ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 606/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 606/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 91

din 25 octombrie 2007, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis plângerea formulată de

petentul

A.M.

, împotriva

rezoluției nr. 517/II/2/2007 din 2 iulie 2007 a procurorului general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

S-a desființat rezoluția

atacată, cauza a fost trimisă procurorului pentru efectuarea de cercetări sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, sens în care se va efectua o expertiză tehnică topografică, vor fi

audiați martori, pentru a se stabili dacă executarea a fost corectă.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Prin sentința civilă nr. 657

din 14 februarie 2007, Judecătoria Sibiu, a admis cererea reconvențională

formulată de SC H.I. SRL Sibiu, în contradictoriu cu A.M. și alții, dispunând

ca pârâții să permită liberul acces cu utilajele și echipamentele agricole pe

terasamentele ce urmează curba de nivel de pe terenurile livadă proprietatea

pârâților.

Prin aceeași hotărâre, s-a

dispus ca accesul pe terenul de exploatare proprietatea pârâtului A.M., să se

facă prin înlăturarea provizorie a plasei de sârmă de pe cele două laturi

transversale terasamentelor.

Hotărârea astfel pronunțată

fără citarea părților a fost executorie fără somație sau trecerea vreunui

termen.

La solicitarea creditoarei,

la data de 15 februarie 2007, executorul judecătoresc C.I., s-a deplasat în

teren și a pus în executare hotărârea.

Nemulțumit de modul în care

s-a efectuat executarea petiționarul A.M., a formulat plângere la Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pretinzând ca față de faptul că

executorului i se adusese la cunoștință că în cauză se formulase contestație la

executare, acesta în mod abuziv a trecut la executare silită, înlăturându-se

gardul ce împrejmuia terenul proprietatea sa, deși utilajele creditoarei aveau

acces la parcelele de teren individualizate în hotărâre nefiind îngrădite.

Prin rezoluția dată la 8

iunie 2007, în dosarul nr. 158/P/2007 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba

Iulia a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C.I. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., și neînceperea urmăririi

penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (1), art. 217 alin. (1) C.

pen., invocându-se drept temei juridic dispozițiile art. 11 pct. 1 lit. b),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În motivarea rezoluției se

arată că executorul judecătoresc și-a exercitat prerogativele în limitele

investirii, identificarea parcelelor de teren s-a făcut potrivit planurilor

cadastrale, o eventuală contestație la executare formulată de pârâții din

cauză, nefiind de natură să suspende formele de executare.

Soluția a fost menținută

prin rezoluția din 2 iulie 2007, dată de procurorul general al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, prin care s-a respins plângerea

petiționarului formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen.

În soluționarea plângerii

formulată de petiționar în temeiul art. 278

1

C. proc. pen., instanța

legal investită a apreciat că actele premergătoare efectuate în cauză nu au

elucidat împrejurările în care a avut loc executarea, dacă s-a respectat

sentința civilă pronunțată în acest sens, câtă vreme situația reală din teren

nu s-a stabilit cu certitudine, neexistând preocupare pentru executorul

judecătoresc să-i citeze pe pârâți pentru stabilirea exactă a configurației

parcelelor de teren, proprietatea acestora.

În raport de insuficiența

probelor, instanța a reținut că nu se poate concluziona asupra modului în care

s-a efectuat executarea, adoptând soluția de admitere a plângerii și în temeiul

art. 278

1

alin. (8) lit. b), desființării rezoluției atacate.

În vederea lămuririi

aspectelor care să stabilească existența infracțiunii de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., prima instanță a

apreciat că se impune trimiterea cauzei la procuror pentru a se mai efectua

cercetări, respectiv efectuarea unei expertize topografice care să stabilească

geodezic, cadastral dacă dispozițiile sentinței au fost executate în limitele

acesteia, cum și audierea martorilor, proprietarilor sau deținătorilor de

terenuri pentru stabilirea existenței sau inexistenței drumului de acces, a

configurației anterioare și prezente.

Împotriva sentinței, în

temeiul art. 278

1

alin. (1

0

) C. proc. pen., Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a declarat recurs, invocând critici care

vizează nelegalitatea sentinței, constând în aceea că în raport de temeiul

juridic dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. b), este greșită

dispoziția instanței, privind administrarea unor probe specifice fazei

procesuale în care urmărirea penală este începută.

Pe de altă parte, se apreciază

că în raport de dispozitivul sentinței pusă în executare, fără somație,

învinuitul nu avea posibilitatea de a cenzura această hotărâre, neputându-se

reține vreun abuz din partea executorului judecătoresc.

Trecând la soluționarea

recursului în raport de criticile formulate, instanța de control judiciar

constată fondată calea de atac pentru considerentele care vor fi expuse.

Potrivit art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., obiectul plângerii adresate instanței îl constituie

rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanța ori, după caz,

rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a

urmăririi penale dată de procuror.

În cauză plângerea

petiționarului a vizat soluția de scoatere de sub urmărire penală dată de

procuror la 8 iunie 2007 pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen.,

instanța pronunțându-se greșit asupra rezoluției procurorului general dată la 2

iulie 2007, sub nr. 517/II/2/2007, pe care a desființat-o.

Împrejurarea că legiuitorul

a prevăzut în dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., obligativitatea

pentru petiționar de a se adresa procurorului ierarhic superior înainte de a

formula plângere la instanță, nu schimbă obiectul plângerii care rămâne

potrivit aceluiași text exclusiv unul din actele procedurale, rezoluție sau

ordonanță prin care se dispun soluțiile anterior expuse.

Pe de altă parte, există în

raport de rezoluția dată în cauză „scoatere de sub urmărire penală”, între

considerentele și dispozitivul sentinței o evidentă contradicție.

Astfel, invocându-se drept

temei juridic dispozițiile art. 278

1

alin. 8 lit. b), instanța avea

posibilitatea legală de a desființa rezoluția atacată și trimite cauza

procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz,

indicând faptele și împrejurările care urmează a fi constatate și prin ce anume

mijloace de probă.

Din textul de lege astfel

redactat, rezultă că dispoziția privind desființarea rezoluției atacate nu

presupune implicit, în lipsa dispoziției exprese a instanței și redeschiderea

urmăririi penale de către procuror cu consecința administrării unor probe

specifice acestei faze procesuale în care urmărirea penală este începută, dar

nefinalizată, situație regăsită în cauză (rezoluția de la 26 martie 2007, prin

care s-a dispus începerea urmăririi penale).

Concluzionând, instanța de

fond s-a pronunțat greșit asupra rezoluției procurorului ierarhic superior, act

diferit de cel care face obiectul plângerii exercitate în conformitate cu

dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., iar soluția de „trimitere a

cauzei procurorului pentru efectuarea de cercetări” sub „aspectul săvârșirii

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor” nu este

conformă celor prevăzute de art. 278

1

alin. (1) lit. b) C. proc.

pen. și în acord cu rezoluția procurorului de netrimitere în judecată

respectiv, scoatere de sub urmărire penală, fiind prezent cazul de casare 385

9

alin. (1) pct. 9.

Față de cele expuse,

recursul va fi admis, se va casa sentința și potrivit art. 385

15

alin.

(1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași

instanțe de fond competentă să o soluționeze, ocazie cu care se va analiza și critica

care vizează netemeinicia hotărârii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței penale nr. 91

din 25 octombrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 februarie 2008.