ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 635/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 635/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de față ;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 169/D din

17 aprilie 2009 Tribunalul Bacău a dispus în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea

art. 73 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. condamnarea inculpatului P.M.,

la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului

exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

A luat act că inculpatul este de

acord cu plata despăgubirilor civile.

În baza art. 14, art. 346 C. proc.

pen., art. 998 C. civ. a obligat inculpatul la plata de despăgubiri civile,

după cum urmează:

- 1.000 lei despăgubiri civile și

- 2.500 lei despăgubiri civile și

- 3.000 lei despăgubiri civile și

- 1.000 lei despăgubiri civile și

90.000. 000 lei daune morale față de partea civilă A.G.;

A obligat inculpatul la plata sumei

de 13329,28 lei către SPITALUL JUDEȚEAN BACĂU și la 376,8 lei către SERVICIUL

DE AMBULANȚĂ BACĂU.

A constatat că inculpatul a fost reprezentat

de apărător angajat.

În baza art. 191 C. proc. pen. a

obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 14,00

- 15,00, inculpatul P.M. si victima A.V. s-au întâlnit la magazinul mixt din județul

Bacău, aparținând familiei V. Victima se afla așezat pe un scaun la singura

masă de pe terasă, având în față o sticlă cu bere, fiind deja sub influența

alcoolului, iar inculpatul venise și el în același scop.

Inculpatul și-a comandat băuturi

alcoolice, s-a așezat la celălalt capăt al mesei, intrând în discuție cu

martorul P.C.G. și ignorând-o în mod vădit pe victimă, cu care era de altfel și

rudă mai îndepărtată, dar pe care era supărat datorită unei situații

anterioare.

Simțindu-se jignit de atitudinea

inculpatului față de el, A.V. a intenționat să plece, dar de la poartă s-a

întors spre inculpat, i-a reproșat faptul că îl ignoră și a încercat să-1

lovească în cap cu sticla cu bere, în timp ce acesta s-a ridicat de pe scaun

pentru a-l înfrunta.

Inculpatul a barat cu antebrațul

mâinii încercările de a fi lovit și după ce victimei i-a scăpat sticla din

mână, a lovit-o puternic cu pumnul în figură. Victima a căzut pe spate și s-a

lovit cu capul de terasa betonată, rămânând inconștientă, iar ulterior a fost

transportată cu o mașină a Serviciului de Ambulanță la Spitalul Județean de

Urgență Bacău, unde a fost internată cu diagnosticul „TCC - contuzie cerebrală

gravă. Hematom posttraumatic fronto-temporal stâng. Hematom subdural drept.

Hemoragie subarahnoidiană. Fractură occipitală", în aceiași zi fiind

supusă și unei intervenții chirurgicale de urgență, iar la data de 22 februarie

2008 a decedat.

Potrivit examinării medico-legale de

către specialiștii S.M.L. Bacău, rezultă că moartea numitul A.V. a fost

violentă și „s-a datorat unui traumatism complex cranio-cerebral cu fractură

craniană, hematom subdural, contuzie - dilacerare cerebrală.

Leziunile au fost sigure și direct

mortale, chiar dacă între momentul producerii acestora și deces au trecut

aproape o lună.

Traumatismul cranio-cerebral poate

data din 24 august 2008 și s-a putut produce prin cădere-proiectare (posibil în

urma unei lovituri din față) cu impact de o suprafață dură la nivelul regiunii

occipitale ...".

Situația de fapt rezultă din

următoarele mijloace de probă: sesizarea organelor judiciare, proces-verbal de

cercetare la fața locului - agresiune, declarațiile părții vătămate A.G., raportul

de constatare medico-legală nr. 83 din 20 februarie 2008, înregistrat la S.M.L.

Bacău sub nr. 2668 din 17 octombrie 2008, planșa foto aferentă; foaia de

observație clinică generală; adrese cu relații cheltuieli efectuate de către

furnizorii de servicii medicale declarațiile martorilor: M.M., ș.a., toate

coroborate cu declarațiile inculpatului P.M., prin care recunoaște comiterea

faptei.

