ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2094/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 200 din 21 decembrie 2006 Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului C.L.C.A., a anulat procesul - verbal de control din 13 iunie 2006 înregistrat la M.A.P.D.R. – A.P.D.R.P. și Decizia nr. 13898 din 8 august 2006 emisă de M.A.P.D.R. – A.P.D.R.P., a exonerat reclamantul C.L.C.A. de plata sumei de 11.763 RON. Pentru a hotărî astfel a reținut că între Agenția S.A.P.A.R.D. și C.L.C.A. s-a încheiat contractul cadru din 15 aprilie 2003 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, valoarea contractului fiind estimată la 36.229.566.512 lei, cu durata de execuție la 30 septembrie 2004. Realizarea proiectului de infrastructură rurală finanțat prin programul S.A.P.A.R.D.

s-a făcut prin încheiere de către beneficiarul sprijinului financiar nerambursabil a unor contracte de achiziții publice printre care și contractul de servicii încheiat între C.L.C.A. în calitate de autoritate contractantă și subinginer R.D. în calitate de contractant având ca obiect dirigenție de șantier în perioada implementării proiectului pentru obiectivul consolidare refacere podețe și amenajare drum comunal, valoarea contractului fiind de 117.630.000 lei. În aprilie 2005 Curtea de Conturi a întocmit un raport de audit privind modul de utilizare a fondurilor derulate, astfel că prin procesul - verbal din 13 iunie 2006 s-a constatat: - decontarea unor sume ce reprezintă cheltuieli pentru dirigenție de șantier, cheltuieli neeligibile deoarece dirigintele de șantier, D.R.

lucrează la R., care este considerată administrație publică; - încălcarea art. 9 alin. (3) din Manualul de achiziții publice, condiții generale pentru contractele de servicii care prevăd: „funcționarii sau alte persoane din administrația publică a țării beneficiare, indiferent de situația lor administrativă, nu vor fi angajați ca experți în contracte finanțate de C.E. în țara beneficiară”, stabilindu-se o creanță de 11.763 RON (valoarea contractului de prestări servicii) deși în raportul C.C., ea figura cu suma decontată doar 4262,58 RON. Împotriva acestui proces - verbal a formulat contestația C.L.A., contestația fiind respinsă prin Decizia 13898 din 8 august 2006, reținându-se în esență situația de fapt expusă în procesul - verbal de control, înlăturându-se apărarea contestatoarei potrivit căreia R. nu ar fi administrație publică.

Problema în discuție a fost aceea dacă încălcarea art. art. 9 alin. (3) din Manualul de achiziție publică, care face parte integrantă din contract, în forma în care era în vigoare în 2003, constituie o neregularitate care duce la concluzia unei decontări nejustificate și restituirea finanțării, iar la art. 17 din contract s-a prevăzut că prin neregularitate se înțelege orice încălcare a prevederilor contractului și a Acordului multinațional de finanțare ratificat prin Legea nr. 316/2001. A reținut Instanța de Fond, că atâta timp cât art. art. 9 alin. (3) folosește sintagma „de regulă” dispoziția nu apare ca imperativă cum apar celelalte obligații din contract (art. 3 din contract, art. 7 și art. 8 din Manualul anexă).

Nefiind o dispoziție imperativă angajarea, prin excepție de la regula generală a unui expert ce lucrează în administrația publică (deși inițial a fost avizat tocmai datorită interpretării noțiunii de administrație publică a R.) nu atrage o sancțiune atât de gravă cum este obligația de a restitui sumele pentru plata dirigintelui de șantier. Așadar, neregularitatea nu se rezumă la orice încălcare a prevederilor acordului ci este necesar ca încălcarea să aibă ca efect prejudicierea comunității sau a unui proiect nejustificat de cheltuieli. Or, în cauză nici o probă nu conturează o astfel de prejudiciere, cum ar fi neexecutarea lucrării, folosirea finanțării în alte scopuri, fraude sau lucrări necorespunzătoare, nici faptul că dirigintele de șantier ar fi încălcat sau nu ar fi executat contractul încheiat cu autoritatea contractantă.

Scopul încheierii Acordului multinațional a fost acordarea ajutoarelor financiare nerambursabile în condițiile programului special de preaderare pentru agricultori și dezvoltare rurală, însă interpretarea riguroasă, restrictivă a dispozițiilor contractului de către pârâtă nu este în acord cu acest scop. În termenul legal, împotriva sus - menționatei sentințe a declarat recurs pârâta A.P.D.R.P. Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., recurenta a arătat că soluția Instanței de Fond este rezultatul interpretării greșite a dispozițiilor legale, punctând următoarele aspecte: - a fost ignorată calitatea de angajată a R. a expertei R.D.

