ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3769/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 19 iunie 2007 reclamanții M.N. și M.C. au solicitat obligarea pârâtei SC E.I. SRL să desființeze construcția edificată pe terenul proprietatea reclamanților situat în Bușteni în suprafață de 21 mp sau să fie obligați reclamanții să desființeze construcția pe cheltuiala pârâtei, să fie obligată pârâta la plata sumei de 500 lei/zi reprezentând daune cu începere de la data introducerii acțiunii și până la desființarea construcției. Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1758 din 5 decembrie 2007 a admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat pârâta să desființeze construcțiile aflate pe terenul proprietatea reclamanților în suprafață de 21 mp situat în Bușteni astfel cum a fost identificat în schița de plan întocmită de expert T.C.

sau reclamanții au fost abilitați să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâtei. S-a respins în rest acțiunea și pârâta a fost obligată la 2.510 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. S-a reținut în considerentele hotărârii că Judecătoria Suceava prin sentința nr. 1225 din 29 noiembrie 2006 a admis acțiunea în revendicare a reclamanților și a obligat pe pârâtă să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 21 mp teren situat în Bușteni identificat de expertiza topo întocmită de expert A.F. iar cu ocazia punerii în executare a acestei hotărâri s-a constatat că pârâta a edificat o construcție în baza autorizației din 3 decembrie 1999 eliberată de Primăria Orașului Bușteni. Instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 494 alin. (2) C. civ.

a dispus ridicarea acestor construcții, iar în caz de refuz reclamanții au fost obligați să ridice construcțiile pe cheltuiala pârâtei. Capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii a fost respins întrucât prin aceasta s-ar aplica o dublă sancțiune pentru încălcarea aceleiași obligații. Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 70 din 31 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Pârâta SC E.I. SRL Bușteni a declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea, modificarea în tot a acesteia și în parte a sentinței instanței de fond și respingerea capătului de cerere privind desființarea construcției proprietatea acestora, ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cele trei faze procesuale.

A susținut recurenta în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., că decizia instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor legale, în materie de accesiune imobiliară artificială prevăzute de art. 494 alin. (3) teza finală C. civ. S-a invocat faptul că în mod greșit s-a reținut reaua credință a recurentei la ridicarea construcției, întrucât în anul 1999 nu a cunoscut că reclamanții erau adevărații proprietari ai terenului. Că a edificat construcția în baza autorizației emisă de organele competente și recunoaște că a construit în plus o magazie în suprafață de 4,38 mp aflată în spatele clădirii ce reprezintă o construcție provizorie și pe care este de acord să o demoleze.

Prin întâmpinare, intimații - reclamanți M.N. și M.C. au solicitat respingerea recursului întrucât au dovedit că sunt proprietarii suprafeței de teren pe care se află amplasată construcția ridicată de pârâtă și au depus la dosar procesul - verbal al executorilor judecătorești încheiat la 27 octombrie 2008 prin care au fost puși în posesie asupra terenului din litigiu și pe care recurenta l-a eliberat. Recursul pârâtei nu este fondat. Intimații - reclamanți sunt proprietarii suprafeței de teren de 21 mp așa cum rezultă din sentința civilă nr. 1225 din 29 noiembrie 2006 a Judecătoriei Sinaia rămasă irevocabilă prin care recurenta - pârâtă SC E.I. SRL Bușteni a fost obligată să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie această suprafață de teren situată în Bușteni identificată în schița de plan anexă a raportului de expertiză topografică întocmit de expert A.F.

Criticile invocate de recurentă în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că instanța de apel a aplicat greșit normele legale din materia accesiunii imobiliare artificiale prevăzute de art. 494 alin. (3) C. civ. nu pot fi reținute deoarece aceasta nu a dovedit buna credință la data ridicării construcției din litigiu când cunoștea că nu este proprietara terenului. Mai mult, aceasta nu a respectat autorizația de construire din 3 decembrie 1999 eliberată de Primăria Bușteni în sensul că a edificat și construcții care nu sunt incluse în autorizație, aspect ce rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert T.C. Intimații - reclamanți au depus la dosar procesul - verbal din 27 octombrie 2008 a BEJ P.B.

Sinaia prin care au fost puși în posesie asupra terenului din litigiu, act în cuprinsul căruia s-a menționat că administratorul recurentei - pârâte E.C. nu s-a opus la executare și a eliberat terenul. Pentru considerentele reținute urmează ca potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC E.I. SRL Bușteni împotriva deciziei comerciale nr. 70 din 31 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2008.