ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1496/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1496/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 211 din 14
noiembrie 2001, Colegiul jurisdicțional Mehedinți a admis actul de sesizare nr.
9043/25D/2000 al Procurorului financiar de pe lângă Camera de Conturi Mehedinți
și a obligat pârâta R.A. A.N., sucursala R.T., la plata către bugetul local al
județului Mehedinți, a sumei de 2442.720.430 lei, cu titlu de cote din
impozitul pe salarii, a sumei de 1.953.769.946 lei, majorări de întârziere
aferente și a sumei de 244.272.043 lei, cu titlu de penalizări.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs jurisdicțional, pârâta R.A. A.N., cum fără a contesta existența
obligațiilor financiare către bugetul local al județului Mehedinți, apreciază
că nu i se poate reține nici o culpă pentru nevirarea impozitului pe salarii,
deoarece nu a avut asigurată finanțarea producției de apă grea a anului 1999,
de către forurile superioare, Ministerul Industriei și Comerțului și Guvern.
Secția jurisdicțională a Curții de
Conturi, prin decizia nr. 66 din 2 februarie 2001, a respins recursul jurisdicțional, ca nefondat, cu motivarea că împrejurarea că reclamanta nu a
dispus de resurse financiare, ca urmare a neasigurării finanțării producției de
apă grea, nu constituie un motiv de înlăturare a obligației bugetare fiscale,
singura modalitate pe care legea o prevede, referitor la scutirea și reducerea
de taxe și impozite, precum și a majorărilor de întârziere, o constituie calea înlesnirilor
la plata stipulată în art. 82 din O.G. nr. 11/1996, cu modificările ulterioare.
Și împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta R.A. A.N. Drobeta Turnu Severin, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs invocate,
recurenta arată că neplata sumelor cuprinse în actul de sesizare, s-a datorat
lipsei disponibilităților bănești pe anul 1999 și 2000, ceea ce nu a permis
achitarea datoriilor curente către bugetele locale și bugetele și fondurile
speciale, situație de care instanța de fond nu a ținut seama în pronunțarea
hotărârii atacate.
Recursul urmează a fi respins,
pentru considerentele ce se vor arăta.
Pârâta R.A. A.N. Drobeta Turnu Severin
a fost obligată la plata sumelor reprezentând impozit pe salarii pentru anul
1999, majorări de întârziere și penalități aferente, în sumă de 4.575.872.542
lei.
Din actele și lucrările dosarului
rezultă că suma de 2.442.720.430 lei, reprezentând impozit pe salarii, a fost
achitată integral prin ordinele de compensare în sumă de 2.073.721.524 lei și
prin virament, cu O.P. nr. 553 din 25 mai 2002, în sumă de 368.998.606 lei, așa
cum rezultă din adresa Consiliului Județean Mehedinți nr. 9074 din 19 august
2003.
Pentru suma de 4.575.872.542 lei,
reprezentând majorări de întârziere și penalități calculate la data de 15
octombrie 2002, recurenta-pârâtă, în baza prevederilor O.U.G. nr. 40/2002,
Legea nr. 491/2002 și H.G. nr. 794/2002, a solicitat scutirea de la plată.
În conformitate cu art. 3 din O.U.G.
nr. 40/2002, autoritățile administrației publice locale vor acorda înlesniri la
plată, în condițiile acestei ordonanțe, pentru obligațiile bugetare către
autoritățile administrației teritoriale.
Analiza oportunității acordării
înlesnirilor la plată se face pe baza criteriilor de performanță
economico-financiare și de disciplină fiscală.
Pentru stabilirea îndeplinirii
criteriilor prevăzute de O.U.G. nr. 40/2002, s-a efectuat o expertiză
contabilă, care a stabilit că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de actele
normative în vigoare, pentru acordarea înlesnirilor la plată a datoriilor bugetare.
S-a mai stabilit că la data
depunerii cererii de acordare a înlesnirilor la plată, reclamanta avea toate obligațiile
bugetare achitate, inclusiv cele aferente anului curent, concluzionând că în
această situație urmează a fi scutită și de plata majorărilor de întârziere și
a penalităților, în cuantum de 4.575.872.542 lei.
În raport cu această situație,
recursul declarat de reclamanta R.A. A.N. Drobeta Turnu Severin a rămas fără
obiect, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de R.A. A.N.
Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei nr. 66 din 2 februarie 2001 a Curții
de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2004.