Precizări privind încadrarea

juridică a faptelor:

Din probatoriul administrat în cauză

a rezultat că în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 14,00 - 15,00,

inculpatul P.M. i-a aplicat victimei A.V. o lovitură puternică cu pumnul în

zona feței, lovitură care a făcut ca victima să cadă pe spate și să se lovească

cu capul (zona occipitală) de planul tare, din beton al terasei, împrejurare în

care i-au fost produse grave leziuni, care mai apoi au produs decesul victimei.

Astfel, inculpatul nu a intenționat

să ucidă victima, dar urmare a lovirii acesteia, cu intenție, victima a căzut

pe spate și s-a lovit de terasa betonată, împrejurare în care i-au fost produse

leziuni mult mai grave decât cele vizate, care au condus chiar la deces și pe

care inculpatul putea și trebuia să le aibă în vedere atunci când a lovit

victima cu pumnul.

În drept, fapta inculpatului P.M.

comisă în forma de vinovăție a praeterintenției (intenției depășite) care, în

ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 1400 - 1500, i-a aplicat victimei A.V.

o lovitură puternică cu pumnul în zona feței, lovitură care a făcut ca victima

să cadă pe spate și să se lovească cu capul (zona occipitală) de planul tare,

din beton al terasei, împrejurare în care i-au fost produse grave leziuni, care

mai apoi au produs decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și pedepsită de

art. 183 C. pen.

În art. 73 lit. b) C. pen. se arată

că se află în stare de provocare atunci când săvârșirea infracțiunii a avut loc

sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare

din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a

demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea

faptei, însă se apără în sensul că anterior a fost atacat de victimă care a încercat

să-l lovească cu o sticlă în cap, a barat lovitura și apoi l-a lovit pe acesta

cu pumnul în față, s-a dezechilibrat, a căzut pe spate lovindu-se puternic la

cap, de ciment.

Față de aceste aspecte, instanța va

reține în favoarea inculpatului starea de provocare, prevăzută de art. 73 lit.

b) C. pen. așa cum a solicitat apărătorul acestuia cât și reprezentantul

parchetului, la termenul din data de 17 martie 2009.

Constatând vinovăția inculpatului,

instanța va dispune, în baza textului de lege susmenționat condamnarea, la

pedeapsa închisorii, iar ca efect al aplicării prevederilor art. 76 alin. (2) C.

pen. se va reduce pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.

La individualizarea pedepsei

instanța va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, constând

în suprimarea vieții unei persoane, persoana inculpatului care nu a mai fost

condamnat, poziția acestuia, care a recunoscut fapta, a fost de acord cu plata

despăgubirilor civile.

În baza art. 71 C. pen. se va

interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza-a II - a și lit. b) C. pen.

Se va lua act că inculpatul este de

acord cu plata despăgubirilor civile.

S-a depus de către apărătorul

inculpatului o declarație extrajudiciar , consemnată la notariat la data de 18

martie 2009, după ce inculpatul a fost audiat în instanță, prin care se

solicită ca acordarea daunelor materiale și morale să se facă în raport de

gradul de vinovăție, culpa victimei cât și dovedirea pretențiilor civile de

către părțile vătămate.

În primul rând, se constată că

această declarație încalcă principiul administrării nemijlocite a probelor de

către instanță, prezenta declarație nefiind decât o găselniță a apărătorului

inculpatului pentru înlăturarea obligării acestuia la plata despăgubirilor civile.

La termenul din 17 martie 2009 s-a

dat citire, față de inculpat, sumele cu care urmașii victimei s-au constituit

părți civile, declarațiile existând la dosar, fiind luate la termenul din 10

februarie 2009, inculpatul a fost asistat de apărător angajat, a fost întrebat

de două ori dacă este de acord cu aceste sume iar răspunsul acestuia a fost

fără echivoc și necondiționat, că este de acord cu plata despăgubirilor civile.

