ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 677/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 5/ F din 16

octombrie 2003, Curtea de Apel Pitești, a condamnat pe inculpatul N.T.A. la: 3

ani închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.

(2) C. pen., 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals intelectual,

prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. și 5 luni închisoare, pentru

infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.; stabilindu-se

conform art. 33 și art. 34 C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86

1

C. pen. și

s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui

termen de încercare de 6 ani.

Conform art. 86

3

alin.

(1) lit. a) C. pen., inculpatul a fost obligat, ca pe durata termenului de

încercare să se prezinte lunar, în ultima zi de vineri, la Serviciul de

Reintegrare Socială și Supraveghere de pe lângă Tribunalul Argeș și să se

conformeze prevederilor de la pct. b) și d) din același text de lege.

S-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 86

4

alin. (2) C. pen.

Totodată s-a dispus anularea actelor

false ce au format dosarul de daune despăgubite din asigurarea civilă auto nr.

O/218 din 26 iunie 1999.

Pe latură civilă s-a constatat

acoperit prejudiciul cauzat părții civile A. SA Rm. Vâlcea prin restituirea

sumei.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul N.T.A. era ofițer de

poliție cu gradul de locotenent la Poliția Râmnicu Vâlcea, Biroul Poliției

Rutiere.

În această calitate, în ziua de 25

iunie 1999 a întocmit în fals procesul-verbal seria A nr. 784163 în care a

consemnat că numitul M.M., a condus furgonul, proprietatea SC M. SRL Vâlcea, pe

DN 7 Goranu și nu a respectat distanța corespunzătoare față de autoturismul

Dacia condus de N.L.C., pe care l-a tamponat.

Inculpatul a depus procesul-verbal

încheiat în condițiile arătate la sediul A., sucursala Rm. Vâlcea, împreună cu

declarațiile șoferilor M.M. și N.L.C., pe care le-a completat de asemenea, în

fals, întocmind după aceasta cererea de despăgubiri în numele lui A.E., la care

a atașat și autorizația de reparații auto.

Societatea de asigurare, pe baza

actelor depuse de inculpat a întocmit dosarul de daune nr. 0/218 din 26 iunie

1999, asiguratului SC M. SRL și păgubit A.E., pentru autoturismul Dacia, iar

despăgubirile în sumă de 6.000.000 lei au fost ridicate de inculpat, care a

pretextat că cel păgubit este ruda sa și nu se află în localitate.

Ulterior s-a constatat că

despăgubirea a fost acordată pe baza actelor false, cercetarea fiind efectuată

de Parchetul Militar București, iar ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.

360/2000 a fost continuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza raportului de constatare

tehnico-științifică a scrisului, a declarațiilor martorilor N.L., I.G., M.M.,

I.C. și A.E., probe coroborate cu declarația inculpatului de recunoaștere a

faptelor săvârșite.

Împotriva sentinței, inculpatul a

declarat recurs, motivul constituindu-l netemeinicia individualizării pedepsei

aplicate în raport de persoana sa, circumstanțele sale personale nefiind

valorificate în procesul aplicării pedepsei.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

Conform art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale

a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul

de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Art. 52 C. pen., stipulează că

pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Raportând cauzei aceste dispoziții

legale, se reține că în procesul individualizării pedepsei, instanța a acordat

semnificație juridică tuturor criteriilor generale, în cadrul acestora

reliefându-se gradul concret de pericol social, dar și împrejurările săvârșirii

faptelor, cât și persoana inculpatului, caracterizată ca sinceră pe parcursul

desfășurării procesului penal și fără antecedente penale.

Pedeapsa astfel individualizată de 3

ani închisoare și conform art. 86

1

C. pen., suspendată executarea ei

sub supraveghere pe un termen de 6 ani, corespunde și scopului ei astfel cum

este prevăzut de art. 52 C. pen.

Întrucât motivul de casare nu este

întemeiat, iar din actele dosarului nu se constată existența unor cazuri de

casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., care

pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385

15

lit. b) din același cod, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de

inculpat cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul N.T.A. împotriva sentinței penale nr. 5 F din 16

octombrie 2003 a Curții de Apel Pitești.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

4 februarie 2004.