ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 408/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 619 din 11 decembrie 1987 a Tribunalului Bacău a fost condamnat inculpatul C.R. la 4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a) și 76 lit. a) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a computat prevenția.

S-a confiscat un ciocan. S-a luat act că V.M.A. nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat la : 950 lei daune materiale către partea civilă S.O.; 67,6 lei despăgubiri către Serviciul de Ambulanță Bacău; 964 lei despăgubiri către Spitalul Județean de Urgență Bacău; 9,6 lei despăgubiri civile către Spitalul Orășenesc Buhuși; câte 100 lei despăgubiri sub formă de prestație periodică lunară până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor dar nu mai târziu de 25 de ani și la 2000 lei daune morale, ambele către partea civilă H.D.G.

Inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că victima H.G. se afla în relații de dușmănie cu inculpatul C.R., pentru o suprafață de teren de pe raza satului Pălădești comuna Gârleni, județul Bacău, în legătură cu care au avut conflicte.

În ziua de 22 septembrie 2005 în jurul orei 19 inculpatul ara cu tractorul terenul în litigiu în timp ce prin apropiere era H.G.

Acesta din urmă s-a dus la locuința sa din apropiere și s-a înarmat cu o furcă și o piatră, apoi s-a deplasat la locul unde inculpatul ara cu tractorul. Victima H.G. a aruncat cu o piatră înspre inculpatul care conducea tractorul și a spart parbrizul acestuia. Piatra l-a lovit pe inculpat în zona capului. Apoi H.G. a spart două geamuri laterale ale tractorului cu coada furcii. Inculpatul C.R. a reușit să ia din mâinile victimei coada furcii după care cu un ciocan pe care-l avea la îndemână în tractor a lovit victima în zona capului.

H.G. a fost transportat cu salvarea la Buhuși apoi la Spitalul Județean Bacău unde la 27 septembrie 2005 a decedat.

Instanța fondului reține că raportul de constatare medico-legală nr. 3014/2005 al S.M.L. Bacău a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat leziunilor cerebrale grave, hematom intercerebral, contuzie cerebrală și că între traumatism și leziunile letale există legătură de cauzalitate directă.

Mai reține instanța fondului că inculpatul și-a pierdut cunoștința în urma loviturii cu piatra ce i-a fost aplicată de victimă, astfel că a pierdut controlul tractorului care a intrat în vegetația forestieră din proximitatea locului incidentului. S-a mai motivat că în acest timp victima a lovit geamurile tractorului cu furca până ce partea metalică a furcii s-a rupt din coadă.

S-a arătat că atunci când inculpatul și-a revenit, atacul victimei cu furca nu mai era actual, astfel că în cauză acțiunea inculpatului nu mai poate căpăta semnificația unei apărări legitime. Instanța a motivat că „agresiunea extrem de violentă a victimei” trebuie considerată ca un act provocator care i-a produs o tulburare puternică inculpatului; că inculpatul a lovit victima cu ciocanul după ce a coborât din tractor.

Instanța fondului reține că C.R. posedă și el certificat medico-legal din care rezultă că leziunea suferită de el a necesitat pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale.

S-au indicat în conținutul expunerii următoarele mijloace de probă : procesele verbale de cercetare la fața locului, planșele fotografice, rapoartele de constatare medico-legală, declarațiile martorilor Ș.C.G., C.M., H.G., L.M., declarațiile părților civile V.M.A., S.O. și declarațiile inculpatului.

La individualizarea pedepsei instanța fondului a motivat că a avut în vedere criteriile de individualizare ale art. 72 C. pen. iar coborârea acesteia sub limita minimă s-a făcut urmare aplicării circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) și art. 74 lit. a) C. pen.

S-a motivat rezolvarea acțiunilor civile în baza art. 998 și art. 999 C. civ.

Prin Decizia penală nr. 97/A din 2 iulie 2008, Curtea de Apel Bacău a admis apelul inculpatului împotriva sentinței pe care a desființat-o în parte și în rejudecare a înlăturat dispozițiile art. 76 lit. a) C. pen. aplicând prevederile art. 76 alin. (2) C. pen. A înlăturat dispoziția privind confiscarea specială a ciocanului cu privire la care a dispus restituirea către inculpat, și a schimbat aplicarea art. 64 lit. a) C. pen. cu art. 64 lit. a teza a II-a C. pen. A menținut restul dispozițiilor.

