ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 273/2004

Asupra

recursurilor de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea din 8 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală

s-a dispus, conform art.300

1

C.proc.pen., menținerea stării de arest

preventiv a inculpaților J.D. și D.F.

Încheierea

a fost pronunțată în cadrul soluționării apelurilor  declarate de parchet și de

inculpați împotriva sentinței penale nr.1087 din 10 noiembrie 2003 a

Tribunalului București.

Împotriva

încheierii au declarat recurs inculpații care consideră nejustificată măsura

dispusă de instanță.

Recursurile

nu sunt fondate.

Inculpații

au fost condamnați de instanța de fond la pedepsele de 7 ani și 6 luni

închisoare (D.F.) și 5 ani închisoare (J.D.) pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită, iar în cazul inculpatului J.D. și de abuz în serviciu. S-a

reținut că în cadrul procesului de privatizare, inculpații – directori în M.A.

au pretins de la cetățenii italieni C.G. și S.V. sumele de 100.000 dolari,

20.000 dolari și 70.000 dolari. În plus, inculpatul J.D. îndeplinindu-și abuziv

atribuțiile de serviciu, a descalificat SC „A.T.A.” Timișoara de la privatizarea

JIMTIM.

Cu

privire la starea de arest a inculpaților recurenți, se constată că potrivit

art.136 alin.1 și 148 lit.h C.proc.pen., măsura arestării preventive este

condiționată de mai multe elemente, între care, buna desfășurare a procesului penal,

cuantumul pedepsei prevăzute de lege – care trebuie să fie mai mare de 4 ani

închisoare - și pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică

lăsarea în libertate a inculpatului.

Or, așa

cum corect a reținut instanța de apel, toate aceste temeiuri care au fost avute

în vedere la arestarea inculpaților, nu au dispărut, fiind necesară în

continuare privarea lor de libertate.

În

consecință, îndeplinindu-se și condițiile prevăzute de art.300

1

din

Codul de procedură penală, urmează a se respinge recursurile declarate, cu

obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de inculpații J.D. și D.F. împotriva

încheierii din 8 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a

penală, pronunțată în dosar nr.19/2004.

Obligă

pe recurenți să plătească statului sumele de câte 500.000 lei cheltuieli

judiciare.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 16 ianuarie 2004.