ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3588/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3588/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea introdusă la data de 2 mai 2007 persoana vătămată S.C. C.P. S.A. Alba Iulia a solicitat cercetarea executorului judecătoresc A.M. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că în calitatea precizată a vândut la licitație o linie de cale ferată fără a proceda și la evaluarea terenului aferent. Prin Rezoluția din 28 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia dată în Dosarul 180/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de A.M.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., iar în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.
pen., reținându-se că din probele administrate rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate. Plângerea formulată de persoana vătămată, în temeiul art. 278 1 (1) C. proc. pen. a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale petenta a introdus plângere în fața judecătorului.
Prin Sentința penală nr. 75 din 26 mai 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, în fond după casare prin Decizia nr. 2295 din 24 iunie 2008 a Înaltei Curții de Casație și Justiție (inițial Curtea de Apel Alba Iulia prin Sentința penală nr. 32 din 6 martie 2008 s-a pronunțat numai în raport de rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 117/II/2/2009, nu și cu privire la Rezoluția din 28 decembrie 2007 dispusă în Dosarul penal nr. 180/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia) a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de S.C. C.P. S.A. Alba împotriva rezoluției mai sus indicate. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că executorul judecătoresc M.V.
nu a comis nicio faptă penală, a executat corect Decizia civilă nr. 321/2007 a Tribunalului Alba, în sensul că a reluat procedura executării silite, fără ca terenul aferent liniei de cale ferată să fie scos din patrimoniul petentei debitoare cu titlu definitiv. Împotriva acestei sentințe, persoana vătămată a declarat recurs, fără a-l motiva în fapt și în drept, deși i s-a acordat termen pentru angajarea unui avocat, iar la termenul fixat pentru judecare nu s-a prezentat. Examinând din oficiu recursul declarat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat. Instanța de fond, pe baza actelor aflate în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a respins în mod corect plângerea formulată de petentă împotriva Rezoluției din 28 decembrie 2007 dispusă în Dosarul nr. 180/P/2007 și menținută prin rezoluția din 6 februarie 2008 a procesului-verbal al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 117/V/2/2/2008.
Așa cum rezultă din actele dosarului, la data de 4 februarie 2002 S.C. Z. S.A. Teiuș prin lichidator judiciar a vândut S.C. C.P. S.A. Alba Iulia "activele corporale" cu suma de 25 miliarde lei, iar pentru suma de 16.558.000.000 lei s-a instituit o ipotecă pe 14 parcele. Întrucât cumpărătorul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, la cererea vânzătorului, s-a procedat la executarea silită a bunurilor care au făcut obiectul contractului, vânzându-se numai calea ferată cu suma de 730.770,68 lei, fără ca terenul aferent să fie în discuție. De altfel publicațiile de vânzare întocmite de executorul judecătoresc confirmă lipsa intenției de a vinde și terenul în suprafață de 26.352 mp la care face referire petenta, teren care nici nu a fost evaluat.
Ca atare, în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de A.M.V., executor judecătoresc, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa vinovăției, așa cum bine a reținut și instanța de fond. În raport de considerentele arătate recursul declarat nu este fondat și în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. va fi respins. Conform art. 192 alin. (2) din același cod, recurenta parte vătămată va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara S.C. C.P. S.A. împotriva Sentinței penale nr. 75 din 26 mai 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală. Obligă recurenta petiționară să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.