ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4394/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4394/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 32/D din 04

februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1980/110/2009 al Tribunalului Bacău,

au fost condamnați inculpații:

- în baza art. 180

alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.V., cetățean român, studii 2

clase, agricultor, căsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1.000 RON

amendă penală.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 63

1

C. pen.

- în baza art. 180

alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata A.M., cetățean român, studii 6

clase, agricultor, căsătorită, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1.000

RON amendă penală.

S-a atras atenția

inculpatei asupra dispozițiilor art. 63

1

C. pen.

- în baza art. 20 C.

pen. raportat la art. 174 - art. 175 lit. i), art. 176 lit. c) C. pen. cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.C., cetățean

român, necăsătorit, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, la

pedeapsa de 8 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea

infracțiunii de omor deosebit de grav.

În baza art. 61 alin.

(1) C. pen., a fost revocată liberarea condiționată privind restul de 1372 zile

închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 16 ani închisoare aplicată prin

Sentința penală nr. 15 din 21 martie 1996 a Tribunalului Călărași și s-a

contopit acest rest cu pedeapsa aplicată în cauză urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei

principale.

În baza art. 350 C.

proc. pen., a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii din 09 decembrie 2008, ora 16

30

și arestării preventive de la 10 decembrie 2008 la zi.

În baza art. 118 lit.

b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuțitului folosit la săvârșirea

infracțiunii.

În baza art. 313 din

Legea nr. 95/2006 modificat prin art. 1 pct. 34 din O.U.G. nr. 72/2006 a fost

obligat inculpatul G.C. la plata următoarelor sume: 2.947,97 RON, actualizată

la data executării, către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Bacău,

reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții civile P.I. în

perioada 08 octombrie 2008 - 20 octombrie 2008 și 552,6 RON, către partea

civilă Serviciul de Ambulanță Bacău, reprezentând cheltuieli de transport

efectuate cu partea civilă P.I. la data de 08 octombrie 2008.

În baza art. 14 și

art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 și următoarele C. civ., s-a admis

în parte acțiunea civilă și au fost obligați în solidar inculpații către partea

civilă P.I. la plata sumei de 30.650 RON din care 30.000 RON daune morale și

650 RON daune materiale.

În baza art. 191

alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul G.C. la plata sumei de

300 RON, iar inculpații A.V. și A.M. la plata a câte 100 RON cu titlu de

cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune

astfel, prima instanță a reținut că partea vătămată P.I., împreună cu B.D.,

B.C. și H.C., în ziua de 08 octombrie 2008, au mers împreună la B.V., unde au

turnat o placă de beton la un grajd, lucrare pe care au terminat-o în jurul

orelor 19

00

. După aceasta B.V. a mers și a deschis magazinul

proprietatea sa, unde a venit și B.D. să consume bere. La scurt timp la magazin

a venit și partea vătămată P.I. pentru a face cumpărături, în apropierea

magazinului aflându-se inculpații A.V., A.M., G.C. și concubina acestuia, T.E.

La întoarcerea de la

magazin, după ce a trecut de acest grup, partea vătămată a fost lovită de

inculpata A.M. cu o sticlă în cap, după care inculpatul G.C. i-a aplicat părții

vătămate patru lovituri, trei în zona abdominală și una în zona gâtului cu un

cuțit, iar inculpatul A.V. i-a aplicat mai multe lovituri cu o scândură.

Din Certificatul

medico-legal nr. 1908/A1/2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Bacău a

rezultat că partea vătămată P.I. prezintă diagnosticul plagă flanc stâng

înjunghiată penetrantă în retroperitoneu și mezocolon stâng, ligament spleno

renal, hematom retroperitoneal lateral stâng, hemiperitoneu cantitate medie,

plăgi nepenetrante toracic stâng și abdominală epigastrică, infecția plăgii de

flanc stâng abdominal operat. Leziunile s-au putut produce prin loviri cu

corpuri înțepător tăioase, pot data din 08 octombrie 2008 și au necesitat

pentru vindecare un număr de 28 - 30 de zile îngrijiri medicale. Leziunile

abdominale au pus în primejdie viața părții vătămate P.I.

