ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.01.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 319/2006

HOTĂRÂRE
27.01.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 319/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 115/ COM

din 18 ianuarie 2005, Tribunalul Constanța, secția comercială a respins

excepția inadmisibilității acțiunii principale invocată de pârâtă și pe fond a

admis acțiunea formulată de reclamanta SC N.Y.T. SRL cu sediul social în

Constanța, în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T.P.C. SA, județul Constanța. S-a

constatat majorarea capitalului social cu un număr de 32.529 noi acțiuni. S-a

mai constatat calitatea reclamantei de acționar al pârâtei cu un număr de

32.529 acțiuni cu o valoare de 25.000 lei /acțiune, reprezentând 70,095 % din

capitalul social. S-a mai constatat că ceilalți acționari sunt SC B.T.T. SA cu

un număr de 10.859 acțiuni reprezentând 23,399 % din capitalul social și

acționari persoane fizice cu un număr de 3.019 acțiuni reprezentând 6,506 % din

capitalul social. De asemenea a fost respinsă cererea reconvențională.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că acțiunea reclamantei răspunde exigențelor art. 111 C. proc.

civ., considerente pentru care excepția inadmisibilității va fi respinsă ca

nefondată. Reclamanta a susținut că operațiunea în sine a majorării capitalului

social a fost hotărâtă în adunări generale ordinare și extraordinare succesive

ale acționarilor pârâtei, însă, lipsește doar finalizarea tehnică a acestei

operațiuni care urmează să se realizeze prin hotărâre judecătorească.

Referitor la fondul cauzei, cererea

reconvențională a fost găsită neîntemeiată prin aceea că primul motiv de

nulitate, care viza lipsa unui mandat dat de A.G.A. sau consiliul de administrație

în data de 6 noiembrie 1998 pentru încheierea contractului nu este justificată,

deoarece confirmarea contractului de asociere în participațiune de către

organul decizional al pârâtei, înlătură orice viciu de încheiere nevalabilă a

contractului. De asemenea expertiza contabilă efectuată în cauză a stabilit, pe

baza actelor și lămuririlor prezentate de părți că investițiile au fost

realizate din veniturile proprii ale reclamantei, ceea ce lipsește de

temeinicie cererea de reziliere. A mai fost respinsă ca neîntemeiată și cererea

în constatarea nulității contractului de asociere în participațiune, motivat de

faptul că prevederile O.U.G. nr. 88/1997 cu modificările și completările sale

nu sunt incidente în cauză.

Acțiunea reclamantei a fost

considerată ca întemeiată, având în vedere că aportul reclamantei a constat în

investirea din fonduri proprii a sumei de 1.000.000.000 lei, în anii 1999-2000,

conform ofertei de investiții. În ședința A.G.A. a pârâtei din 28 septembrie

2000, s-a aprobat și investiția efectuată de SC N.Y.T. SRL la activul C., în

valoare de 55.049,25 dolari S.U.A.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

decizia civilă nr. 216/ COM din 14 iulie 2005 a respins ca nefondat apelul

declarat de apelanta SC B.T.T.P.C. SA împotriva sentinței civile nr. 115/ COM

din 18 ianuarie 2005, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția comercială.

În fundamentarea acestei soluții,

instanța de apel a apreciat că în condițiile în care părțile au convenit ca

valoarea investițiilor efectuate să se transforme în acțiuni prin majorare în

mod corespunzător a capitalului social al pârâtei reclamante, iar conținutul

convenției a fost validat de organul decizional al pârâtei, nu poate fi vorba

de o inadmisibilitate a acțiunii.

Așa cum a fost formulată acțiunea

principală, ea nu tinde la constatarea unei situații de fapt, are la bază

contractul părților și reclamanta nu are la îndemână altă cale de realizare a

dreptului său. În ce privește aplicabilitatea dispozițiilor legale speciale în

materie, ce reglementează procedura și modurile de privatizare, s-a reținut că

nici această critică nu a putut fi primită, întrucât nu s-a dovedit încălcarea

acestei proceduri prin încheierea contractului de asociere în participațiune,

în modalitatea în care părțile au convenit cu privire la drepturile și

obligațiile lor în legătură cu investițiile efectuate de reclamantă.

Împotriva deciziei civile nr. 216/ COM

din 14 iulie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs

pârâta SC B.T.T.P.C. SA, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru

nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că instanța de apel a soluționat

greșit cele trei motive de apel ale pârâtei-reclamante, toate vizând încălcări

ale unor norme imperative ce atrag nulitatea absolută a contractului și a

operațiunii de conversie a creanței în acțiuni, la o societate cu capital

majoritar de stat, supusă procedurii de privatizare. De asemenea greșit a fost

respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece în realitate se

urmărește constatarea unei situații de fapt, existența și întinderea creanței

din investiții, transformarea ei în acțiuni, în realitate fiind o acțiune în

realizare, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art.

304 pct. 6 și 9 C. proc. civ.

Intimata reclamantă SC N.Y.T. SRL a

depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut respingerea

recursului.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de

recurs, le găsește întemeiate, urmând a admite recursul declarat de pârâta SC B.T.T.P.C.

SA, în limitele și pentru următoarele considerente.

