ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 422/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 422/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat
în examinare recursul delcarat de Regia Autonomă pentru
Activități Nucleare – Sucursala ROMAG-PROD, Drobeta Turnu-Severin
împotriva deciziei nr.19 din 22 mai 2002 a Curții de Conturi în compunerea
prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992 republicată.
La
apelul nominal nu s-au prezentat recurenta Regia Autonomă pentru
Activități Nucleare – Sucursala Romag-Prod, Drobeta Turnu Severin
și intimata Curtea de Conturi a României.
Procedura
completă.
S-a
prezentat referatul cauzei, arătându-se că recurenta nu a timbrat
recursul, deși a fost citată cu mențiunea îndeplinirii acestei
obligații legale, dar a solicitat în scris judecarea pricinii în
lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 din Codul de
procedură civilă.
Apreciind
cauza în stare de judecată, Curtea a reținut-o spre soluționare
cu privire la chestiunea prealabilă a timbrajului.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința nr.71 din 7 mai 2001 a Colegiului jurisdicțional
Mehedinți, rămasă definitivă prin nerecurare, s-a respins
ca neîntemeiat actul de sesizare al procurorului financiar de pe lângă
Camera de Conturi Mehedinți privind obligarea Regiei Autonome pentru
Activități Nucleare Mehedinți – Sucursala ROMAG – PROD Drobeta Turnu-Severin
la plata către bugetul local al comunei Malovăț a sumei de
347.426.347 lei cu titlu de impozit pe construcții speciale și de
526.787.262 lei reprezentând majorări de întârziere aferente.
În
motivarea soluției, s-a reținut că, prin Legea nr.27/1994 nu s-a
prevăzut și impozitarea construcțiilor speciale, chiar dacă
a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr.24/1995 prin
completarea pct.21 art.8 alin.2 din lege, cu sintagma „și
construcțiilor”, care a condus și la completarea anexei nr.2 la pct.4
cu categoria de „construcții și amenajări funerare din
cimitire”, precum și schimbarea titulaturii anexei în „lista
clădirilor și construcțiilor care nu sunt supuse impozitului”.
S-a
susținut că, deși anexa 2 la Legea nr.27/1994 a fost
completată cu categoria distinctă a „construcțiilor și
amenajărilor funerare din cimitire”, nu se poate concluziona că prin
„construcții” se înțeleg și „construcțiile speciale” care
sunt bunuri determinate prin caractere generice, distincte de
„construcțiile speciale” așa cum sunt definitite prin H.G.
nr.266/1994, textul referindu-se la construcțiile funerare din cimitire,
care sunt bunuri individual determinate.
Făcând
această interpretare, instanța a considerat că, pentru
această categorie de construcții speciale nu se calculează
amortizare și că, dacă legiuitorul ar fi dorit impozitarea
acestor bunuri, ar fi făcut-o în mod explicit, nu printr-o simplă
extindere a sferei bunurilor impozabile în general.
Întrucât
s-a constatat că aceste construcții speciale, așa cum sunt
definite în anexa nr.1 la Hotărțrea Guvernului nr.266/1994
nu
sunt supuse impozitării, s-a reținut că Regia Autonomă
pentru Activități Nucleare Mehedinți – sucursala ROMAG – PROD
Drobeta Turnu-Severin nu datorează impozitul pe clădiri și
majorările de întârziere stabilite în sarcina sa.
Împotriva
sentinței a declarat recurs în anulare jurisdicțional, procurorul
general financiar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Curtea
de Conturi a României, în compunerea prevăzută de art.56 din legea
nr.94/1992, republicată, prin decizia nr.19 din 22 mai 2002, a admis
recursul în anulare jurisdicțional, a modificat sentința recurată,
în sensul că a admis actul de sesizare nr.682/99/18D/ 2000 al procurorului
financiar de pe lângă Camera de Conturi Mehedinți și a obligat
regia autonomă la plata sumei de 347.426.347 lei cu titlu de impozit pe
construcții speciale plus majorări de întârziere în sumă de
526.787.262 lei calculate până la data de 30 noiembrie 1999, precum
și în continuare, în cuantumul legal până la data achitării
debitului către bugetul local al comunei Malovăț –
Mehedinți.
Menținându-și
soluția, Curtea de Conturi a reținut că anexa nr.2 la Legea
nr.27/1994, modificată, cuprinde expres și limitativ clădirile
și construcțiile care nu se supun impozitării și că între
acestea nu figurează construcțiile speciale de natura celor ce fac
obiectul cauzei de față, motiv pentru care se supun impozitării.
Decizia
a fost recurată, în termen legal, de către Regia Autonomă pentru
Activități Nucleare Mehedinți – Sucursala ROMAG – PROD Drobeta Turnu-Severin.
Recursul declarat nu a fost însă, timbrat.
În
acest sens, din analiza actelor dosarului se constată că recurenta nu
și-a îndeplinit obligația legală de plată a taxei de timbru
până la primul termen de judecată stabilit, deși a fost
citată cu mențiunea timbrării recursului cu suma de 150.000 lei
taxă judiciară de timbru și 1500 lei timbru judiciar (fila 6
dosar recurs).
În
consecință, având în vedere dispozițiile art.11 alin.1
coroborate cu cele ale art.3 lit.m și ale art.20 alin.1 din Legea
nr.146/1997, precum și pe cele ale art.9 alin.2 din Ordonanța
Guvernului nr.32/1995, potrivit cărora sunt supuse taxelor de timbru
și căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești,
taxe care se plătesc anticipat, urmează ca, pentru neîndeplinirea
obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul
stabilit, în temeiul art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, recursul declarat în
cauză să fie anulat ca netimbrat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează
recursul delcarat de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare –
Sucursala ROMAG - PROD Drobeta Turnu-Severin, împotriva deciziei nr.19 din 22
mai 2002 a Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art.56
din Legea nr.94/1992, republicată, ca netimbrat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 4 februarie 2003.