Partea vătămată a

fost transportată la spitalul Județean Bacău, unde a fost internată în perioada

08 octombrie 2008 - 20 octombrie 2008 și supusă unei intervenții chirurgicale.

Inculpatul G.C. a

arătat că înainte de conflict inculpatul A.V. i-a strecurat cuțitul tip briceag

în buzunarul de la pantaloni și că a lovit cu acesta partea vătămată în zona

abdomenului. De asemenea, cu prilejul prezentării materialului de urmărire

penală inculpații A.V. și A.M. au recunoscut că au lovit partea vătămată cu o

scândură în zona spatelui, respectiv cu o scândură în cap.

Instanța nu a putut

reține declarațiile acestora cu privire la săvârșirea faptelor determinate de o

provocare din partea părții vătămate și a altor persoane care au participat la

conflict.

Astfel, A.M. a arătat

că în stradă se aflau partea vătămată și fratele său, P.A., iar în fața

magazinului se afla B.V. Pe fondul unor discuții contradictorii, partea

vătămată a smuls din gardul numitei D.P. o scândură și l-a lovit pe inculpatul

A.V. cu o scândură în zona capului; inculpatul G.C. a intervenit verbal pentru

aplanarea conflictului, fiind lovit și el de către partea vătămată cu o

scândură în zona capului și din acest motiv a lovit partea vătămată cu o sticlă

de bere pe care o avea asupra sa, după care a mers la poarta locuinței numitei

B.M. care se afla la o distanță de 2 - 3 metri de locul unde s-a produs fapta.

Declarația acesteia

nu se coroborează cu declarația inculpatului A.V. care a arătat că a fost lovit

de partea vătămată și de P.A., pentru ca în cursul cercetării judecătorești să

precizeze că la conflict au participat B.D. și B.V., și nici cu declarația

inculpatului G.C. care a declarat că a fost lovit de P.A. și B.D.

De asemenea,

declarațiile acestora nu se coroborează cu declarația martorilor B.V. și B.D.

care au arătat că se aflau în magazin, auzind gălăgie au ieșit în drum și l-au

văzut pe P.I. căzut, lângă el aflându-se inculpații, A.V. cu o scândură în

mână, iar lângă partea vătămată se afla un cuțit tip briceag.

În cauză, s-a reținut

că nu sunt întrunite cerințele referitoare la existența circumstanței atenuante

prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. Această circumstanță presupune existența

unei puternice stări de tulburare sau emoție generate de conduita agresivă a

părții vătămate, așa încât activitatea infracțională să apară ca o consecință a

acestei tulburări. În speță, părții vătămate nu i se poate reproșa o conduită

agresivă capabilă să genereze din partea inculpaților o reacție de răspuns în

condițiile în care inculpații au fost primii care au lovit partea vătămată.

Inculpații G.C. și A.V. au fost loviți de partea vătămată numai pentru a se

apăra față de acțiunea agresivă a acestora. De asemenea din probele

administrate nu rezultă că la acest conflict au participat și alte persoane

care să-l fi generat împreună cu partea vătămată.

În drept, fapta inculpatului

G.C., care a mai săvârșit un omor, în public, a lovit partea vătămată în zona

abdominală de trei ori și o dată în zona gâtului cu un cuțit, provocându-i

leziuni ce au pus în primejdie viața acesteia, având reprezentarea că acțiunile

sale vor produce rezultatul socialmente periculos, pe care l-a acceptat prin

săvârșirea faptei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

tentativă la omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la

art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., art. 176 lit. c) C. pen.

În drept, faptele

inculpaților A.V. și A.M., care au lovit partea vătămată P.I. cu o scândură în

zona toracelui partea din spate și cu o sticlă în zona capului, având

reprezentarea că acțiunile lor vor produce rezultatul socialmente periculos, pe

care l-au urmărit prin săvârșirea faptelor întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. (1) C.

pen.

La individualizarea

pedepsei ce s-a aplicat inculpatului G.C. instanța a avut în vedere criteriile

generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul de

pericol social al faptei, îndreptată împotriva relațiilor sociale referitoare

la dreptul la viață al persoanei, rezultatul socialmente periculos,

împrejurările concrete în care a fost comisă fapta (în public, prin lovirea de

trei ori a părții vătămate cu un cuțit), urmările produse sau care s-ar fi

putut produce (28 - 30 de zile de îngrijiri medicale) și circumstanțele

personale ale inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale și care nu

a recunoscut săvârșirea faptei.