În reținerea situației de fapt instanța apelului a stabilit că inculpatul a lovit victima cu coada furcii cu care inițial victima a atacat inculpatul și nu cu ciocanul cum a stabilit instanța fondului.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul C.R.

În recursul său inculpatul critică decizia pentru faptul că instanța nu a administrat o probă legal admisă și nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale pentru inculpat respectiv aceea a efectuării unor expertize medico-legale la I.M.L. Iași pentru a stabili dacă există sau nu legătură de cauzalitate între moartea victimei și traumatismul cerebral suferit de acesta și dacă discernământul inculpatului a fost afectat pe moment de pierderea cunoștinței determinată de lovirea cu piatra în cap de către victimă, caz de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen.

Pe de altă parte inculpatul a criticat hotărârile pronunțate pentru că în cauză s-ar fi comis o eroare gravă de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare caz de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.

S-a motivat că în cursul procesului penal în faza de urmărire penală și sesizarea instanței s-a reținut că inculpatul a lovit victima cu o bară metalică (levier); la judecata în fond instanța a reținut că inculpatul a lovit victima cu un ciocan; la judecata în apel instanța a reținut că inculpatul a lovit victima cu coada unei furci.

Față de variantele diferite ale comiterii faptei de către inculpat pe care fiecare etapă a procesului penal – urmărire penală, judecata în fond, judecata în apel – le reține, recurentul relevă gradul ridicat de probabilitate a situației de fapt în baza căruia a fost condamnat.

Prin urmare, susține că în mod greșit s-a reținut că acțiunile sale sunt determinante în ce privește decesul victimei. Pe de altă parte recurentul solicită ca în baza actelor dosarului să se constate că el a acționat în legitimă apărare, cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.

Recursul este fondat pentru următoarele motive:

Din examinarea rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău rezultă că inculpatul C.R. a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. În actul de sesizare a instanței în mod sumar, fără o analiză temeinică a probelor se reține că victima H.G. în dușmănie cu inculpatul în ziua de 22 septembrie 2005 s-a înarmat cu o coadă de furcă și l-a atacat pe inculpat distrugând parbrizul tractorului în care se afla – geamurile laterale ale acestuia – și l-a lovit în cap cu piatra. Inculpatul a luat coada de furcă din mâinile victimei după care cu un levier din tractor a lovit victima în cap. La 27 septembrie 2005 aceasta a decedat.

Redarea stării de fapt, nu este de natură să ilustreze dinamica evenimentului, acțiunile concrete ale părților în cadrul incidentului.

Propoziția „Inculpatul C.R.  a reușit să ia coada de furcă din mâna numitului H.G., după care cu un levier din tractor a lovit victima în zona capului”, reduce la esență fapta dedusă judecății.

Nu este limpede însă dacă inculpatul a coborât din cabina tractorului și cu un levier pe care l-a luat din acea cabină a lovit victima pe care o dezarmase sau dacă aflat în cabina tractorului, după ce a luat coada de furcă din mâna victimei, a lovit din cabină cu un levier în capul victimei.

Instanța fondului a reținut „în pofida activității de urmărire penală sumare”(f. 26 verso dosar tribunal) o stare de fapt mai detaliată așa cum s-a arătat la începutul prezentei expuneri.

Martora V.M.A. concubina victimei care are cu victima un copil minor – H.D.G.– a declarat că în ziua de 22 septembrie 2005 ora 19,20 victima s-a întors acasă în stare de ebrietate.

L-a văzut pe inculpat arând cu tractorul terenul din apropiere.

Martora arată că „simplu fapt de a se afla în stare de ebrietate l-a făcut să se enerveze în așa fel încât a mers să ia o furcă din curte să-l omoare pe C.” Martora declară că a încercat să-l oprească însă având în vedere că victima era o persoană corpolentă de circa 130 kg, foarte violentă când consuma alcool nu a reușit. Mai arată că victima înarmată cu furca a mai luat și o piatră mare în mână și s-a apropiat pe furiș de zona unde inculpatul ara terenul. Victima s-a ascuns apoi după un pom și când inculpatul s-a apropiat cu tractorul a aruncat cu piatra în parbrizul tractorului după care s-a repezit cu furca, a spart gemurile portierei tractorului și a încercat să deschidă o portieră și „să bage furca în C.” Martora declară că victima a lovit cu furca până ce partea metalică s-a rupt.