Cum, pe latură civilă operează

principiul disponibilității, instanța, în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen.,

art. 998 C. civ. va obliga inculpatul la plata de despăgubiri civile, după cum

urmează:

- 1.000 lei despăgubiri civile și

- 2.500 lei despăgubiri civile și

- 3.000 lei despăgubiri civile și

- 1.000 lei despăgubiri civile și

90.000. 000 lei daune morale față de partea civilă A.G.;

Va fi obligat inculpatul la plata

sumei de 13329, 28 lei către SPITALUL JUDEȚEAN BACĂU și la 376, 8 lei către

SERVICIUL DE AMBULANȚĂ BACĂU.

Se va constata că inculpatul a fost

reprezentat de apărător angajat.

Situația de fapt astfel cum a fost

reținută de instanța de fond a fost dovedită cu procesul-verbal de cercetare la

fața locului, raportul de constatare medico-legală, planșe foto, declarațiile

martorilor, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.

Fiind audiat, inculpatul P.M. a

recunoscut comiterea faptei arătând însă că anterior a fost atacat de victimă,

care a încercat să-l lovească cu o sticlă în cap, a barat lovitura și apoi l-a

lovit pe acesta cu pumnul peste față, s-a dezechilibrat, a căzut pe spate,

lovindu-se puternic la cap, de ciment.

În raport de această situație

instanța de fond a reținut, în favoarea inculpatului, circumstanța atenuantă

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei

instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile și

morale solicitate de părțile civile.

Împotriva acestei sentințe, a

declarat apel inculpatul P.M. solicitând a se reține că a comis fapta în stare

de legitimă apărare solicitând achitarea.

În subsidiar a solicitat suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Prin decizia penală nr. 105 din 6

octombrie 2009 Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de inculpatul P.M.

împotriva sentinței penale nr. 169/D din 17 aprilie 2009 pronunțată de

Tribunalul Bacău, cu privire la soluționarea laturii civile și numai în ceea ce

privește pe intimații-părți civile A.G., A.D., A.M. și A.E..

A desființat sentința apelată sub

acest aspect și a reținut cauza spre rejudecare și, în fond:

A constatat că apelantul-inculpat a

achitat intimaților-părți civile daunele materiale solicitate.

S-a luat act că intimații-părți

civile au renunțat la daunele morale solicitate.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței penale apelate.

A constatat că apelantul-inculpat a

fost asistat de apărător ales.

În conformitate cu dispozițiile art.

192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Pentru a decide astfel instanța de

apel a reținut că apelul inculpatului este întemeiat numai sub aspectul

soluționării laturii civile, luând act că inculpatul a achitat despăgubirile

civile către părțile civile.

Cu privire la latura penală a

cauzei, instanța de apel a reținut că aceasta a fost corect soluționată, în

cauză nefiind posibilă achitarea inculpatului sub motivarea că fapta a fost

comisă în stare de legitimă apărare.

Apreciază instanța de apel că nici

dispozițiile art. 81 C. pen. nu sunt incidente în cauză având în vedere

rezultatul deosebit de grav al faptei comise.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, a declarat recurs inculpatul P.M. reiterând motivele de apel în sensul

reținerii dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) C. pen.

În subsidiar, inculpatul solicită

reducerea pedepsei aplicate și stabilirea unei modalități de executare

neprivativă de libertate.

Inculpatul invocă cazul de casare prevăzut

de art. 385

9

pct. 14 și 18 C. proc. pen.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei

recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că decizia recurată este casabilă

doar prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen.

Înalta Curte apreciază că situația

de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond rezultând din coroborarea

tuturor probelor administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și

în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei este

justă, în mod corect reținând instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile

tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prevăzută de art. 183 C. pen.

Înalta Curte apreciază că în mod

corect a reținut instanța de fond că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 73

lit. b) C. pen., apreciind că inculpatul a comis fapta în stare de provocare

determinată de atitudinea victimei care a încercat să-l lovească pe inculpat cu

o sticlă în zona capului.

Solicitarea inculpatului în sensul

achitării sale, pe motiv că ar fi comis fapta în stare de legitimă apărare, nu

este întemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 44 alin.

(1) și (2) C. pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală

săvârșită în stare de legitimă apărare.

Este în stare de legitimă apărare

acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat

și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc

și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul

obștesc.

