ÎCCJ, decizie (scj.ro #85563)

Impozit

la bugetul local pentru construcții speciale. Încălcarea principiului

neretroactivității legii.

O.U.G.

nr. 62/1998

Având în vedere că anexa nr.2 din Legea nr.27/1994, anexă ce cuprinde lista

clădirilor și construcțiilor care nu sunt supuse impozitului pe clădiri, a fost

în vigoare până la 30 decembrie 1998, fiind înlocuită printr-o nouă anexă nr.2,

de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62 din 28 decembrie 1998, publicată in

Monitorul Oficial nr.517 din 30 decembrie 1998, se impunea să se constate,

de  către organele de control că noua anexă nr.2, având conținut diferit

de anexa anterioară, nu putea fi aplicată retroactiv, astfel că pentru

construcțiile sale speciale, unitatea respectivă nu a datorat impozite la

bugetul local, nici pe anul 1997 și nici pe anul 1998.

(Curtea Supremă de Justiție, Completul de 9 judecători,

decizia nr.45 din 10 martie 2003)

Prin actul de sesizare nr.688/1999/11D/2000 din 28 februarie 2000, procurorul

financiar de pe lângă Camera Județeană de Conturi Mehedinți a solicitat

obligarea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, Sucursala R-T Halânga la

plata sumei de 5.826.528.595 lei către Bugetul local al comunei Izvorul Bârzii,

din care 2.243.323.638 lei cu titlu de impozit pe clădiri, iar 3.583.204.957

lei, reprezentând majorări de întârziere, pentru nevirarea obligațiilor fiscale

la termen în perioada 1997-1998.

Colegiul Jurisdicțional Mehedinți al Curții de Conturi, a admis sesizarea și a

obligat Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta Turnu Severin să

plătească, pentru Sucursala R-T Halânga, în contul bugetului local al comunei

Izvorul Bârzii, suma de 5.826.528.595 lei, din care 2.243.323.621 lei cu titlu

de impozit pe clădiri nevirat în perioada 1997-1998, iar 3.583.204.964 lei

reprezentând majorări de întârziere pentru nevirarea la termen a acestei

obligații fiscale.

S-a reținut că, pentru anii 1997 și 1998, Regia Autonomă pentru Activități

Nucleare, Sucursala R-T Halânga nu a inclus în declarațiile de impunere

totalitatea mijloacelor fixe supuse impozitului pe clădiri.

S-a mai reținut că, datorită acestei omisiuni privind declararea obligatorie a

mijloacelor fixe, unitatea menționată a plătit impozitul pe clădiri, diminuat

în mod nejustificat cu 1.013.049.175 lei pe anul 1997 și cu 1.230.274.463 lei

pe anul 1998, pentru neachitarea cărora s-au calculat majorări în sumă totală de

3.583.204.964 lei.

S-a motivat că, în urma modificării aduse Legii nr.27/1994 prin O.G.

nr.24/1995, categoria clădirilor nesupuse impozitului a fost restrânsă la cele

menționate în anexa nr.2 a legii, astfel că au devenit impozabile și construcțiile

speciale, pentru care nu s-au plătit impozite de către Sucursala R-T Halânga.

Recursurile jurisdicționale declarate de cele două regii autonome au fost

respinse prin decizia nr.23 din 16 ianuarie 2001 a Secției jurisdicționale a

Curții de Conturi.

Prin decizia nr.2895 din 28 septembrie 2001, Curtea Supremă de

Justiție, Secția

de contencios administrativ a respins recursurile declarate de Regia Autonomă

pentru Activități Nucleare, Sucursala R-T Halânga și Regia Autonomă pentru

Activități Nucleare Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei nr.23 din 16

ianuarie 2001 a Curții de Conturi, Secția Jurisdicțională.

împotriva acestei din urmă decizii, procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare.

Invocându-se temeiul înscris în art.330 pct.2 din C. proc. civ.,

s-a învederat că prin decizia atacată s-a produs o încălcare esențială a legii,

ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.

În acest sens, s-a susținut, în esență, că organele de control și-au întemeiat

constatările pe dispoziții legale care au intrat în vigoare după anul 1998,

astfel că, în mod greșit, s-a reținut că Sucursala R-T Halânga din cadrul

Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta Turnu Severin trebuia să

plătească impozite, în anii 1997 și 1998, pentru construcțiile sale speciale.

În concluzie, relevându-se că unitatea menționată nu datorează bugetului local

al comunei Izvorul Bârzii sumele stabilite de organele de control, s-a cerut

casarea deciziei atacate, admiterea recursurilor declarate de cele două regii

autonome, casarea hotărârilor pronunțate de Secția Jurisdicțională a Curții de

Conturi și de Colegiul Jurisdicțional Mehedinți al Curții de Conturi, precum și

anularea procesului-verbal încheiat la 9 decembrie 1999 de organele de control

ale Camerei de Conturi Mehedinți.

Recursul în anulare este fondat.

Prin procesul-verbal din 9 decembrie 1999, controlorii financiari ai Camerei de

Conturi a județului Mehedinți au constatat că Regia Autonomă pentru Activități

Nucleare, Sucursala R-T Halânga nu a cuprins în declarațiile de impunere,

întocmite și depuse la organele fiscale teritoriale pentru anii 1997 și 1998,

unele categorii de construcții aflate în evidența contabilă a acestei unități.

Prin același proces-verbal s-a ajuns la concluzia că unitatea controlată datora

bugetului local suma de 5.826.528.595 lei, reprezentând impozit pe anii 1997 și

1998, pentru construcțiile speciale ce trebuiau incluse în declarațiile de

impunere, potrivit art.2 din O.G. nr.68/1997, precum și majorările aferente

pentru neachitarea acestuia la timp.