Sub aspectul laturii

civile, instanța a reținut următoarele:

Spitalul Județean de

Urgență Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 2.947,97 RON, actualizată

la data executării, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate

victimei P.I. în perioada 08 octombrie 2008 - 20 octombrie 2008, iar Serviciul

de Ambulanță Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 552,6 RON,

reprezentând cheltuieli de transport efectuate cu partea vătămată la data de 08

octombrie 2008.

Având în vedere

dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificat prin art. 1 pct. 34 din

O.U.G. nr. 72/2006 potrivit cărora persoanele care prin faptele lor aduc daune

sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare

prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile

efective ocazionate de asistența medicală acordată, precum și înscrisurile

depuse la dosar, instanța a obligat inculpatul G.C. la plata contravalorii serviciilor

medicale și a cheltuielilor de transport efectuate cu partea vătămată P.I.,

astfel cum au fost solicitate.

Partea vătămată P.I.

s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților cu suma de 57.000 RON, din

care 7.000 RON daune materiale, întrucât nu a putut lucra și 50.000 RON, daune

morale pentru durerea suferită.

Instanța, constatând

îndeplinite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale pentru

fapta proprie, raportul de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs,

existența prejudiciului (atât moral - suportarea tratamentului medical,

conștiința de a fi bolnav, suferința de a fi privat de o viață normală implică

și o suferință psihică ce presupune o compensație în cuantum de 30.000 RON, cât

și material - 650 RON reprezentând beneficiul nerealizat timp de 13 zile, cât

partea vătămată a fost internată în spital (50 de RON pe zi) cum rezultă din

declarația martorului B.D.), culpa inculpaților, precum și solidaritatea

prevăzută de art. 1003 C. civ., în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen.

raportat la art. 998 și următoarele C. civ., a admis în parte acțiunea civilă

și a obligat în solidar inculpații către partea civilă P.I. la plata sumei de

30.650 RON, din care 30.000 RON daune morale și 650 RON, daune materiale.

Împotriva sentinței

penale sus-menționate au declarat apel, în termen legal, inculpatul G.C. și

părțile civile P.I. și Serviciul de Ambulanță Bacău.

Inculpatul G.C., prin

apărătorul desemnat din oficiu de instanță, a solicitat achitarea sa, motivând

că el nu a lovit victima.

Partea civilă P.I. nu

și-a motivat cererea de apel, apărătorul substituent al apărătorului ales

solicitând admiterea apelului pe latură civilă.

Serviciul de

Ambulanță Bacău a solicitat în scris și oral scutirea de la plata amenzii

judiciare aplicate consilierului juridic al instituției de către prima

instanță.

Curtea de Apel Bacău,

secția penală, cauze minori și familie, prin Decizia penală nr. 50 din 11 mai

2010, a admis apelul formulat de apelantul parte civilă P.I. împotriva

sentinței penale a primei instanțe, numai cu privire la încadrarea juridică a

infracțiunilor pentru care au fost condamnați inculpații A.V. și A.M. și

cuantumul daunelor materiale acordate.

A desființat sentința

penală apelată cu privire la aceste aspecte și, reținând cauza spre rejudecare,

în fond, a dispus:

În baza art. 334 C.

proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de lovire sau alte

violențe, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de tentativă

la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 și art.

175 lit. i) C. pen., pentru inculpații A.V. și A.M.

În baza art. 20 C.

pen. raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74

lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe fiecare din inculpații A.V.

și A.M., la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2 și

lit. b) C. pen., pentru o durată de 2 ani.

A fost interzis

fiecărui inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin.

(2) C. pen.

A fost majorat

cuantumul daunelor materiale de la 650 RON la 1.000 RON.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a pronunța

hotărârea mai sus arătată, a reținut în esență, următoarele:

Prin încheierea de

ședință din data de 27 aprilie 2010, rectificată prin încheierea din 11 mai

2010, instanța de apel, din oficiu, a pus în discuția părților schimbarea

încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată din

infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (1) C.

pen., în infracțiunea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C.

pen., raportat la art. 174 lit. i) C. pen., pentru cei doi inculpați A.V. și

A.M.

