ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1906/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC I.T.C. SRL, în prezent SC M.I. SRL București a acționat în judecată pe pârâta A.P.A.P.S. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare acțiuni din 5 iulie 1999 modificat prin actele adiționale ulterioare, încheiat între F.P.S. în calitate de vânzător și reclamantă, în calitate de cumpărător. Pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că eroarea ca viciu de consimțământ, atrage nulitatea relativă, nu cea absolută, nulitate care trebuie invocată în termenul de prescripție de 3 ani, termen care începe să curgă de la data la care reclamanta a cunoscut cauza anulării, respectiv data de 31 decembrie 1999, când reclamanta a cunoscut datele constatate prin raportul de expertiză financiar - contabilă de către un cenzor atestat de C.N.V.M.

În ceea ce privește frauda la lege, s-a arătat că situația de fapt nu întrunește elementele și condițiile de existență a fraudei la lege, urmărindu-se prin invocarea acestui motiv acoperirea prescripției. Prin sentința civilă nr. 2959 din 21 iunie 2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, acțiunea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamanta a invocat în acțiunea sa eroarea ca viciu de consimțământ, investind instanța cu soluționarea unei cereri în constatarea nulității absolute, acțiune care din această perspectivă apare ca neîntemeiată. Apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 313 din 27 iunie 2008, reținându-se că Tribunalul a pronunțat o hotărâre corectă.

Împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta a declarat recurs și susținând că este nelegală, pentru motivele prevăzute la art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., a insistat pe următoarele aspecte: - instanța de apel în mod greșit a interpretat și a aplicat dispozițiile art. 2 din Legea nr. 99/1999 - instanța de apel a schimbat înțelesul neîndoielnic al prevederilor contractuale, respectiv a art. 7.4.1 din contractul de privatizare din 5 iulie 1999 ceea ce a determinat aplicarea greșită a legii. Recursul reclamantei este întemeiat potrivit celor ce se vor arăta în continuare. Investirea instanței de către reclamantă s-a făcut pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni din 5 iulie 1999 încheiat între F.P.S.

– în prezent A.V.A.S. – în calitate de vânzător și SC I.T.C. SRL – în prezent SC M.I. SRL București în calitate de cumpărător. În considerentele hotărârii recurate s-a interpretat greșit art. 2 din Legea nr. 99/1999 reținând că deși contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni s-a perfectat la data de 5 iulie 1999, este supus reglementărilor cuprinse în H.G. nr. 450/1999 intrate în vigoare la 27 iunie 1999. Este de reținut că respectivul contract s-a încheiat în urma emiterii ofertei F.P.S. de vânzare de acțiuni pe care pârâta le deținea la SC T. SA Pucioasa și a câștigării licitației cu strigare din data de 24 iunie 1999 de către SC I.T.C. SRL București.

Oferta de vânzare de acțiuni din 1 iunie 1999 ce a determinat ca prețul convenit de vânzare să fie de 26.250 lei pe o acțiune, a ignorat precizarea faptului că vânzătorul de acțiuni avea înregistrate în realitate datorii mult mai mari față de cele prezentate de vânzător, evidențiate ulterior prin raportul de expertiză dispus și efectuat în cauză. În aceste împrejurări denaturarea realității de către vânzător și vicierea consimțământului cumpărătoarei legate de cel mai important bun al societății privatizate respectiv terenul în suprafață de 56.648,82 mp și datoriile neevidențiate în contabilitate, sunt de natură a conduce la constatarea nulității contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni din 5 iulie 1999, astfel că în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. recursul reclamantei se va admite. Va fi de asemenea admis și apelul societății reclamante declarat împotriva sentinței nr. 2959 din 21 iunie 2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sentință ce va fi schimbată în parte în sensul admiterii acțiunii reclamantei și constatării nulității contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni menționat la alineatul precedent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC I.T.C. SRL București în prezent SC M.I. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 313 din 27 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o modifică. Admite și apelul aceleiași părți declarat împotriva sentinței comerciale nr. 2959 din 21 iunie 2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, pe care o schimbă în tot în sensul că admite acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. București și constată nulitatea contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni din iulie 1999. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 iunie 2009.