kyiv

31/10/2018 to 03/11/2018

no legal basis for arrest without a prior court decision (

Stroganv.

Ukraine

, no.

30198/11, §§

88-89, 6

October 2016, and

Grubnyk v.

Ukraine,

no.

58444/15,

§§

83-85, 17

September 2020)

none

-

-

1302/21

16/12/2020

Oleksandr Volodymyrovych SMIRNOV

1974

Polikanov Andriy Mykolayovych

Kharkiv

06/12/2018 to 27/11/2020

decision on detention without a time-limit (

Kharchenko v.

Ukraine

, no.

40107/02, §§

74-76, 10

February 2011)

Kharkiv Court of Appeal, 06/12/2018

Art. 6 (1) - excessive length of criminal proceedings - 20/09/2011 - 27/11/2020,

3 levels of jurisdiction,

Art. 5 (5) - lack of, or inadequate, compensation for unlawful arrest or detention - applicant complains about a violation of Article

5

§

Tymoshenko v.

Ukraine

, no.

49872/11, §§ 286-87, 30 April 2013;

Kotiy v.

Ukraine

, no.

28718/09, § 55, 5

March 2015).

3,900

250

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.

[2]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.