ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 635/2010

Asupra recursului penal de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 169/D din 17 aprilie 2009 Tribunalul Bacău a dispus în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. condamnarea inculpatului P.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. A luat act că inculpatul este de acord cu plata despăgubirilor civile. În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a obligat inculpatul la plata de despăgubiri civile, după cum urmează: - 1.000 lei despăgubiri civile și 10. 000 lei daune morale față de partea civilă A.E.; - 2.500 lei despăgubiri civile și 10. 000 lei daune morale față de partea civilă A.M.; - 3.000 lei despăgubiri civile și 100. 000 lei daune morale față de partea civilă A.D.; - 1.000 lei despăgubiri civile și 90.000.

000 lei daune morale față de partea civilă A.G.; A obligat inculpatul la plata sumei de 13329,28 lei către SPITALUL JUDEȚEAN BACĂU și la 376,8 lei către SERVICIUL

DE AMBULANȚĂ BACĂU.

A constatat că inculpatul a fost reprezentat de apărător angajat. În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 14,00 - 15,00, inculpatul P.M. si victima A.V. s-au întâlnit la magazinul mixt din județul Bacău, aparținând familiei V. Victima se afla așezat pe un scaun la singura masă de pe terasă, având în față o sticlă cu bere, fiind deja sub influența alcoolului, iar inculpatul venise și el în același scop. Inculpatul și-a comandat băuturi alcoolice, s-a așezat la celălalt capăt al mesei, intrând în discuție cu martorul P.C.G.

și ignorând-o în mod vădit pe victimă, cu care era de altfel și rudă mai îndepărtată, dar pe care era supărat datorită unei situații anterioare. Simțindu-se jignit de atitudinea inculpatului față de el, A.V. a intenționat să plece, dar de la poartă s-a întors spre inculpat, i-a reproșat faptul că îl ignoră și a încercat să-1 lovească în cap cu sticla cu bere, în timp ce acesta s-a ridicat de pe scaun pentru a-l înfrunta. Inculpatul a barat cu antebrațul mâinii încercările de a fi lovit și după ce victimei i-a scăpat sticla din mână, a lovit-o puternic cu pumnul în figură. Victima a căzut pe spate și s-a lovit cu capul de terasa betonată, rămânând inconștientă, iar ulterior a fost transportată cu o mașină a Serviciului de Ambulanță la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde a fost internată cu diagnosticul „TCC - contuzie cerebrală gravă.

Hematom posttraumatic fronto-temporal stâng. Hematom subdural drept. Hemoragie subarahnoidiană. Fractură occipitală", în aceiași zi fiind supusă și unei intervenții chirurgicale de urgență, iar la data de 22 februarie 2008 a decedat. Potrivit examinării medico-legale de către specialiștii S.M.L. Bacău, rezultă că moartea numitul A.V. a fost violentă și „s-a datorat unui traumatism complex cranio-cerebral cu fractură craniană, hematom subdural, contuzie - dilacerare cerebrală. Leziunile au fost sigure și direct mortale, chiar dacă între momentul producerii acestora și deces au trecut aproape o lună.

Traumatismul cranio-cerebral poate data din 24 august 2008 și s-a putut produce prin cădere-proiectare (posibil în urma unei lovituri din față) cu impact de o suprafață dură la nivelul regiunii occipitale ...". Situația de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă: sesizarea organelor judiciare, proces-verbal de cercetare la fața locului - agresiune, declarațiile părții vătămate A.G., raportul de constatare medico-legală nr. 83 din 20 februarie 2008, înregistrat la S.M.L. Bacău sub nr. 2668 din 17 octombrie 2008, planșa foto aferentă; foaia de observație clinică generală; adrese cu relații cheltuieli efectuate de către furnizorii de servicii medicale declarațiile martorilor: M.M., ș.a., toate coroborate cu declarațiile inculpatului P.M., prin care recunoaște comiterea faptei.

Precizări privind încadrarea juridică a faptelor: Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 14,00 - 15,00, inculpatul P.M. i-a aplicat victimei A.V. o lovitură puternică cu pumnul în zona feței, lovitură care a făcut ca victima să cadă pe spate și să se lovească cu capul (zona occipitală) de planul tare, din beton al terasei, împrejurare în care i-au fost produse grave leziuni, care mai apoi au produs decesul victimei. Astfel, inculpatul nu a intenționat să ucidă victima, dar urmare a lovirii acesteia, cu intenție, victima a căzut pe spate și s-a lovit de terasa betonată, împrejurare în care i-au fost produse leziuni mult mai grave decât cele vizate, care au condus chiar la deces și pe care inculpatul putea și trebuia să le aibă în vedere atunci când a lovit victima cu pumnul.

