ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 773/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 773/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând constată
următoarele:
Tribunalul Dâmbovița,
secția civilă, prin decizia civilă nr. 278 din 23 februarie
2005, a admis contestația formulată de G.I.A. și G.M., în
contradictoriu cu SC A. SA Găești și Agenția Domeniilor
Statului și pe cale de consecință: a anulat decizia nr. 97 din
29 septembrie 2003 emisă de pârâta SC A. SA Găești pe care a
obligat-o să restituie în natură imobilele construcții:
clădire administrativă, două apartamente a câte patru camere
fiecare, anexă socială, magazie de cereale și fostul grajd (actualmente
magazie), conform raportului de expertiză întocmit de expert de G.F.,
precum și suprafața de 500 mp teren curți-construcții
conform raportului de expertiză întocmit de expert A.E.G.; a respins
contestația față de Agenția Domeniilor Statului.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că, reclamanții au făcut
dovada calității de proprietari prin moștenire a imobilelor
revendicate care au aparținut autorului D.G. și care au fost
expropriate în baza Decretului nr. 83/1949.
S-a mai reținut că
imobilele revendicate au intrat în proprietatea pârâtei SC A. SA
Găești care nu a fost privatizată în condițiile Legii nr.
268/2001. În atare situație Agenția Domeniilor Statului nu are
calitate procesuală pasivă și nu pot fi incidente
dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001 întrucât aceasta nu s-a
implicat în privatizarea SC A. SA Găești.
Cu privire la diferența de
teren până la 183 ha, instanța de fond a reținut că,
aceasta nu face obiectul Legii nr. 10/2001, ci a făcut obiectul
reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 și a
Legii nr. 1/2000, astfel că, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu mai
poate fi revendicată în condițiile Legii nr. 10/2001.
Instanța de fond a reținut
de asemenea că, poate constitui obiectul Legii nr. 10/2001, terenul în
suprafață de 5000 mp pe care se află construcțiile:
clădire administrativă (două apartamente a câte patru camere
fiecare, anexă socială, magazie de cereale și fostul grajd,
actualmente magazie), conform raportului de expertiză întocmit de G.F..
Cum imobilele mai sus
menționate se află în patrimoniul pârâtei SC A. SA Găești,
contestația față de Agenția Domeniilor Statului a fost
respinsă.
Curtea de Apel Ploiești, prin
decizia civilă nr. 18 din 6 februarie 2006, a admis apelul formulat de
contestatorii G.I.A. și G.M., împotriva sentinței civile nr. 278 din
23 februarie 2005 a Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu
intimatele SC A. SA Găești, prin lichidatorul judiciar C.A. și
Agenția Domeniilor Statului București, și pe cale de
consecință: a schimbat în parte sentința atacată în sensul
că, apelanții-contestatori au dreptul la măsuri reparatorii prin
echivalent pentru imobilele construcții: grajd pentru porci (uzat) și
remiză (uzată) conform expertizei N.R. și pentru suprafața
de teren de 17.772 mp teren conform expertizei M.E., cât și restituirea în
natură a suprafeței de 56.556 mp teren conform expertizei M.E.; a
menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de apel a reținut că din suprafața de 79.328 mp
cuprinsă în raportul de expertiză al expertului M.E., 17.772 mp teren
a fost licitată de D.G. și intabulată în C.F., motiv pentru care
se va restitui în natură contestatorilor diferența de 56.556 mp
alături de suprafața de 5000 mp deja restituită acestora.
De asemenea s-a mai reținut
că pentru imobilele construcții: grajd pentru porci (uzat) și
remiză (uzată) cuprinse în raportul de expertiză al expertului
N.R., contestatorii au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent în
condițiile legii speciale.
Împotriva deciziei civile mai sus
menționată a declarat recurs Agenția Domeniilor Statului,
criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9
C. proc. civ., deoarece:
- Restituirea în natură și
acordarea despăgubirilor referitoare la imobilele revendicate:
clădiri construcții revine celor care dețin imobilele respective
și nu Agenției Domeniilor Statului.
- Pentru recuperarea terenurilor cu
destinație agricolă, reclamanții trebuie să uzeze de
procedura prevăzută de legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991)
și nu de dispozițiile Legii nr. 10/2001, așa cum greșit a
reținut instanța de apel. Acest lucru cu atât mai mult cu cât în
cauză reclamanții nu au făcut dovada că aceste terenuri au
făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza legilor
fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000) iar în urma demersurilor
făcute terenurile respective nu au fost restituite integral.
Recursul este fondat pentru
următoarele considerente:
Din dispozitivul deciziei
recurată nu rezultă cine urmează să fie obligat la
măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent față de
reclamanții G.I.A. și G.M., în condițiile în care SC A. SA
Găești se află în faliment, iar administrarea terenurilor
revendicate de reclamanți în condițiile Legii nr. 10/2001 a fost
preluată de Agenția Domeniilor Statului.
De aceea, critica formulată de
recurentă, în sensul că nu poate fi obligată la restituire
întrucât nu este deținătorul imobilului nu poate fi supusă
controlului de nelegalitate invocat, față de contradicția dintre
considerente și dispozitiv și de imposibilitatea determinării
celui în sarcina căruia a fost stabilită obligația de
restituire.
Prin urmare, se va casa decizia
atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași
instanțe de apel.
Instanța de trimitere
urmează să determine cui incumbă obligația de restituire în
natură sau prin echivalent, ținând seama totodată de regimul
juridic al imobilelor a căror restituire s-a cerut precum și de
celelalte critici formulate în recurs în legătură cu natura
juridică a imobilelor în litigiu și de legile de reparație a
căror incidență ar presupune-o această natură și
bunurilor.
Pentru toate aceste considerente
Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenția Domeniilor
Statului împotriva deciziei civile nr. 18 din 6 februarie 2006 a Curții de
Apel Ploiești și pe cale de consecință, se va casa decizia
atacată în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași
instanțe de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Domeniilor Statului
împotriva deciziei 18 din 6 februarie 2006 a Curții de Apel Ploiești,
secția civilă.
Casează decizia
susmenționată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași
instanțe de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2007.