ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3158/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 20 mai 2005 reclamantul T.M. a

chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice

și Primăria comunei Galicea Mare, solicitând anularea dispoziției nr. 947 din 27

decembrie 2004 și restituirea în natură a imobilelor preluate prin

procesul-verbal nr. 19 din 12 aprilie 1955, iar pentru cele care nu mai există,

acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

In motivarea contestației, întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001,

reclamantul a susținut că:

- prin procesul verbal nr. 19 din 12 aprilie 1955, în baza Decretului nr.

224/1951, autorului său T.G. i-a fost sechestrat imobilul

situat în

comuna Galicea Mare, compus din: o clădire cu 3 camere, o bucătărie cu 2

camere, o magazie, o bucătărie anexă și terenul reprezentând curtea casei;

- prin dispoziția contestată pârâta i-a respins notificarea, pe considerentul

că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 10/2001;

- deposedarea tăcută de regimul comunist, este abuzivă, deoarece legislația

în baza căreia s-a făcut preluarea era abuzivă și impozitul datorat era

exagerat.

Pe parcursul procesului, reclamantul și-a precizat la data de 24

octombrie 2005 acțiunea, solicitând acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent și pentru casa cu trei camere și balcon, acoperită cu țiglă, în

prezent demolată.

Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr. 228 din 26 februarie 2007 a

respins contestația ca nefondată.

S-a reținut că:

-

actele prezentate de reclamant pentru a dovedi că

neplata impozitului s-a datorat unor măsuri abuzive, vizează perioada anilor

1952, în timp de preluarea imobilului a intervenit în anul 1956;

-

autorul reclamantului a fost arestat în anul 1951,

însă nu s-a dovedit că la data preluării imobilului, respectiv anul 1955,

acesta era tot în detenție.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 770 din 20

septembrie 2007 a admis apelul reclamantului, a desființat sentința și a dispus

trimiterea cauzei spre rejudecare, reținând că imobilul a fost preluat abuziv,

că cerințele art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001 sunt îndeplinite, și că

reclamantul este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent.

Î

nalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1421

din 12 aprilie 2008 a respins apelul pârâtei Primăria comunei Galicea Mare,

reținând preluarea abuzivă a imobilului și dreptul reclamantului la măsuri

reparatorii.

Tribunalul Dolj, secția civilă, rejudecând, prin sentința civilă nr. 196

din 26 mai 2009 a admis contestația reclamantului, a anulat dispoziția emisă de

pârâtă și a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în cuantum de

84.500 lei pentru imobilul demolat.

S-a reținut că:

-

neplata impozitelor s-a datorat unor motive

independente de voința proprietarului care a fost arestat o perioadă

îndelungată de timp, când familia sa a fost lipsită de mijloacele materiale de

existență;

-

impunerea unor impozite și taxe în sumă de 49.322,26

lei, exagerat de mari pentru perioada respectivă, reprezintă o măsură abuzivă

impusă de stat, deoarece 1-a pus pe autorul reclamantului în imposibilitatea de

a plăti, cu scopul vădit de a-i prelua bunurile imobile.

Curtea de Apel Craiova, secția a I-a civilă și pentru cauze cu minori și

de familie, prin Decizia nr. 266 din 21 octombrie 2009 a respins apelul

declarat de pârâții Primăria și Primarul comunei Galicea Mare, a admis apelul

declarat de D.G.F.P. Dolj și a schimbat în parte sentința în sensul că a

respins contestația față de Statul Român, înlăturând și obligarea acestuia la

plata cheltuielilor de judecată către contestator.

1.

Cu privire la apelul declarat de pârâta Primăria

Galicea Mare s-a reținut că excepția lipsei calității sale procesuale pasive a

fost soluționată irevocabil în primul ciclu procesual, prin sentința civilă nr.

228/2007 a Tribunalului Dolj, Înalta Curte de Casație și Justiție confirmând

prin decizia nr. 2421 din 11 aprilie 2008 respingerea excepției, în raport de

dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în vigoare la 20 mai 2003,

data introducerii acțiunii; în mod irevocabil a fost soluționată și calitatea

reclamantului de persoană îndreptățită ca moștenitor al fostului proprietar

abuziv deposedat.

Statul Român s-au reținut următoarele:

-

prin sentința civilă nr. 228 din 26 februarie 2007,

Tribunalul Dolj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului

Român prin Ministerul Finanțelor Publice, aspect sub care sentința a rămas

irevocabilă;

-

calitate de unitate deținătoare are doar Primăria

comunei Galicea, căreia i-a fost predat prin fostul sfat popular, imobilul

preluat abuziv în baza Decretului nr. 224/1951.

Pârâta Primăria Galicea Mare a declarat recurs prin care a solicitat

modificarea deciziei atacate în sensul respingerii acțiunii contestatorului.

In motivarea recursului, neîntemeiat în

drept, recurenta a susținut că:

-

Primăria Galicea Mare nu are calitate procesuală

pasivă;

- acțiunea introductivă este inadmisibilă, nu intră în sfera de aplicare

a Legii nr. 10/2001 deoarece, reclamantul nu făcut dovada unor motive

independente de voința lui, pentru neplata impozitelor.

Aceste critici sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Ambele excepții invocate și în primul ciclu procesual, au fost

soluționate irevocabil prin Decizia nr. 2421 din 11 aprilie 2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Astfel, s-a reținut că primăria, ca unitate deținătoare notificată are

calitate procesuală pasivă, conferită prin art. 20 alin. (3) din Legea nr.

10/2001, în vigoare la 20 mai 2005, că preluarea imobilului s-a făcut cu

încălcarea Decretului nr. 224/1951 și că cererea reclamantului pentru acordarea

măsurilor reparatorii este întemeiată.

Dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., prevăd că „în caz de

casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate,

precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru

judecătorii fondului".

Față de conținutul acestor prevederi legale, problemele de drept

dezlegate prin decizia de casare vizând regimul juridic aplicabil imobilului în

litigiu și calitatea procesuală pasivă a recurentei nu mai pot fi reanalizate

în cadrul motivelor de recurs formulate împotriva hotărârii pronunțate după

rejudecarea pricinii.

Prin urmare, respectând dispozițiile art. 315 C. proc. civ., instanța de

apel a soluționat cauza, pornind de la dezlegările obligatorii cuprinse în

decizia de casare pronunțată de instanța de recurs care vizau lipsa calității

procesuale pasive a Primăriei comunei Calicea Mare și preluarea abuzivă a

imobilului deținut de autorul reclamantului prin Decretul nr. 224/1951.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta

Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Galicea Mare

împotriva deciziei nr. 266 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 20 mai 2010.