ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 176/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 176/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La data de 4 aprilie 2006, reclamanta SC E.S. SRL Suceava
a chemat în judecată pârâta A.V.A.S., solicitând obligarea acesteia la
restituirea sumei de 99.352 RON, sumă achitată către A.P.A.P.S. pentru
contravaloarea a 36.128 acțiuni la SC S.T. SA, precum și la plata dobânzii
legale în valoare de 44.835,30 RON, calculată începând cu 3 aprilie 2003 până
la data introducerii acțiunii, inclusiv dobânda legală în continuare până la
data plății efective a sumelor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii
reclamanta a arătat că prin actul adițional nr. 4/8 decembrie 1999 la
contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni din 19 aprilie 1999, încheiat
între F.P.S. în calitate de vânzător, P.C. în calitate de cedent și SC E.S. SRL
în calitate de cesionar, reclamanta a devenit proprietarul unui număr de 36.128
acțiuni reprezentând 6,275% din capitalul social al SC S.T. SA Dorohoi.
Reclamanta a achitat contravaloarea acțiunilor conform ordinului de plată din
14 iulie 1999 și ordinului de plată din 21 septembrie 1999, în valoare totală
de 99.352 RON.
Mai susține reclamanta că
prin Decizia nr. 804 din 19 decembrie 2002 pronunțată în Dosarul nr. 3808/2002
al Curții de Apel Suceava, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare –
cumpărare acțiuni din 19 aprilie 1999 și a actului adițional nr. 4 la
contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni menționat și că părțile trebuie
repuse în situația anterioară în virtutea principiului „restitutio in
intregum”.
Prin sentința comercială nr.
11965 din 23 octombrie 2007 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială,
s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC E.S. SRL și a fost obligată
pârâta A.V.A.S. să plătească reclamantei suma de 99.352 lei – contravaloare
acțiuni, suma de 44.835,3 lei – dobândă legală până la 31 martie 2006, precum
și dobânda aferentă sumei de 99.353 lei, începând cu 1 aprilie 2006 până la
plata debitului și să plătească reclamantei 5920 lei cheltuieli de judecată.
În motivare s-a reținut că
prin Decizia nr. 804 din 19 decembrie 2002 a Curții de Apel Suceava, a fost
modificată sentința nr. 479/2002 a Tribunalului Botoșani și în rejudecare s-a
constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare acțiuni din 19
aprilie 1999 încheiat între F.P.S. Botoșani și P.C. iar unul din efectele
nulității este cel al repunerii părților în situația anterioară („restitutio in
intregum”), potrivit cu care tot ce s-a executat în baza unui act anulat
trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic să ajungă la
situația în care acel act nu s-ar fi încheiat.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel pârâta A.V.A.S. susținând că aplicabilitatea O.G. nr. 25/2002
este de netăgăduit, având în vedere și principiul aplicării imediate a legii
civile noi, doar că potrivit art. 1 din H.G. nr. 489/2003, dispozițiile O.G. nr.
25/2002 se aplică contractelor având ca obiect vânzarea – cumpărarea de acțiuni
deținute de stat la societăți comerciale, încheiate de F.P.S. sau A.P.A.P.S. și
aflate în derulare pentru efectele produse după intrarea în vigoare a
ordonanței și că prima instanță a interpretat art. 21 din O.G. nr. 25/2002
printr-o distincție care nu se regăsește în textul legal, legiuitorul având în
vedere desființarea contractului; (rezoluțiune, nulitate), ambele fiind cauze
de desființare a contractului.
Curtea de Apel București,
secția a VI-a comercială prin Decizia nr. 108 din 27 februarie 2008 a respins
cererea de suspendare a executării sentinței nr. 11965 din 23 octombrie 2007 pronunțată
în Dosarul nr. 27152/3/2007 al Tribunalului București, secția a VI-a comercială
și a respins ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta – pârâtă A.V.A.S. împotriva
sentinței comerciale nr. 11965 din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul
București, secția a VI-a comercială, în Dosarul nr. 27152/3/2007.
A obligat apelanta să
plătească intimatei cheltuieli de judecată în cuantum de 357 lei, reprezentând
onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această
hotărâre instanța de apel a reținut că interpretarea dată de instanța de fond
dispozițiilor art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002 este corectă și că
noțiunea de desființare prevăzută de textul legal menționat trebuie
interpretată în sensul că se referă numai la o desființare a contractului din
culpa cumpărătorului.
