ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 108/2008

Asupra

recursului de fata;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 24 noiembrie 2006, reclamanta SC C.I.G. SA, prin lichidator judiciar

SC R.V.A.F.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu C.N.C.A.N. să se dispună

anularea autorizației pentru desfășurarea de activității în domeniul nuclear, emisă

de C.N.C.A.N.

În

motivarea acțiunii s-a arătat că, la data de 22 februarie 2006 prin adresă,

reclamanta a solicitat pârâtei eliberarea unei autorizații de deținere a

instalației (sursa activitate - radioactiv) G.D.P. - U.5 de către SC C.I.G.

SA., adresa în urma căreia pârâta a emis autorizația pentru desfășurarea de

activități în domeniul nuclear, fiind astfel autorizată să dețină instalații

radiologice.

A

mai arătat reclamanta, că la data de 09 martie 2006, ca urmare a controlului

efectuat de reprezentantul pârâtei, C.N.C.A.N., asupra containerului G.D.P. - U.5

deținut de către SC C.I.G. SA, s-a constatat faptul că în acest container

exista numai sursa radioactivă, lipsind cei doi colimatori aferenți instalației

G.D.P. - U.5, care existau în evidențele C.N.C.A.N., ocazie cu care a fost

întocmit procesul - verbal de control din data de 09 martie 2006.

Prin

sentința civila nr. 1070 din data de 18 aprilie 2007, Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea

în contencios administrativ formulată de SC C.I.G. SA, prin lichidator judiciar

SC R.V.A.F.C. SRL.

Pentru

a hotărî astfel, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a reținut că, prin procesul - verbal de control, efectuat de C.N.C.A.N.

la data de 09 martie 2006, s-a consemnat că s-a verificat instalația G.D.P. – U.5,

care se afla depozitată într-o magazie din cadrul SC C.I.G. SA, în lada

metalică originală încuiata, într-o încăpere încuiata și sigilată.

La data de 13 aprilie 2006, la sediul SC C.I.G. SA Craiova, cu ocazia

prezentării delegațiilor I.F.I.N. – H.H. – S.T.D.R. București - Măgurele, în

vederea preluării materialelor nucleare prevăzute în autorizația de transfer,

s-au constatat neconcordante între documentele de transfer și situația reală, în

sensul absenței celor doi colimatori aferenți containerului G.D.P. – U.5.

Având în vedere cele menționate, Curtea a constatat că, în urma

reorganizărilor și comasărilor care au avut loc, containerul radioactiv a trecut

succesiv în folosința mai multor proprietari, documentele de proveniența ale

instalației neexistând. Din întreaga situație de fapt expusă de reclamanta,

reiese că, la un moment dat, cei doi colimatori nu au mai existat în depozit, însă

nu se poate preciza când s-a întâmplat acest lucru, întrucât în procesele - verbale,

minutele de predare sau control se făcea vorbire despre o magazie separată,

sigilată, la care se asigura paza 24 de ore din 24 de ore.

Curtea a concluzionat în sensul că, având în vedere prevederile speciale

ale Legii 111/1996 privind desfășurarea în siguranța, reglementarea, autorizarea

și controlul activităților nucleare în care se precizează condițiile de

acordare a autorizațiilor și permiselor de exercitare a activităților nucleare,

neanunțarea comisiei, la termenul stabilit, prin reglementările specifice, a

furtului, sustragerii de instalații radiologice, materiale nucleare și/ sau

radioactive, constituie contravenții conform art. 48 și art. 49 din legea sus

menționată.

Împotriva sentinței civile nr. 1070 din data de 18 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs

reclamanta SC C.I.G. SA, prin lichidator judiciar SC R.V.A.F.C. SRL.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență: că sentința cuprinde

motive contradictorii deoarece menționează, pe de o parte, că nu poate aprecia dacă

există colimatorii și pe de altă parte, că nu se poate dovedi când și cine este

răspunzător de dispoziția acestora; că s-a realizat o denegare de dreptate; că

hotărârea a fost dată fără temei legal sau cu încălcarea sau aplicarea greșită

a legii, întrucât la data emiterii autorizației contestate reclamanta nu

deținea cei doi colimatori.

Verificând cauza în funcție de motivarea recursului și având în vedere

dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că

recursul nu este fondat.

Din probele administrate în cauză rezultă că autorizația contestată a

fost solicitată de reclamanta SC C.I.G. SA, (societate apărută ca urmare a

desprinderii din SC C.I.G. SA) prin adresa din 22 februarie 2006, întrucât

deținea instalația (sursă activitate – radioactiv) G.D.P. - U.5.

Până să ajungă în proprietatea reclamantei, instalația a fost

transferată succesiv tuturor proprietarilor anteriori (din 1991 de la T.A.G.C.I. Craiova până la reclamantă), fiind transferați inclusiv colimatorii care formează

obiectul autorizației. Răspunderea pentru situația colimatorilor revine

proprietarului, deci reclamantei, deoarece nu s-a făcut dovada că aceasta nu este

culpabilă de eventuala dispariție a colimatorilor.

Pentru considerentele expuse, constatând că motivele de recurs nu sunt

fondate și că nu există nici un temei de casare din oficiu a sentinței conform

dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursul ca nefondat, motivarea deciziei suplinind considerentele sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC C.I.G. SA, prin lichidator judiciar SC R.V.A.F.C. SRL, împotriva

sentinței civile nr. 1070 din data de 18 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 ianuarie 2008.