A văzut victima dezechilibrându-se și căzând și pe inculpat coborând din tractor, luând coada furcii și părăsind în grabă locul.

Martora declară că nu l-a văzut pe inculpat să fi lovit victima care de altfel a plecat pe picioare la domiciliul din apropiere luând cu sine și partea metalică a furcii. Martora apreciază că victima s-ar fi putut lovi la cap în cădere (f. 57 dosar tribunal).

Martorul C.M, declară că a asistat personal la consumarea conflictului. A văzut victima înjurând prin curtea locuinței sale și înarmându-se cu o furcă cu două coarne după care s-a îndreptat spre locul unde era inculpatul. Martorul arată că victima a aruncat cu „pietroiul” în parbrizul tractorului după care a spart cu furca „toate geamurile de la tractor” încercând să-l lovească pe inculpat până ce partea metalică a furcii s-a rupt. În acel moment inculpatul a sărit din tractor iar victima căuta „ceva pe jos”. Precizează că n-a văzut că inculpatul să fi lovit victima. Mai declară că s-a apropiat de tractor după ce victima a plecat acasă și a văzut că inculpatul era plin de sânge care-i curgea șiroaie din zona capului. Susține că inculpatul i-a spus că fusese lovit de victimă în cap cu o piatră și că l-a ajutat să demonteze plugul de la tractor cu ajutorul unei chei și a unui ciocan care ulterior a fost ridicat de organele de poliție. Mai declară martorul că a putut vedea cabina tractorului distrusă și plină de urme de sângerare, și că la declanșarea atacului victimei asupra inculpatului, acesta din urmă a cerut ajutor însă martorul nu a avut curajul să se apropie deoarece victima era atât de violentă încât „nu te puteai apropia” de aceasta. Susține că la urmărirea penală organele de anchetă au făcut presiuni asupra lui (f. 59 dosar tribunal).

Și martorul L.M. declară că a auzit victima înjurând prin curtea locuinței sale în preambulul conflictului și că a văzut-o pe concubina victimei încercând s-o oprească în timp ce ieșea din curte înarmată cu o furcă îndreptându-se spre inculpatul care ara terenul din apropiere. Mai susține martorul că organele de anchetă nu au consemnat la urmărirea penală aceste împrejurări pe care le-a relatat. Același martor relatează că a văzut victima de la 30-35 metri când a aruncat cu un pietroi în tractor, apoi a spart geamurile portierelor plimbându-se în jurul tractorului și țipând „te omor, până aici ți-a fost”.

Martorul l-a văzut apoi pe inculpat sărind din tractor, dar nu a văzut că acesta să agreseze victima care nu prezenta urme de violență (f. 60 dosar tribunal).

Martorul S.C.B declară (f. 74 dosar tribunal) că în ziua conflictului se afla în apropierea locului faptelor unde ara un teren. Inculpatul s-a apropiat de el fugind. Prezenta urme de loviri și sânge la cap despre care a afirmat că i-au fost produse de H.G. care l-ar fi lovit cu o piatră. Mai declară martorul că tractorul inculpatului era „intrat într-un copac” și că l-a tractat cu propriul tractor. A putut să observe că toate geamurile tractorului inculpatului erau sparte.

Martora R.E. declară la instanța fondului (f. 123 dosar tribunal) că a văzut victima lovind geamurile tractorului inculpatului până ce furca s-a rupt. A arătat că victima strica la inculpat că o să-l omoare. La intervenția martorei care i-a cerut victimei să se oprească, victima a amenințat-o că o va lovi și pe ea cu furca.

Martora mai declară că l-a văzut pe inculpat sărind din tractor, după care a luat ceva de jos „probabil un lemn, probabil coada furcii” și a fugit cu ea în mână.

Martora susține că inculpatul era plin de sânge pe față.

Acestea sunt probele esențiale cu privire la starea de fapt administrate în cursul cercetării judecătorești la instanța fondului.

Cu prilejul cercetării judecătorești Comisia de avizare de la I.M.L. Iași a concluzionat că raportul de expertiză medico-legală este corect că între leziunile decelate și moartea victimei există legătură cauzală (f. 185).

În baza acestor probe pe care de altfel le-a invocat în cuprinsul hotărârii fără a le analiza în mod detaliat Tribunalul a rezumat că victima l-a atacat pe inculpat cu o coadă de furcă, a spart geamurile cabinei tractorului, la lovit cu o piatră în cap pe inculpat care și-a pierdut cunoștința și prin urmare și controlul tractorului care a intrat în vegetația forestieră din apropiere.