Deasemenea a mai reținut
instanța de apel că în mod corect prima instanță a admis acțiunea, în aplicarea
principiului „restitutio in intregum” ca urmare a anulării contractului de
vânzare – cumpărare acțiuni din 21 aprilie 1999 și a actelor adiționale ale acestuia
prin hotărârea judecătorului irevocabilă, A.V.A.S. fiind obligată să restituie
sumele încasate în baza contractului anulat precum și la plata dobânzilor
aferente, în raport de dispozițiile art. 43 C. com. și O.G. nr. 9/2000.
Împotriva acestei ultime
hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat, pârâta
A.V.A.S. București criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând,
în esență că ambele instanțe au reținut, greșit, inaplicabilitatea prevederilor
art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002, cu modificările ulterioare având în
vedere că actele juridice anulate au fost încheiate anterior intrării în
vigoare a acestui act normativ ce nu mai poate fi aplicat retroactiv.
În consecință, în temeiul art.
304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ. recurenta solicită admiterea recursului, așa
cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei atacate, schimbarea în tot
a sentinței nr. 11965 din 23 octombrie 2007 a Tribunalului București, secția a
VI-a comercială.
Recursul este întemeiat pentru
următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la
dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente
cauzei rezultă că ambele instanțe în mod greșit au apreciat actul juridic dedus
judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând hotărâri
netemeinice și nelegale într-un litigiu în care reclamanta nu avea calitate
procesuală activă.
În speță, prin actul
adițional nr. 4 din decembrie 1999 la contractul de vânzare – cumpărare acțiuni
din 21 aprilie 1999, s-a consfințit astfel contractul de cesiune a unui număr
de 36.128 de acțiuni încheiat între P.C. – cedent și
SC E.S. SRL Suceava – cesionar,
care, s-a obligat să preia totalitatea drepturilor și obligațiilor din
contractul de vânzare – cumpărare acțiuni ce reveneau cumpărătorului P.C., cu
excepția obligației de plată a pachetului de acțiuni.
Cesionara – reclamantă SC E.S.
SRL a solicitat, prin cererea de chemare în judecată a A.V.A.S. București,
fostă A.P.A.P.S. obligarea acesteia la restituirea sumei de 99.352 RON sumă
achitată către A.P.A.P.S. pentru contravaloarea a 36.128 acțiuni la SC S.T. SA
plus dobânda legală de 44.835,30 RON în condițiile în care între reclamantă și
A.V.A.S. nu există nici un raport juridic.
Reclamanta și-a calificat
demersul juridic pe principiul „restituțio in intregum” ca urmare a constatării
nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare acțiuni din 19 aprilie
1999 și a actului adițional nr. 4 din decembrie 1999 la acest contract, în mod
irevocabil.
Așa fiind, în considerarea
principiului disponibilității părții, Înalta Curte constată că, în contextul în
care reclamanta nu și-a asumat prin convenție obligația de plată a acțiunilor
către vânzătoarea A.V.A.S. (A.P.A.P.S.), obligație care a rămas, în continuare,
în sarcina cedentului, P.C., nu are legitimitate procesuală activă să solicite
restituirea plăților efectuate către aceasta.
Cum plata către pârâta
A.V.A.S. nu s-a făcut în baza actului adițional la contractul invocat,
reclamanta are la îndemână alte mijloace procedurale de recuperare, iar nu
acțiunea întemeiată pe repunerea părților în situația anterioară.
Pentru cele ce preced,
Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul pârâtei
A.V.A.S. cu consecința modificării deciziei atacate în sensul admiterii apelului
pârâtei împotriva sentinței pe care o va schimba, în tot, și se va respinge
acțiunea reclamantei SC E.S. SRL Suceava pentru lipsa calității procesuale
active.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâta
A.V.A.S.
București.
Modifică Decizia nr. 108 din
27 februarie 2008 a Curții de Apel București în sensul că admite apelul
declarat de pârâtă împotriva sentinței comerciale nr. 11965 din 23 octombrie
2007 pe care o schimbă, în tot, și respinge acțiunea reclamantei SC E.S. SRL
Suceava pentru lipsa calității procesuale active.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 ianuarie 2009.