Din analiza acestor dispoziții

legale rezultă că atacul trebuie să fie material, direct, imediat și injust și

trebuie să pună în pericol grav persoana împotriva căreia este îndreptat

atacul.

Este adevărat că victima a încercat

să-l lovească pe inculpat cu o sticlă în zona capului, însă riposta

inculpatului a fost violentă existând astfel o disproporționalitate între atac

și apărare, prin modul de acționare inculpatul depășind limitele legitimei apărări.

Față de situația de fapt stabilită,

Înalta Curte reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 44 alin. (1)

și (2) C. pen.

Înalta Curte apreciază însă că

recursul inculpatului este fondat sub aspectul criticilor privind netemeinicia

pedepsei aplicate sub aspectul modalității de executare urmând a fi admis

pentru considerentele ce urmează.

Pedeapsa aplicată inculpatului a

fost corect individualizată, sub aspectul cuantumului, instanța de fond având

în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute

de art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social concret al faptei comise,

limitele speciale ale pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei

respectiv inculpatul fiind provocat de victimă să comită fapta în încercarea

lui de a se apăra de atacul victimei.

Sub aspectul modalității de

executare a pedepsei, Înalta Curte apreciază că aceasta nu a fost corect

individualizată.

Astfel în raport de atitudinea

sinceră și de regret manifestată de inculpat pe tot parcursul procesului penal,

faptul că este la primul conflict cu legea penală, a depus diligențe pentru a

despăgubi părțile civile, respectiv moștenitorii victimei, depunând diligențe

pentru a înlătura consecințele faptelor sale, Înalta Curte apreciază că scopul

educativ și coercitiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate și

chiar fără executarea acesteia urmând a dispune suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei în baza dispozițiilor art. 86

1

C. pen.

Stabilind această modalitate de

executare, Înalta Curte apreciază că poate fi atinsă finalitatea prevăzută de

art. 52 C. pen., gradul de instruire a inculpatului permițându-i să

conștientizeze că săvârșirea de fapte penale nu reprezintă un mod de viață.

Pe perioada termenului de încercare,

Înalta Curte va stabili în sarcina inculpatului mai multe măsuri de

supraveghere de natură a putea fi atent urmărită atitudinea inculpatului față

de normele de conviețuire socială și ordinea de drept.

Față de considerentele arătate,

Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc.

pen. să admită recursul declarat de inculpatul P.M., va casa parțial decizia

penală atacată și sentința penală nr.169/D din 17 aprilie 2009 a Tribunalului

Bacău și, rejudecând în fond, în baza art.86

1

și art. 86

2

C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani

închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală sus-menționată pe un

termen de încercare de 6 ani.

În

baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul

trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la interval de 6

luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv în

lunile ianuarie și iulie ale fiecărui an, la datele fixate de acesta.

b) să anunțe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care

depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură

a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Pune în vedere inculpatului

dispozițiile art. 86

4

C. pen. referitoare la revocarea suspendării

executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen.,

va suspenda executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub

supraveghere.

Va menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Va lua act că

prejudiciul produs Serviciului de Ambulanță jud. Bacău în cuantum de 376,8 lei

a fost achitat integral.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu,

în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva deciziei penale nr. 105 din 6

octombrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Casează

parțial decizia penală atacată și sentința penală nr. 169/D din 17 aprilie 2009

a Tribunalului Bacău și, rejudecând în fond, în baza art. 86

1

și

art. 86

2

C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării

pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală

sus-menționată pe un termen de încercare de 6 ani.

În

baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul

trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la interval de 6

luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv în

lunile ianuarie și iulie ale fiecărui an, la datele fixate de acesta.

b) să anunțe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care

depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură

a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Pune în vedere inculpatului

dispozițiile art. 86

4

C. pen. referitoare la revocarea suspendării

executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen.,

suspendă executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Ia act că prejudiciul

produs Serviciului de Ambulanță jud. Bacău în cuantum de 376,8 lei a fost

achitat integral.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu,

în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 februarie 2010.