ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2654/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2654/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A. SRL a
chemat-o în judecată pe pârâta A.F. și a solicitat ca prin sentința care se va pronunța
să fie obligată la respectarea contractului de exclusivitate încheiat la data
de 5 octombrie 2005 motivând că obligația asumată prin contract, înserată în clauzele
de exclusivitate, nu a fost respectată întrucât au fost încheiate contracte și
cu alte agenții, fără acordul și încunoștiințarea reclamantei.
Litigiul a fost soluționat
de Tribunalul Comercial Cluj, care, prin sentința nr. 3030/2008, a admis cererea
și a obligat-o pe pârâtă să respecte contractul de exclusivitate pentru modele tineri
și tinere încheiat cu reclamanta SC A. SRL la data de 5 octombrie 2005 și să-i
plătească reclamantei suma de 70,94 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, după
examinarea actelor dosarului, tribunalul a reținut că reclamanta este
îndreptățită la obținerea protecției juridice a drepturilor sale pe care pârâta
i le-a conferit prin contractul de exclusivitate care este valabil până în anul
În sensul acestei concluzii a fost citat art. 1073 C. civ., potrivit
căruia creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației și în caz
contrar are dreptul la dezdăunare.
Sentința nr. 3030 din 29
octombrie 2008 a fost apelată de pârâta F.A. care a solicitat desființarea
sentinței apelate rejudecarea cauzei și, în fond, respingerea acțiunii
reclamantei, fără ca în cuprinsul cererii de apel să dezvolte motive de
netemeinicie și nelegalitate.
Curtea de Apel Cluj,
sesizată cu acest apel, prin decizia nr. 25 pronunțată la data de 16 februarie
2009, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta F.A. Curtea a reținut
că pârâta apelantă a încălcat prevederile art. 1 și 20 din Legea nr. 146/1997
întrucât nu a achitat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Împotriva deciziei nr. 25/2009
pronunțată de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs, pârâta F.A., prin care a invocat
motivul prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., în temeiul căruia a
solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru judecarea apelului. În
sprijinul acestei susțineri, recurenta a susținut că soluția de anulare a
apelului, ca netimbrat, pronunțată de Curte, este neîntemeiată întrucât la
dosarul cauzei se aflau dovezile de plată a taxei judiciare de timbru.
Recursul este nefondat.
Modificarea sau casarea unor
hotărâri se poate cere, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ, atunci „când
hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea
sau aplicarea greșită a legii”. Acest motiv de nelegalitate, invocat de recurentă,
nu a fost argumentat în drept deși art. 302
1
lit. c) obligă partea
care exercită calea de atac a recursului nu doar la dezvoltarea în fapt a
argumentelor care susțin recursul ci și la indicarea textelor de lege care au fost
greșit aplicate. Cerința dispozițiilor procedurale amintite nu a fost
respectată de recurentă care a susținut doar că taxa de timbru a fost achitată
fără să indice documentele de plată și temeiurile legale încălcate de instanță.
Examinând criticile în
raport de art. 304 alin. (9) raportat la art. 306 alin. (3) C. proc. civ. și la
art. 20 (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, Înalta Curte a constatat că taxa de
timbru nu a fost achitată și că în plicul prin care s-a expediat apelul există o
chitanță de plată a unei taxe judiciare de timbru, emisă la data de 13
februarie 2008, care nu coincide cu suma ce trebuia achitată în apel iar ca
plătitor era menționată societatea U. SA și nu apelanta.
Prin urmare, recurenta apelantă
nu a respectat dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 potrivit
cărora taxele de timbru se plătesc anticipat sau cel mai târziu până la primul
termen de judecată sub sancțiunea prevăzută de alin. (3) prin care se dispune
că „Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se
sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Față de cele ce preced, se
constată că soluția de anulare a apelului, ca netimbrat, este legală, recursul,
în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta F.A. împotriva deciziei comerciale nr. 25 din 16 februarie
2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială contencios administrativ și
fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 octombrie 2009.