În drept, fapta inculpatului P.M. comisă în forma de vinovăție a praeterintenției (intenției depășite) care, în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 1400 - 1500, i-a aplicat victimei A.V. o lovitură puternică cu pumnul în zona feței, lovitură care a făcut ca victima să cadă pe spate și să se lovească cu capul (zona occipitală) de planul tare, din beton al terasei, împrejurare în care i-au fost produse grave leziuni, care mai apoi au produs decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și pedepsită de art. 183 C. pen. În art. 73 lit. b) C. pen. se arată că se află în stare de provocare atunci când săvârșirea infracțiunii a avut loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, însă se apără în sensul că anterior a fost atacat de victimă care a încercat să-l lovească cu o sticlă în cap, a barat lovitura și apoi l-a lovit pe acesta cu pumnul în față, s-a dezechilibrat, a căzut pe spate lovindu-se puternic la cap, de ciment. Față de aceste aspecte, instanța va reține în favoarea inculpatului starea de provocare, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. așa cum a solicitat apărătorul acestuia cât și reprezentantul parchetului, la termenul din data de 17 martie 2009. Constatând vinovăția inculpatului, instanța va dispune, în baza textului de lege susmenționat condamnarea, la pedeapsa închisorii, iar ca efect al aplicării prevederilor art. 76 alin. (2) C. pen.

se va reduce pedeapsa sub minimul prevăzut de lege. La individualizarea pedepsei instanța va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, constând în suprimarea vieții unei persoane, persoana inculpatului care nu a mai fost condamnat, poziția acestuia, care a recunoscut fapta, a fost de acord cu plata despăgubirilor civile. În baza art. 71 C. pen. se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza-a II - a și lit. b) C. pen. Se va lua act că inculpatul este de acord cu plata despăgubirilor civile. S-a depus de către apărătorul inculpatului o declarație extrajudiciar , consemnată la notariat la data de 18 martie 2009, după ce inculpatul a fost audiat în instanță, prin care se solicită ca acordarea daunelor materiale și morale să se facă în raport de gradul de vinovăție, culpa victimei cât și dovedirea pretențiilor civile de către părțile vătămate.

În primul rând, se constată că această declarație încalcă principiul administrării nemijlocite a probelor de către instanță, prezenta declarație nefiind decât o găselniță a apărătorului inculpatului pentru înlăturarea obligării acestuia la plata despăgubirilor civile. La termenul din 17 martie 2009 s-a dat citire, față de inculpat, sumele cu care urmașii victimei s-au constituit părți civile, declarațiile existând la dosar, fiind luate la termenul din 10 februarie 2009, inculpatul a fost asistat de apărător angajat, a fost întrebat de două ori dacă este de acord cu aceste sume iar răspunsul acestuia a fost fără echivoc și necondiționat, că este de acord cu plata despăgubirilor civile. Cum, pe latură civilă operează principiul disponibilității, instanța, în baza art. 14, art. 346 C. proc.

pen., art. 998 C. civ. va obliga inculpatul la plata de despăgubiri civile, după cum urmează: - 1.000 lei despăgubiri civile și 10. 000 lei daune morale față de partea civilă A.E. ; - 2.500 lei despăgubiri civile și 10. 000 lei daune morale față de partea civilă A.M.; - 3.000 lei despăgubiri civile și 100. 000 lei daune morale față de partea civilă A.D.; - 1.000 lei despăgubiri civile și 90.000. 000 lei daune morale față de partea civilă A.G.; Va fi obligat inculpatul la plata sumei de 13329, 28 lei către SPITALUL JUDEȚEAN BACĂU și la 376, 8 lei către

SERVICIUL DE AMBULANȚĂ BACĂU.

Se va constata că inculpatul a fost reprezentat de apărător angajat. Situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanța de fond a fost dovedită cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală, planșe foto, declarațiile martorilor, toate coroborate cu declarațiile inculpatului. Fiind audiat, inculpatul P.M. a recunoscut comiterea faptei arătând însă că anterior a fost atacat de victimă, care a încercat să-l lovească cu o sticlă în cap, a barat lovitura și apoi l-a lovit pe acesta cu pumnul peste față, s-a dezechilibrat, a căzut pe spate, lovindu-se puternic la cap, de ciment. În raport de această situație instanța de fond a reținut, în favoarea inculpatului, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile și morale solicitate de părțile civile. Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul P.M. solicitând a se reține că a comis fapta în stare de legitimă apărare solicitând achitarea. În subsidiar a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei. Prin decizia penală nr. 105 din 6 octombrie 2009 Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de inculpatul P.M. împotriva sentinței penale nr. 169/D din 17 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, cu privire la soluționarea laturii civile și numai în ceea ce privește pe intimații-părți civile A.G., A.D., A.M. și A.E.. A desființat sentința apelată sub acest aspect și a reținut cauza spre rejudecare și, în fond: A constatat că apelantul-inculpat a achitat intimaților-părți civile daunele materiale solicitate.

