ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 429/2006

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 17 ianuarie

2006, Curtea de Apel Pitești, secția penală, a menținut arestarea preventivă a

inculpatului S.G. trimis în judecată pentru infracțiunea de luare de mită,

prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5, 6 și 7 din

Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual

prevăzută de art. 289 și uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu referire

la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Verificarea legalității arestării

preventive și menținerea acesteia au avut ca temeiuri dispozițiile art. 148 lit.

h) C. proc. pen., art. 300

1

și art. 159 alin. (3), 4, 5, 7 și 11 C.

proc. pen.

Instanța a considerat că nu au

dispărut temeiurile arestării preventive a inculpatului, pedeapsa mai mare de 4

ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru

ordinea publică, în raport de natura faptelor comise, de corupție, calitate de

ofițer de poliție, și de indiciile temeinice privind existența infracțiunii.

Din examinarea cauzei, rezultă că

inculpatul S.G. comisar de poliție în cadrul I.J.P.J. Vâlcea, poliție rutieră,

desemnat să cerceteze un eveniment rutier care a avut loc în dimineața zilei de

12 decembrie 2005, a luat legătura cu autorul evenimentului C.V., de la care a pretins

și primit sume de bani, în mod repetat (5.000.000 lei și 200 EURO) promițându-i

că îl va ajuta în soluționarea favorabilă a cauzei.

La data de 19 decembrie 2005, s-a

dispus începerea urmăririi penale, inculpatul fiind reținut 24 de ore, iar la

23 decembrie 2005, judecătorul a emis mandatul de arestare preventivă pe o

perioadă de 9 zile, în calitate de învinuit; la data de 29 decembrie 2005, a

fost pusă în mișcare acțiunea penală de către procuror, solicitându-se

arestarea inculpatului, măsură dispusă, de asemenea, de judecător prin mandatul

de arestare preventivă nr. 8/ U din 30 decembrie 2005, pe o perioadă de 20 de

zile.

Prin rechizitoriul din 13 ianuarie

2006, D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești, a dispus trimiterea în judecată a

inculpatului.

Prin încheierea atacată, Curtea de

Apel a examinat, conform art. 300

1

C. proc. pen., legalitatea și

temeinicia arestării preventive, dispunând menținerea acesteia.

În recursul declarat, inculpatul S.G.

susțin că nu mai subzistă temeiurile ce au dispus luarea măsurii, neprezentând

un pericol social concret, invocând dispozițiile art. 300

1

alin. (2)

C. proc. pen., și art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen.,

hotărârea este contrară legii.

Solicită revocarea măsurii arestării

preventive și înlocuirea acesteia cu măsura interzicerii de a părăsi

localitatea.

Criticile invocate sunt nefondate.

Măsura arestării preventive a fost dispusă

în conformitate cu dispozițiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., pedeapsa

prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în

libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Aceste temeiuri nu au dispărut

situația de fapt și încadrarea juridică nesuferind modificări în raport de

momentul luării măsurii preventive.

Fapta pentru care inculpatul S.G.

este gravă, infracțiune de corupție, iar calitatea sa anterioară de ofițer de

poliție nu poate fi ignorată.

Judecarea sa în stare de libertate

poate constitui o încurajare pentru membrii colectivității la încălcarea

normelor de drept penal, constituind, din acest punct de vedere un pericol

pentru ordinea publică.

Motivul invocat prevăzut de art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen., nu este aplicabil în speță.

Conform art. 385

6

pct. 3 C.

proc. pen., recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu

poate fi atacat cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art.

385

9

C. proc. pen., instanța fiind obligată să examineze întreaga

cauză, sub toate aspectele.

Prin pronunțarea acestei ultime

dispoziții, se constată că nu sunt motive care să determine admiterea

recursului, urmând ca, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen., acesta să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul S.G. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2006 pronunțată

de Curtea de Apel Pitești, secția penală în dosar nr. 96/P/2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 ianuarie 2006.