ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6310/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția penală,

prin sentința penală nr. 1026 din 24 august 2004, a condamnat pe inculpatul

M.G. la 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (art. 211

alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.).

S-au interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, după

executarea pedepsei principale.

S-a reținut că, la data de 23 iunie

2004, pe stradă, a atacat-o pe partea vătămată O.T., smulgându-i lănțișorul din

aur cu medalion, de la gât.

Curtea de Apel București, secția

penală, prin decizia penală nr. 719 din 28 septembrie 2004, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului, privind redozarea pedepsei; totodată, a luat act

de retragerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Împotriva deciziei a declarat recurs

inculpatul, susținând că pedeapsa aplicată este prea mare.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauză, s-a făcut o corectă

aplicare a dispozițiilor legale precizate, în sensul că s-a ținut seama de

pericolul social concret al faptei săvârșite, desprins din împrejurările în

care inculpatul și-a desfășurat activitatea infracțională, precum și de

pericolul social accentuat al acestuia, reflectat în conduita sa antisocială

anterioară; astfel, din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a fost

condamnat de nenumărate ori, pentru diverse infracțiuni, printre care și cea de

tâlhărie, fiind recidivist.

Așadar, pedeapsa aplicată a fost

corect individualizată, fiind corespunzătoare scopului acesteia, prevăzut de

art. 52 C. pen.

În consecință, recursul este

nefondat și urmează a fi respins, cu obligarea inculpatului la plata

cheltuielilor judiciare, cuvenite statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.G. împotriva deciziei penale nr. 719/ A din 28

septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 23 iunie 2004 la 26 noiembrie

2004.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 noiembrie 2004.