Este de necontestat că reclamanta SC

N.Y.T. SRL cu sediul social în Constanța, prin cererea de chemare în judecată a

solicitat majorarea capitalului social al SC B.T.T.P.C. SA prin emiterea unui

număr de noi acțiuni ale societății, corespunzător sumei de 989.944.175 lei

reprezentând contravaloarea aportului în natură adus de reclamantă, constatarea

calității reclamantei de acționar la societatea pârâtă și anularea acțiunilor

emise anterior de pârâtă și neplătite la data introducerii prezentei acțiuni.

Greșit au procedat instanțele

judecătorești anterioare când au admis acțiunea reclamantei, constatând

majorarea capitalului social și calitatea reclamantei de acționar la societatea

pârâtă, reținând că acțiunea principală nu tinde la constatarea unei situații

de fapt, neexistând o altă cale de realizare a dreptului dedus judecății.

În mod constant pârâta SC B.T.T.P.C.

SA, în toate fazele procesuale, a invocat, amplu documentat, excepția

inadmisibilității acțiunii principale.

Acțiunii promovate de reclamantă nu

îi sunt aplicabile dispozițiile art. 111 C. proc. civ., întrucât de esența

instituției juridice reglementată de cadrul legal expus anterior, este aspectul

că partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței

sau inexistenței unui drept, iar cererea nu poate fi primită dacă partea poate

cere realizarea dreptului. Acțiunea reclamantei, ca prerogativă legală,

obiectivă, uniformă sub aspectul elementelor ei structurale, precum și a

finalității ce-i revin, excede dispozițiile art. 111 C. proc. civ.

Într-o clasificare a doctrinei,

relativ completă și larg acreditată, potrivit cu scopul urmărit de reclamant,

dar și de natura soluției instanței, se distinge între acțiuni în realizarea

dreptului, acțiuni în constatarea existenței sau inexistenței dreptului și

acțiuni în constituire sau de transformare. Apare neîndoios că acțiunea în

constatare are ca scop consacrarea judecătorească a existenței dreptului

reclamantei (acțiunea în constatare pozitivă) sau a inexistenței dreptului pârâtului

(acțiunea în constatare negativă). Este necesar pentru exercitarea acțiunii în

constatare îndeplinirea cumulativă a condițiilor ca partea să nu poată cere

realizarea dreptului, să justifice un interes și să nu se urmărească

constatarea existenței sau inexistenței unei stări de fapt.

În speță nu sunt îndeplinite

condițiile expuse și acțiunea principală nu are un caracter subsidiar în raport

cu toate posibilitățile procedurale pe care reclamanta le are pentru a-și

realiza dreptul său.

Acțiunea în realizare primează

totdeauna față de o eventuală acțiune în constatare, astfel că restabilirea,

valorificarea dreptului ori a interesului juridic al reclamantei, poate fi

realizată direct într-un alt cadru procesual.

Apar nejustificate criticile

referitoare la respingerea cererii reconvenționale, fiind stabilite, sub acest

aspect, în mod corect adevăratele raporturi juridice dintre părți.

Pentru aceste rațiuni, urmează a

admite recursul declarat de pârâta SC B.T.T.P.C. SA, împotriva deciziei civile nr.

216/ COM din 14 iulie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, iar în

temeiul art. 304 pct. 9, raportat la art. 312 pct. 3 C. proc. civ., va modifica

decizia atacată în sensul că va admite apelul declarat împotriva sentinței nr. 115

din 18 ianuarie 2005 a Tribunalului Constanța, secția comercială, pe care o va

schimba în parte, respingând acțiunea ca inadmisibilă. Urmează a fi menținute

dispozițiile privind cererea reconvențională.

Urmează a respinge cererea de

acordare a cheltuielilor de judecată solicitată de recurentă ca nedovedită.

Admite recursul declarat de pârâta

SC B.T.T.P.C. SA Costinești, împotriva deciziei nr. 216 din 14 iulie 2005,

pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosar nr. 185/2005.

Modifică decizia atacată în sensul

că admite apelul declarat împotriva sentinței nr. 115 din 18 ianuarie 2005 a

Tribunalului Constanța, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge

acțiunea ca inadmisibilă. Menține dispozițiile privind cererea reconvențională.

Respinge cererea de cheltuieli de

judecată ca nedovedită.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 27 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4849/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 6356/ COM din Camera de Consiliu din data de 13 iulie 2004, pronunțată de Tribunalul Constanța secția comercială, s-a admis acțiu
ÎCCJ 2007-11-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3651/2007
contra sentinței a declarat apel reclamanta, criticile acesteia vizând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii atacate generate de modul de stabilire a structurii capitalului social. III. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin de
ÎCCJ 2009-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 302/2009
la hotărârea nr. 2 din 31 octombrie 2005 a invocat reclamanta ca motive de nulitate absolută, încălcarea prevederilor art. 209 și art. 210 din Legea nr. 297/2004 și ale art. 127 din Legea nr. 31/1990 iar pentru hotărârea nr. 3 din 31 octomb
ÎCCJ 2007-10-31
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3406/2007
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 74/ COM din 22 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Constanța s-a respins apelul declarat de reclamanta B.I.L. prin mandatar
ÎCCJ 2005-10-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4526/2005
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Secția comercială a Tribunalului Constanța, prin sentința civilă nr. 7060/ COM, pronunțată la 14 septembrie 2004 a admis în parte acțiunea reclamantei S.I.F. T. SA cu sediul în Braș
Sursă