ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5849/2009

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

14 octombrie 2009, reclamantul R.G. a solicitat învestirea cu formulă

executorie a sentinței civile nr. 539 din 1 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, irevocabilă prin Decizia nr. 2358 din 9 iunie 2008 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție și obligarea pârâtelor Comisia de expertiză medicală

a persoanelor cu handicap pentru adulți de pe lângă Consiliul Județean

Maramureș și Comisia Superioară de evaluare a persoanelor cu handicap pentru

adulți din cadrul M.M.F.E.Ș. la plata sumei stabilită prin hotărârea

judecătorească susmenționată și la plata penalităților pentru fiecare zi de

întârziere, deoarece s-a refuzat executarea acestei sentințe.

Curtea

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a

pronunțat încheierea civilă nr. 491 din 21 octombrie 2009, prin care a anulat

ca netimbrată cererea formulată de reclamant, cu motivarea că nu a fost

achitată taxa judiciară de timbru datorată pentru investirea cu formulă

executorie, în cuantum de 6 lei, precum și timbrul judiciar în valoare de 0,30

lei, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 146/1997.

Împotriva

acestei încheieri, a declarat recurs reclamantul și a solicitat casarea

încheierii ca nelegală și netemeinică.

Recurentul

a susținut că în mod greșit a fost anulată ca netimbrată cererea sa, în

condițiile în care a beneficiat de scutirea de la plata taxei judiciare de

timbru în dosarul de fond privind încadrarea în gradul de handicap accentuat,

conform dispozițiilor art. 15 lit. p) și s) din Legea nr. 146/1997. De

asemenea, recurentul a arătat că instanța de fond nu i-a comunicat obligația

achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Analizând

actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Instanța

de fond a aplicat dreptul comun în materia executării silite și anume,

dispozițiile art. 373

1

alin. (2) C. proc. civ., care prevăd

încuviințare executării silite prin încheiere dată în camera de consiliu, fără

citarea părților.

Această

reglementare nu era însă incidentă în cauză față de dispozitivul hotărârii

judecătorești irevocabile pentru care s-a solicitat executarea silită și de

dispozițiile art. 22 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare,

care prevăd că, hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care

s-au respins acțiunile formulate în baza acestei legi și s-au acordat cheltuieli

de judecată se investesc cu formulă executorie și se execută silit, potrivit

dreptului comun.

Potrivit

art. 28 alin. (1) din același act normativ, dispozițiile legii contenciosului administrativ

se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu

sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritățile

publice, pe de o parte și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor

legitime, pe de altă parte, precum și cu procedura reglementată de legea respectivă.

De

asemenea, se reține că, potrivit art. 374 alin. (1) C. proc. civ., nici o

hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu

formula executorie prevăzută de art. 269 alin. (1) C. proc. civ., cu excepția

încheierilor executorii, a hotărârilor executorii provizorii și a altor

hotărâri prevăzute de lege care se execută fără formulă executorie.

Față

de aceste prevederi legale și de hotărârea judecătorească irevocabilă prin care

instanța de contencios administrativ a anulat certificatul de încadrare în grad

de handicap nr. 39725 din 22 februarie 2007, Decizia nr. 4476 din 6 iunie 2007

și a obligat Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru

adulți din cadrul Consiliului Județean Maramureș să emită un nou certificat de

încadrare a reclamantului în gradul de handicap accentuat, se constată că în

cauză erau incidente dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, referitoare la obligația executării și

procedura de executare.

Conform

acestei reglementări derogatorii în materia contenciosului administrativ, dacă

în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să

înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris

sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii

definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia,

iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii, iar în cazul în care termenul nu este respectat, se

aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligată o

amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul

are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.

Cererea

de punere în executare a hotărârii instanței de contencios administrativ este

scutită de taxa de timbru și se soluționează în camera de consiliu de urgență,

cu citarea părților, astfel cum se prevede în art. 25 din Legea nr. 554/2004,cu

modificările și completările ulterioare.

Deși

reclamantul nu a indicat aceste dispoziții legale drept temei juridic al

cererii sale, instanța de fond a calificat greșit obiectul litigiului, și

implicit a reținut existența obligației de plată a taxei judiciare de timbru,

în condițiile în care s-a solicitat executarea obligațiilor stabilite prin hotărârea

irevocabilă a instanței de contencios administrativ și plata penalităților pentru

fiecare zi de întârziere.

În

consecință, a fost greșit anulată ca netimbrată cererea formulată de reclamant,

cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost citat cu mențiunea achitării taxei de

timbru, a timbrului judiciar și nici nu a fost examinată susținerea privind

exceptarea de la plata acestor sume în raport de obiectul litigiului de fond.

Pentru

considerentele expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs și în baza art. 312

alin. (4) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, va casa încheierea atacată și va

dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de R.G. împotriva sentinței civile nr. 491 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează

sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2009.