Această concluzie, însă, se bazează pe dispoziții legale care au intrat în

vigoare ulterior perioadei pentru care organele de control au constatat că

trebuia plătit impozit, pentru construcțiile speciale, la bugetul local.

Astfel, în art.75

1

din Legea nr.27/1994, introdus în această lege

prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.61 din 28 august 1997, s-a prevăzut

că "pentru impozitele și taxele locale datorate până la data de 31

decembrie 1997 inclusiv ….. se aplică legislația în vigoare până la această

dată".

In raport cu această reglementare, în perioada 31 decembrie 1956 - 31 decembrie

1997 erau aplicabile dispozițiile din Anexa nr.2 a Legii nr.27/1994, ale art.10

alin.2 din Hotărârea Guvernului nr.506/1994 și cele ale Hotărârii Guvernului

nr.266/1994.[1]

Or, potrivit acestor dispoziții, Sucursala R-T Halânga nu avea obligația să

includă, în declarația de impozit pe anul 1997, construcțiile sale speciale

specificate în balanța analitică, încât, în mod greșit, s-a ajuns la concluzia

că unitatea menționată ar datora bugetului local impozite de 1.013.049.175 lei

pe anul 1997 și majorări, la această sumă, de 557.759.548 lei.

In această privință, este de observat că prin Legea nr.27 din 17 mai 1994 s-a

prevăzut scutirea de impozit pentru clădirile menționate în anexa 2 a acestei

legi, iar prin pct.10 alin.2 din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr.506/1994 s-a stabilit că sunt scutite de impozit construcțiile speciale

definite astfel în clasificația din Grupa 2 a Catalogului aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.266/1994, grupă din care fac parte și construcțiile speciale ale

unității menționate.

Este adevărat că, potrivit art.VI alin.2 din O.G. nr.24/1995, au intrat în

vigoare, la 1 ianuarie 1996, modificările aduse art.53 din Legea nr.27/1994

prin art.II pct.14 din aceeași ordonanță, dar acestea nu se referă la

impozitele locale, ci la contribuabilii persoane fizice.

Totodată, în raport cu modificările ce i s-au adus prin art.II pct.2 din

aceeași ordonanță, intrate în vigoare, conform art.VI alin.3, începând cu data

de 1 septembrie 1995, articolului 8 alin.2 din Legea nr.27/1994 i s-a dat

următorul cuprins: "Lista clădirilor și construcțiilor care nu sunt supuse

impozitului pe clădiri este redată în anexa nr.2".

Or, din moment ce această anexă a fost în vigoare până la 31 decembrie 1998,

fiind înlocuită printr-o nouă anexă nr.2, de Ordonanța de urgență nr.62 din 28

decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr.517 din 30 decembrie 1998, se

impunea să se constate, de organele de control că pentru construcțiile sale

speciale, unitatea respectivă nu a datorat impozite la bugetul local nici pe

anul 1997 și nici pe anul 1998.

De altfel, prin art.I pct.16, coroborat cu art.II alin.1 din O.G. nr.61 din 28

august 1997, publicată în Monitorul Oficial nr.226 din 30 august 1997, art.53

din Legea nr.27/1994 a fost abrogat, începând cu data de 1 ianuarie 1998,

Guvernul fiind obligat să publice până la acea dată noi norme de calcul a

impozitelor.

Pe de altă parte, prin O.G. nr.68 din 28 august 1997, publicată în Monitorul

Oficial nr.227 din 30 august 1997, republicată la 24 martie 1999, s-au stabilit

datele ce trebuiau declarate pentru stabilirea impozitului, fără a se face vreo

referire la obligația de menționare, în acest scop, a construcțiilor speciale.

In fine, prin art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.84 din 23

decembrie 1997 s-a dispus republicarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și

taxele locale, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce s-a realizat

abia la 22 iulie 1998, fără a se da, însă, un alt conținut anexei nr.2.

Așa cum s-a arătat, abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62 din 28

decembrie 1998, publicată la 30 decembrie 1998, a fost adoptată o nouă anexă

nr.2 la Legea nr.27/1994, având conținut diferit  de cel al anexei

anterioare, dar prevederile din această nouă anexă nu puteau fi aplicate

retroactiv.

In atare situație, pentru construcțiile speciale, astfel cum au fost stabilite

în clasificația din Grupa 2 a Catalogului aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.266 din 10 iunie 1994, a operat, în anii 1997 și 1998, scutirea de impozite

prevăzută la pct.10 alin.2 din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr.266/1994.

Așa fiind, se constată că numai prin încălcarea prevederilor legale la care s-a

făcut referire s-a reținut că Sucursala R-T Halânga a Regiei Autonome pentru

Activități Nucleare Drobeta Turnu Severin ar fi datorat impozite pe anii 1997

și 1998, pentru construcțiile sale speciale, bugetului local al comunei Izvorul

Bârzii.

In consecință, rezultând că s-a produs o încălcare esențială a legii, ce a

determinat soluționarea greșită a cauzei pe fond, recursul în anulare a fost

admis, și decizia atacată casată. De asemenea, au fost admise recursurile

declarate în cauză de cele două regii autonome și casate hotărârile Secției

Jurisdicționale și ale Colegiului Jurisdicțional din cadrul Curții de Conturi,

iar în fond s-a dispus respingerea  sesizării procurorului financiar de pe

lângă Camera de Conturi Mehedinți.