ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3588/2009

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin plângerea introdusă la data de 2 mai 2007 persoana

vătămată S.C. C.P. S.A. Alba Iulia a solicitat cercetarea executorului

judecătoresc A.M. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că în

calitatea precizată a vândut la licitație o linie de cale ferată fără a proceda

și la evaluarea terenului aferent.

Prin Rezoluția din 28 decembrie 2007

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia dată în Dosarul 180/P/2007

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de A.M.V. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., iar în baza art. 228 alin. (4)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., reținându-se că din probele

administrate rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii reclamate.

Plângerea formulată de persoana

vătămată, în temeiul art. 278

1

(1) C. proc. pen. a fost respinsă de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

Împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale petenta a introdus plângere în fața judecătorului.

Prin Sentința penală nr. 75 din 26

mai 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, în fond după casare prin Decizia nr. 2295

din 24 iunie 2008 a Înaltei Curții de Casație și Justiție (inițial Curtea de Apel

Alba Iulia prin Sentința penală nr. 32 din 6 martie 2008 s-a pronunțat numai în

raport de rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 117/II/2/2009, nu și cu privire la Rezoluția din

28 decembrie 2007 dispusă în Dosarul penal nr. 180/P/2007 al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Alba Iulia) a fost respinsă ca nefondată plângerea

formulată de S.C. C.P. S.A. Alba împotriva rezoluției mai sus indicate.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în esență, că executorul judecătoresc M.V. nu a

comis nicio faptă penală, a executat corect Decizia civilă nr. 321/2007 a

Tribunalului Alba, în sensul că a reluat procedura executării silite, fără ca

terenul aferent liniei de cale ferată să fie scos din patrimoniul petentei

debitoare cu titlu definitiv.

Împotriva acestei sentințe, persoana

vătămată a declarat recurs, fără a-l motiva în fapt și în drept, deși i s-a

acordat termen pentru angajarea unui avocat, iar la termenul fixat pentru judecare

nu s-a prezentat.

Examinând din oficiu recursul

declarat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este

fondat.

Instanța de fond, pe baza actelor

aflate în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a respins

în mod corect plângerea formulată de petentă împotriva Rezoluției din 28

decembrie 2007 dispusă în Dosarul nr. 180/P/2007 și menținută prin rezoluția

din 6 februarie 2008 a procesului-verbal al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 117/V/2/2/2008.

Așa cum rezultă din actele

dosarului, la data de 4 februarie 2002 S.C. Z. S.A. Teiuș prin lichidator

judiciar a vândut S.C. C.P. S.A. Alba Iulia "activele corporale" cu

suma de 25 miliarde lei, iar pentru suma de 16.558.000.000 lei s-a instituit o

ipotecă pe 14 parcele. Întrucât cumpărătorul nu și-a îndeplinit obligațiile

contractuale, la cererea vânzătorului, s-a procedat la executarea silită a

bunurilor care au făcut obiectul contractului, vânzându-se numai calea ferată

cu suma de 730.770,68 lei, fără ca terenul aferent să fie în discuție.

De altfel publicațiile de vânzare

întocmite de executorul judecătoresc confirmă lipsa intenției de a vinde și

terenul în suprafață de 26.352 mp la care face referire petenta, teren care

nici nu a fost evaluat.

Ca atare, în mod corect procurorul a

dispus neînceperea urmăririi penale față de A.M.V., executor judecătoresc, în

temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru

lipsa vinovăției, așa cum bine a reținut și instanța de fond.

În raport de considerentele arătate recursul

declarat nu este fondat și în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) din C.

proc. pen. va fi respins.

Conform art. 192 alin. (2) din

același cod, recurenta parte vătămată va fi obligată la cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara S.C. C.P. S.A. împotriva Sentinței penale nr. 75 din 26

mai 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă recurenta petiționară să plătească

statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

3 noiembrie 2009.