ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 699/2007

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea

pronunțată la 25 ianuarie 2007, Curtea de Apel Craiova, dosar nr. 15497/54/2006,

a respins, ca neîntemeiate, cererile de eliberare provizorie sub control

judiciar și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu

măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara

sau localitatea, formulate de inculpații apelanți C.N. și C.M.

Pentru a pronunța

hotărârea, instanța a reținut că din probatoriul

administrat până în faza judecării apelurilor formulate împotriva

sentinței penale nr. 495 din 13 octombrie 2006 a Tribunalului Dolj, se impune ca inculpații să fie împiedicați să

săvârșească alte fapte, din datele cauzei ei putând

influența aflarea adevărului sau alterarea unor mijloace de

probă.

Totodată, s-a

reținut că cercetarea cauzei în apel este aproape de finalizare.

Împotriva încheierii,

inculpații, în termenul legal, au declarat recursuri, cale de atac

motivată pe nelegalitatea hotărârii odată ce nu sunt probe

că ei ar influența, liberi fiind, aflarea adevărului în

cauză.

Recursurile nu sunt fondate.

Se reține astfel

că, prin sentința penală nr. 495 din 13 octombrie 2006,

Tribunalul Gorj a condamnat pe inculpați la pedeapsa de câte 3 ani

închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art.

12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

și a art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptelor

din infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea de

proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.

S-a mai dispus computarea,

pentru ambii inculpați, a timpului reținerii și al arestării

preventive de la 15 martie 2005.

Verificând, prin prisma

cazului de casare invocat, cât și din oficiu, încheierea recurată se

reține că instanța de apel a motivat că există date

din care rezultă necesitatea ca inculpații să fie menținuți

în stare de arest întrucât vor încerca să zădărnicească

aflarea adevărului prin influențarea părții civile și

ea apelată în cauză (T.M.K.).

Pentru considerentul expus,

recursurile declarate nefiind fondate, conform dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse.

În baza dispozițiilor art.

192 din același cod, cu referire la art. 189 alin. (1), recurenții

inculpați vor fi obligați să plătească cheltuielile

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.N. și C.M. împotriva încheierii de

ședință din 25 ianuarie 2007, pronunțată de Curtea de

Apel Craiova în dosarul nr. 15497/54/2006.

Obligă pe recurenții inculpați să

plătească statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare, din

care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 6 februarie 2007

.