ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 447/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinți sub nr. 6320 din 18 octombrie 2005, reclamanta V.A. a chemat în judecată Primăria municipiului Drobeta Turnu- Severin și pentru opozabilitate Prefectura Mehedinți, solicitând ca prin hotărâre judecătorească, în baza art. 23 din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005 să se dispună obligarea Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin să emită decizie de restituire în natură a imobilului situat în Drobeta Turnu-Severin, și să se constate, că obligația sa este de a restitui suma de 152.218.885 lei, actualizată cu rata inflației numai pe perioada de la primirea sumei și până la expirarea termenelor prevăzute de art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001.

În motivarea cererii a arătat, că prin Hotărârea nr. 395/1997 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 din cadrul Prefecturii Mehedinți, completată cu Hotărârea din 11 ianuarie 2000, s-a dispus acordarea despăgubirilor bănești pentru partea ocupată de chiriași din imobilul situat în Drobeta Turnu-Severin, imobil ce a fost donat prin act dotal de către părinții săi și ulterior a fost naționalizat în baza Decretului nr. 92/1950. A mai susținut reclamanta că i s-au achitat despăgubiri în cuantum de 152.218.885 lei la 27 ianuarie 2000 și că după apariția Legii nr. 10/2001, în baza art. 19 din acest act normativ, a formulat notificare prin executorul judecătoresc, solicitând restituirea casei și a terenului cu obligarea sa de a restitui suma primită.

A arătat că, la data depunerii notificării, locuința ocupată de chiriași fusese cumpărată de aceștia și că deși au trecut mai mult de 4 ani, Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin, în calitate de unitate deținătoare, nu a emis decizia prevăzută de lege cu privire la cererea de restituire. În fine, reclamanta a mai susținut că datorează suma primită în ianuarie 2000, actualizată cu rata inflației pe perioada de 60 de zile de la depunerea notificării, în care, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, exista obligația emiterii deciziei, la care se adaugă perioada de 10 zile de la comunicarea deciziei, suma actualizată pe care trebuie să o restituie fiind 279.066.078 lei și că nu poate fi responsabilă de atitudinea culpabilă a pârâtei, care nu a dat curs dispozițiilor legale.

Prin sentința civilă nr. 69 din 26 ianuarie 2006, Tribunalul Mehedinți a admis acțiunea formulată de V.A. împotriva Primăriei municipiului Drobeta Turnu-Severin, a respins acțiunea reclamantei față de Prefectura județului Mehedinți și a obligat Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin să emită decizie de restituire în natură către reclamanta V.A. și a părții din imobilul situat în Drobeta Turnu -Severin, pentru care reclamanta a primit despăgubiri în valoare de 152.218.885 lei, cu obligarea reclamantei la plata către Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin (Direcția Finanțelor Publice Mehedinți) la plata sumei de 279.066.078 lei. Prin decizia nr. 559 din 28 iunie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria Drobeta Turnu Severin împotriva sentinței civile nr. 69 din 26 ianuarie 2006 a Tribunalului Mehedinți.

Pentru a se pronunța astfel, instanțele au reținut, în esență, că reclamanta este persoană îndreptățită, că aceasta a respectat procedura prealabilă obligatorie, ce nu a fost finalizată însă din vina pârâtei Primăria Drobeta Turnu-Severin, care nu a emis dispoziția de restituire. A reținut instanța de apel că, întrucât reclamanta-intimată a făcut dovada consemnării la Trezoreria din Drobeta Turnu-Severin a sumei de 27.906,60 lei, soluția instanței de fond de obligare la emiterea deciziei de restituire este legală, instanța de fond aplicând corect dispozițiile Legii nr. 10/2001. Împotriva deciziei civile nr. 559 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel Craiova a formulat recurs Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ. și susținând, în esență, că notificarea formulată de reclamantă nu a fost soluționată, deoarece aceasta nu a depus actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilului și că, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, reclamanta nu și-a achitat obligația returnării sumei de 424.324.880 lei vechi (42,400 RON), actualizată la data de 30 aprilie 2005, cu titlu de despăgubiri. Totodată a mai susținut recurenta Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin în motivarea recursului său că, în mod nelegal, atât instanța de fond cât și cea de apel au stabilit că este suficient ca reclamanta să achite doar o parte din suma pretinsă. O altă susținere a recurentei se referă la faptul că acțiunea nu ar fi semnată de reclamantă, că aceasta nu și-a stabilit domiciliu ales la avocat și nici nu a acordat procură de reprezentare în proces unei alte persoane.

Recursul este nefondat. Astfel, se constată că, atât instanța de fond, cât și cea de apel au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată. Potrivit dispozițiilor acestui text de lege, persoanele care au primit despăgubiri în condițiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în natură cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflație, dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a legii. Prin notificarea formulată la data de 14 februarie 2001, înaintată Prefecturii Mehedinți și transmisă Primăriei municipiului Drobeta Turnu-Severin, în calitate de unitate deținătoare, reclamanta a solicitat restituirea imobilului (casă și teren) situat în Drobeta Turnu–Severin, cu obligația returnării sumei primite drept despăgubire.

Pârâta Primăria municipiului Drobeta Turnu–Severin nu a respectat dispozițiile art. 23 alin. (1) (devenit art. 25) din Legea nr. 10/2001 și nu a emis dispoziție sau decizie de restituire în natură a imobilului. Față de această împrejurare se constată că, în mod legal au statuat instanțele ca Primăria municipiului Turnu-Severin să fie obligată să emită decizie de restituire în natură și a părții din imobilul situat în Drobeta Turnu-Severin, pentru care reclamanta V.A. a primit despăgubiri în valoare de 152.218.885 lei, cu obligarea reclamantei la plata către Primăria Drobeta Turnu-Severin a sumei de 279.066.078 lei (reprezentând reactualizarea sumei de 152.218.885 lei pe perioada 1 ianuarie 2000-31 decembrie 2001, nefiind imputabil reclamantei faptul că Primăria Drobeta Turnu-Severin nu a răspuns la notificare în termenul legal).

Susținerea recurentei, potrivit căreia reclamanta nu și-ar fi îndeplinit obligația returnării sumei este nejustificată, reclamanta îndeplinindu-și obligația de plată către Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin a sumei în cuantumul stabilit de instanța de fond, respectiv a sumei de 279.066.078 lei. De altfel, instanța de apel a reținut în considerente că reclamanta a făcut dovada consemnării la Trezoreria Drobeta Turnu- Severin a sumei de 27.906,60 lei, astfel că în mod corect a reținut că soluția instanței de fond, de obligare la emiterea deciziei de restituire este legală, motiv pentru care a menținut-o.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia acțiunea nu este semnată de reclamantă, aceasta nu și-a ales domiciliul la avocat și nici nu a dat procură de reprezentare unei alte persoane, este de reținut că nici această susținere nu se justifică, la fila 12 dosar apel existând procura judiciară autentificată sub nr. 4302 din 17 octombrie 2005, BNP E., în baza căreia U.E. este împuternicit ca, în numele reclamantei și pentru aceasta, să introducă acțiune la Tribunalul Mehedinți în vederea recuperării imobilului situat în Drobeta Turnu Severin, imobil ce nu a fost restituit și pentru care a formulat notificare. În mod corect a reținut instanța de apel și acest aspect, precum și faptul că în procură se menționează că mandatarul „ va solicita probe (...), va putea angaja avocați, va putea declara și renunța la orice cale de atac”.

Față de toate aceste considerente, reținând că niciuna dintre criticile formulate de recurentă nu este întemeiată, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingând recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin împotriva deciziei nr. 559 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2007.