Instanța fondului a conchis că după ce inculpatul și-a revenit iar atacul victimei cu furca nu mai era actual și prin urmare nu se afla în legitimă apărare ci în stare de tulburare puternică provocată de atacul victimei, inculpatul a coborât din cabina tractorului cu un ciocan cu care a lovit în capul victimei. Lovitura a provocat victimei o leziune profundă și în cele din urmă moartea. Mai reține instanța ca element de fapt în dovedirea vinovăției inculpatului, împrejurarea că pe ciocan s-au găsit urme de sânge.

S-a concluzionat că este dovedit „dincolo de orice îndoială rezonabilă că autorul lovirii active a victimei este inculpatul”.

Curtea de Apel Bacău, care a soluționat apelul inculpatului a admis prin încheierea din 26 februarie 2008 cererea acestuia de efectuare a unei expertize medico-legale de către I.M.L. Iași care să stabilească dacă leziunile suferite de victimă pot proveni din aplicarea unei lovituri cu un levier sau prin cădere și lovire a victimei de un corp dur (portiera unui tractor, levier, ciocan) și dacă există legătură de cauzală între traumatismul cerebral dreapta și decesul victimei.

Ulterior prin încheierea din 8 aprilie 2008 Curtea de Apel Bacău a revenit asupra dispoziției de efectuarea expertizei medico-legale de către I.M.L. Iași, apreciind că acesta a răspuns la obiectivele stabilite în cursul judecării la fond și prin adresa din 12 martie 2008 (f. 64 dos. C. apel.) potrivit căreia morfologia leziunilor traumatice parietale stângi pledează pentru producerea lor prin lovire activă cu obiect contondent, probabil levier, fără a avea criterii absolute de excludere a celorlalte obiecte contondente.

Prin aceeași încheiere Curtea de Apel Bacău a dispus avizarea actelor medico-legale efectuate deja în cauză de către Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul I.N.M.L.M.M. București care urma să răspundă dacă leziunile victimei în zona parietal stângă pot proveni de la aplicarea unei loviri cu un levier, ciocan sau puteau fi produse prin cădere și lovire de un corp dur (portiera unui tractor).

Institutul Națională de Medicină Legală – Comisia Superioară de Medicină Legală – a avizat la 13 iunie 2008 (f. 97 dosar C. apel) și a aprobat avizele emise de Comisia de Avizare și Control de pe lângă I.M.L. Iași cu precizarea că se exclude producerea leziunilor prin lovire cu un ciocan.

Așa cum s-a mai arătat în cuprinsul prezentei expuneri Curtea de Apel Bacău a reținut aceeași situație de fapt exceptând obiectul cu care inculpatul ar fi lovit în cap victima. Astfel instanța apelului, reține că obiectul contondent folosit de inculpat la lovirea victimei ar fi fost coada furcii și nu ciocanul cu privire la care de altfel a și înlăturat măsura confiscării luată de instanța fondului, dispunând restituirea acestuia către inculpat.

Înalta Curte observă, în raport de actele și lucrările dosarului că primul motiv de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen. invocat de inculpat nu este fondat.

Din punct de vedere medico-legal instanțele au făcut demersurile legale, actele medico-legale fiind avizate de Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul Institutului Național de Medicină Legală în componența a 13 profesori universitari.

În esență Avizul Comisiei cu nr. E1/4349/2008 din 13 iunie 2008 (f. 97 C. apel) exclude că leziunile constatate prin raportul de constatare medico-legală al Serviciului Județean de Medicină Legală Bacău (f. 26-29 u.p.) respectiv plaga contuză parietală stângă profundă până la os, plaga mușcată a vârfului limbii, hematom intercerebral corticalizat temporal drept parțial evacuat, contuzie cerebrală temporal dreapta au fost produse prin lovire cu ciocanul.

Prin urmare instanța apelului a finalizat administrarea probelor cu caracter medico-legal motivul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. nefiind fondat.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 385

1

pct. 18 C. proc. pen., este fondat.

În mod corect instanța fondului a apreciat că procurorul a efectuat o urmărire penală sumară. Această deficiență a corectat-o la cercetarea judecătorească prin audierea amănunțită a martorilor ale căror depoziții au fost redate mai sus.

Înalta Curte observă însă că instanța de fond și de apel nu au făcut o interpretare temeinică a probelor.