și faptul că această regie face parte din administrația publică întrucât funcționează sub autoritatea M.A.P.A.M.; - greșita calificare dată normei cuprinsă în art. art. 9 alin. (3) din manualul de achiziții ca fiind o normă dispozitivă, în realitate aceasta având caracter imperativ; o astfel de concluzie se desprinde clar din interpretarea sistematică a tuturor normelor incidente finanțării unui proiect prin Programul S.A.P.A.R.D., excepțiile fiind permise însă numai după notificarea conflictului de interese și solicitarea expresă, motivată, a exceptării în conformitate cu art. 4 din Anexa I (Prevederi generale); - greșita apreciere că fapta constatată de Agenția S.A.P.A.R.D. nu poate fi calificată ca neregularitate care să atragă o sancțiune gravă cum este aceea a obligației de a restitui sumele pentru finanțarea proiectării; - greșita apreciere a neaplicării în cauză a dispozițiilor O.G.

nr. 79/2003, prioritar fiind în opinia recurentei scopul de a se da eficacitate normei juridice. Intimatul - reclamant C.L.C.A. a formulat întâmpinare în cauză, solicitând menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 316/2001 prin care s-a aprobat Acordul multinațional de finanțare între Guvernul României și C.C.E. Examinând cauza prin prisma criticilor aduse de recurentă, dar și în virtutea art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recursul este nefondat. Așa cum se poate observa din considerentele sentinței recurate, Instanța fondului a făcut o analiză atentă a cererii formulate de reclamantul C.L.C.A. prin raportarea la normele legale incidente și la probatoriul administrat.

Între Agenția S.A.P.A.R.D. (în prezent A.P.D.R.P.) și C.L.C.A. s-a încheiat contractul cadrul din 15 aprilie 2003 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, cu durata de execuție la 30 septembrie 2004 valoarea contractului fiind estimată la 36.229.566.512 lei. Potrivit art. 6 din contract parte integrantă a acestuia este și manualul de proceduri pentru achiziții publice de servicii, bunuri, lucrări. Între contractele de achiziții publice destinate realizării proiectului de infrastructură rurală finanțat prin Programul S.A.P.A.R.D. se află și contractul de servicii pentru obiectivul „consolidare refacere podețe și amenajare drum comunal”.

Acest contract, a cărui valoare era de 117.630.000 lei, a fost încheiat între C.L.C.A. și subinginer R.D. Instanța fondului a reținut în mod corect că deși contractantul R.D. nu este funcționar public în sensul Legii nr. 188/199, aceasta era angajată ca subinginer la R. care funcționează sub autoritatea M.A.P.D.R. Preocuparea principală a Judecătorului fondului a constat în analiza temeiurilor procesului - verbal de control din 13 iunie 2006 și ale Deciziei nr. 13898 din 8 august 2006 prin care s-a respins contestația formulată de C.L. împotriva actului de control. Ambele acte administrative au reținut ca neregularitate încălcarea art. 9 pct. 9.3 din Manualul de achiziții în vigoare la data controlului, respectiv anul 2006: „ca regulă generală funcționarii sau alte persoane din administrația publică a țării beneficiare, indiferent de situația lor administrativă nu vor fi angajați ca experți în contractele finanțate de Comunitatea Europeană în țara beneficiară”.

Invocând principiul neretroactivității legii în timp, Instanța a constatat în mod corect că incidente în cauză sunt dispozițiile art. art. 9 alin. (3) din Manualul de achiziții în forma în vigoare la data încheierii contractului de finanțare, respectiv anul 2003, în care se regăsește sintagma „de regulă” și nu cea „ca regulă generală”. Prin prisma art. 17 din Contract în care se prevede că prin „neregularitate” se înțelege orice încălcare a prevederilor contractului și a Acordului multinațional de finanțare ratificat prin Legea nr. 316/2001 a fost important de stabilit dacă, încălcarea art. art. 9 alin. (3) din Manualul de achiziții constituie o „neregularitate” de natură a duce la concluzia unei decontări nejustificate și restituirea finanțării.

Potrivit pct. 5 lit. a), pct. 13 lit. b) din secțiunea F a Acordului multinațional ratificat prin Legea nr. 316/2001: „neregularitate înseamnă orice încălcare a unei prevederi a acestui acord, care rezultă din activitatea sau omisiunea unui operator economic (vezi pct. 6), care a avut sau va avea un efect de prejudiciere asupra Comunității sau asupra unui punct nejustificat de cheltuială”. Din probatoriul administrat nu a rezultat existența unei prejudicieri, cum ar fi neexercitarea lucrării, folosirea finanțării în alte scopuri, fraude sau lucrări necorespunzătoare ori încălcarea sau neexecutarea de către dirigintele de șantier R.D. O altă interpretare decât cea dată de Instanța fondului ar contraveni scopului pentru care a fost încheiat Acordul multinațional.

De asemenea pentru argumente legate de neretroactivitatea legii, în mod corect s-a stabilit și neincidența în cauză a O.G. nr. 79/2003 care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, deci ulterior datei la care a fost încheiat Contractul cadru de finanțare și datei la care s-a încheiat contractul cu subinginer R.D. În contextul prezentat, actele administrative contestate au fost în mod corect anulate cu consecința exonerării intimatului - reclamant de plata sumei de 11.763 lei. Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.P.D.R.P. împotriva sentinței civile nr. 200 din 21 decembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2007.