S-a luat act că intimații-părți civile au renunțat la daunele morale solicitate. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. A constatat că apelantul-inculpat a fost asistat de apărător ales. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că apelul inculpatului este întemeiat numai sub aspectul soluționării laturii civile, luând act că inculpatul a achitat despăgubirile civile către părțile civile. Cu privire la latura penală a cauzei, instanța de apel a reținut că aceasta a fost corect soluționată, în cauză nefiind posibilă achitarea inculpatului sub motivarea că fapta a fost comisă în stare de legitimă apărare.

Apreciază instanța de apel că nici dispozițiile art. 81 C. pen. nu sunt incidente în cauză având în vedere rezultatul deosebit de grav al faptei comise. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.M. reiterând motivele de apel în sensul reținerii dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) C. pen. În subsidiar, inculpatul solicită reducerea pedepsei aplicate și stabilirea unei modalități de executare neprivativă de libertate. Inculpatul invocă cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 și 18 C. proc. pen. Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că decizia recurată este casabilă doar prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen. Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond rezultând din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei este justă, în mod corect reținând instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 183 C. pen. Înalta Curte apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., apreciind că inculpatul a comis fapta în stare de provocare determinată de atitudinea victimei care a încercat să-l lovească pe inculpat cu o sticlă în zona capului.

Solicitarea inculpatului în sensul achitării sale, pe motiv că ar fi comis fapta în stare de legitimă apărare, nu este întemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) C. pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de legitimă apărare. Este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obștesc. Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că atacul trebuie să fie material, direct, imediat și injust și trebuie să pună în pericol grav persoana împotriva căreia este îndreptat atacul.

Este adevărat că victima a încercat să-l lovească pe inculpat cu o sticlă în zona capului, însă riposta inculpatului a fost violentă existând astfel o disproporționalitate între atac și apărare, prin modul de acționare inculpatul depășind limitele legitimei apărări. Față de situația de fapt stabilită, Înalta Curte reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) C. pen. Înalta Curte apreciază însă că recursul inculpatului este fondat sub aspectul criticilor privind netemeinicia pedepsei aplicate sub aspectul modalității de executare urmând a fi admis pentru considerentele ce urmează. Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, sub aspectul cuantumului, instanța de fond având în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen.

și anume gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei respectiv inculpatul fiind provocat de victimă să comită fapta în încercarea lui de a se apăra de atacul victimei. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, Înalta Curte apreciază că aceasta nu a fost corect individualizată. Astfel în raport de atitudinea sinceră și de regret manifestată de inculpat pe tot parcursul procesului penal, faptul că este la primul conflict cu legea penală, a depus diligențe pentru a despăgubi părțile civile, respectiv moștenitorii victimei, depunând diligențe pentru a înlătura consecințele faptelor sale, Înalta Curte apreciază că scopul educativ și coercitiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate și chiar fără executarea acesteia urmând a dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în baza dispozițiilor art. 86 1 C. pen.

Stabilind această modalitate de executare, Înalta Curte apreciază că poate fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen., gradul de instruire a inculpatului permițându-i să conștientizeze că săvârșirea de fapte penale nu reprezintă un mod de viață. Pe perioada termenului de încercare, Înalta Curte va stabili în sarcina inculpatului mai multe măsuri de supraveghere de natură a putea fi atent urmărită atitudinea inculpatului față de normele de conviețuire socială și ordinea de drept. Față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.

să admită recursul declarat de inculpatul P.M., va casa parțial decizia penală atacată și sentința penală nr.169/D din 17 aprilie 2009 a Tribunalului Bacău și, rejudecând în fond, în baza art.86 1 și art. 86 2 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală sus-menționată pe un termen de încercare de 6 ani. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la interval de 6 luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv în lunile ianuarie și iulie ale fiecărui an, la datele fixate de acesta.

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență; Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 86 4 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., va suspenda executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Va lua act că prejudiciul produs Serviciului de Ambulanță jud. Bacău în cuantum de 376,8 lei a fost achitat integral.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva deciziei penale nr. 105 din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Casează parțial decizia penală atacată și sentința penală nr. 169/D din 17 aprilie 2009 a Tribunalului Bacău și, rejudecând în fond, în baza art. 86 1 și art. 86 2 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală sus-menționată pe un termen de încercare de 6 ani. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la interval de 6 luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv în lunile ianuarie și iulie ale fiecărui an, la datele fixate de acesta.

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență; Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 86 4 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspendă executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Ia act că prejudiciul produs Serviciului de Ambulanță jud. Bacău în cuantum de 376,8 lei a fost achitat integral.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2010.