Astfel, probele administrate, respectiv declarațiile martorilor care se coroborează cu declarațiile inculpatului converg spre concluzia potrivit căreia în seara de 22 septembrie 2005 victima, o persoană corpolentă de cca. 130 kg, în stare de ebrietate, fără motiv întemeiat a declanșat un atac violent asupra inculpatului. Atacul a fost purtat de victimă înarmată cu o furcă de fier fixată în coadă de lemn și cu o piatră. Victima s-a exprimat verbal că vrea să-l omoare pe inculpat. A spart geamurile tractorului cu furca și l-a lovit pe inculpat cu piatra în cap – instrument apt de a ucide – determinând pierderea cunoștinței acestuia.

Modul cum victima a inițiat, dezvoltat și desfășurat agresiunea susține concluzia potrivit căreia aceasta era hotărâtă să suprime viața inculpatului.

Nici una din declarațiile martorilor oculari nu relevă că inculpatul ar fi lovit victima. Cu privire la acest aspect actul de sesizare reține că inculpatul a lovit victima cu un levier; prima instanță reține că inculpatul a lovit victima în cap cu un ciocan; instanța de apel reține că inculpatul a lovit victima încap cu o coadă de furcă cu care victima se înarmase. Având în vedere lipsa unor probe certe cu privire la acest aspect concluziile actului de sesizare și ale instanțelor rămân îndoielnice.

Relativ la posibilitatea ca inculpatul să fi lovit victima cu un corp contondent în cap actele medico-legale nu oferă elemente  care să conducă la o concluzie certă.

Din concluziile avizului Comisiei Superioare de Medicină Legală rezultă că lovirea victimei cu ciocanul în cap este exclusă.

Prin urmare s-ar putea raționa că nici lovirea cu un levier, instrument care se confecționează din același material ca și ciocanul nu este probabilă.

De altfel în privința acestui obiect proba cu martori a înlăturat această susținere din rechizitor.

Faptul că organele de cercetare la fața locului au ridicat un ciocan cu urme de sânge nu este de natură să înfrângă concluzia actului medico-legal menționat. Pe de altă parte de pe acest ciocan n-au fost prelevate și analizate probe de sânge pentru a se stabili dacă provin de la victimă, urmare a contactului cu capul victimei. Pe de altă parte unul din martori care l-a ajutat pe inculpat să desprindă plugul de tractor a arătat că inculpatul s-a folosit în această operație de ciocan și că inculpatul era plin de sânge de la rana ce i-a fost provocată de victimă. Așa fiind în lipsa unei probe științifice apare posibil ca urmele de sânge de pe ciocan să aparțină inculpatului.

Rămâne posibil ca inculpatul să fi lovit victima cu coada furcii care s-a rupt în momentele în care victima atacase inculpatul.

Martorii oculari nu au relevat însă această împrejurare. Rămâne cert potrivit declarațiilor doar faptul că după ce a sărit din cabină, inculpatul a luat coada furcii și s-a îndepărtat de la fața locului.

Cu privire la o lovire activă a victimei nici actele medico-legale nu oferă o concluzie fermă.

Raportul de necropsie relevă doar leziunile cerebrale suferite de victimă și efectul tanatogenerator al acestora. În capitolul „discuția cazului” (f. 28 u.p.) este relevantă împrejurarea că a existat o „lovitură la cap”; că „ceea ce este discutabil este relativa concordanță de sediu”. „Lovitura este pe stânga și leziunile intracraniene pe dreapta”. Această situație poate fi explicată în două moduri: 1) fie după traumatism victima cade și se lovește la cap pe stânga și leziunile din dreapta sunt de contralovitură; 2) fie în urma traumatismului s-a produs o vibrare a elementelor intracraniene cu cedarea unui vas de sânge, favorizată de hipertensiunea arterială și ateromatoza evidențiată la necropsie.

Curtea observă că actele medico-legale nu relevă dacă traumatismul generator al morții s-a produs prin lovire activă sau prin lovire de un corp dur (portieră tractor, părțile metalice ale acestuia etc.).

În legătură cu această împrejurare Înalta Curte este nevoită să constate că instituțiile medico-legale solicitate expres cu privire la lămurirea acesteia n-au avut date suficiente pentru a se putea pronunța. Curtea mai observă că la momentul judecății recursului nu mai există posibilitatea reală și procedurală de a stărui într-un nou demers medico-legal.

Prin urmare în realitate apare ca posibil faptul ca victima, date fiind împrejurările în care a suferit traumatismul, să se fi lovit de părți dure ale tractorului.

Dacă în pofida sărăciei de probe cu privire la acțiunea propriu-zisă care a produs leziunile generatoare de moarte Curtea ar accepta că victima a fost lovită cu coada furcii de către inculpat așa cum a reținut instanța apelului luând în considerare că s-a retras de la locul incidentului cu coada furcii în mână – împrejurare cert dovedită – Curtea este nevoită să observe următoarele :

Potrivit art. 44 C. pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de legitimă apărare.

Este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.

Conform alin. (3) este de asemenea în legitimă apărare și acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.

În cursul procesului penal, inclusiv în recurs, inculpatul a susținut că în raport de starea de fapt instanțele trebuie să constate dacă rețin vreo contribuție a lui în producerea decesului victimei că s-a aflat în legitimă apărare.

În raport de probele administrate Curtea reține că victima a declanșat împotriva inculpatului un atac violent susținut cu o furcă și o piatră cu care a lovit în capul inculpatului cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 14 zile îngrijiri medicale. Atacul victimei a fost material, direct și injust punând în pericol grav viața inculpatului. Victima a afirmat textual că dorește să suprime viața inculpatului. În situația că ar fi supraviețuit starea de fapt care rezultă din probe ar fi impus atragerea răspunderii penale a victimei pentru tentativă la infracțiunea de omor. Astfel, atât zona corporală vizată de atacator (capul celui atacat) cât și instrumentele folosite în acțiunile violente (furca de fier și piatra voluminoasă) apte de a ucide și intensitatea loviturii sunt elemente care relevă că atacatorul a acționat cu voința de a-l ucide pe inculpat.

Rezultatul letal nu s-a produs din cauza faptului că parbrizul tractorului a atenuat lovitura îndreptată spre capul inculpatului.

Curtea de Apel Bacău a motivat că inculpatul nu se afla în stare de legitimă apărare, întrucât victima încetase atacul cu piatra și furca agresiunea nu mai era iminentă și actuală iar inculpatul și-a putut asigura scăparea.

Aprecierea instanței nu este corectă.

Caracterul direct și imediat al atacului la care se referă dispozițiile art. 44 alin. (2) C. pen. nu se apreciază în abstract ci ținând seama de datele și împrejurările concrete ale fiecărei cauze.

Or, în speță victima a atacat inculpatul alternativ cu piatra apoi cu furca pe care a rupt-o.

Inculpatul și-a pierdut câteva momente cunoștința după care așa cum prezumă instanța apelului a luat coada furcii din mâna victimei cu care a lovit-o în cap.

Față de caracterul persistent și repetat al atacului declanșat de victimă cu alternarea instrumentelor apte de a ucide nu există nici un motiv pentru a aprecia că victima nu ar fi reluat imediat atacul împotriva inculpatului în încercarea manifestă de a-i suprima viața. Prin urmare dacă inculpatul a împins victima care s-a lovit de părți dure ale tractorului sau a lovit-o, a acționat în contextul unui atac violent și repetat.

Reluarea și repetarea atacului victimei capătă astfel relevanța iminenței, caracterul imediat care justifică potrivit textului menționat acțiunea inculpatului din cauză, menită să înlăture pericolul grav la care era expus.

Așa fiind, Înalta Curte apreciază că în mod greșit instanțele  n-au făcut aplicarea art. 44 C. pen. și prin urmare condamnare inculpatului este o eroare.

Prin urmare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. d, văzând și dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul inculpatului, va casa hotărârile pronunțate și în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. și art. 44 alin. (2) C. pen. va achita pe inculpat pentru infracțiunea de omor.

Va respinge ca nefondate toate acțiunile civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul C.R. împotriva Deciziei penale nr. 97/A din 2 iulie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Casează decizia penală recurată și sentința penală nr. 619/D din 11 decembrie 2007 a Tribunalului Bacău, secția penală și rejudecând :

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. cu aplicarea art. 44 alin. (2) C. pen. achită pe inculpatul C.R. pentru infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.

Respinge, ca nefondate, acțiunile civile formulate de părțile civile S.O., Serviciul de Ambulanță Bacău, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Orășenesc Buhuși și H.D.G.

Ia act că partea vătămată V.M.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 februarie 2009

.