S-a reținut că prima

instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza

cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale

apelate și vinovăția inculpaților.

Referitor la apelul

exercitat de partea civilă P.I., prin apărătorul ales, instanța a reținut că nu

a fost motivat și nu s-au formulat critici asupra hotărârii judecătorești

pronunțate de prima instanță, iar în concluziile orale, avocatul substituent

s-a limitat a preciza că apelul vizează latura civilă.

Împotriva deciziei

instanței de apel, au declarat recurs partea civilă P.I. și inculpații A.V. și

A.M.

Prin recursul

declarat de partea civilă P.I., aceasta a solicitat admiterea în întregime a

cererii de daune morale, astfel cum le-a formulat la instanța de fond.

Prin recursurile

declarate de inculpați, s-a solicitat casarea deciziei penale și menținerea

sentinței instanței de fond sub aspectul încadrării juridice a faptei și

reținerea circumstanței atenuante a provocării, pentru motivele expuse în

partea introductivă a hotărârii.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursurile declarate de

inculpați sunt fondate și urmează să fie admise, pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., instanța judecă apelul numai cu privire

la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de

apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.

Conform alin. (2) al

aceluiași text, în cadrul limitelor arătate, instanța este obligată ca, în

afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze

cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.

În cauză, instanța de

apel a fost învestită cu soluționarea apelurilor declarate de inculpatul G.C.

și părțile civile P.I. și Serviciul de Ambulanță Județean Bacău.

Din examinarea

cererii de apel formulate de partea civilă P.I., precum și a încheierilor de

ședință ale instanței de apel, rezultă că partea civilă nu și-a motivat în

scris sau oral apelul declarat și că s-a prezentat în fața instanței de apel

doar la primul termen de judecată, din 23 martie 2010, când a fost verificată

legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului G.C. și

s-a dispus amânarea judecării cauzei la cererea inculpatului de a-și angaja

apărător ales.

Ulterior, la termenul

din 27 aprilie 2010, premergător termenului din 11 mai 2010, la care au avut

loc dezbaterile și soluționarea apelurilor cu care a fost învestită instanța,

partea civilă P.I. a lipsit, cauza amânându-se la cererea apărătorului ales al

părții civile, în vederea pregătirii apărării. La acest termen, în lipsa părții

civile și a apărătorului ales care avea delegație de asistență juridică (trimisă

prin fax la data de 26 aprilie 2010), instanța a pus în discuție, din oficiu,

schimbarea de încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpații A.V. și A.M.,

din infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. în cea prevăzută de

art. 174, 175 lit. a) - 176 lit. c) C. pen. și a acordat termen la data de 11

mai 2010, pentru dezbaterile asupra încadrării juridice a faptei și prezentarea

apărătorului ales al părții civile.

La data de 11 mai

2010, în lipsa părții civile, reprezentată de un apărător cu delegație de

substituire pentru apărătorul ales, care a pus concluzii de admitere a apelului

în ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a admis apelul declarat

de apelantul parte civilă P.I. împotriva sentinței penale a primei instanțe,

numai cu privire la încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care au fost

condamnați inculpații A.V. și A.M. și cuantumul daunelor materiale acordate.

Este adevărat că

dispozițiile art. 362 lit. d) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 356/2006, prevăd dubla facultate a părții civile, de a exercita apel

în ambele laturi ale procesului penal, penală și civilă, însă, în cauză, din

cele arătate mai sus, rezultă că instanța de apel nu a fost învestită expres de

partea civilă și cu privire la latura penală a cauzei.

Or, în lipsa unei

devoluări exprese a apelului exercitat de partea civilă P.I. și cu privire la

latura penală, instanța de apel nu putea reforma în fapt și în drept sentința

penală atacată referitor la inculpații A.V. și A.M.

Pentru aceste

considerente, urmează să fie admise recursurile declarate de inculpații A.V. și

A.M. împotriva deciziei instanței de apel, să fie casată decizia atacată numai

sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei, ale cărei dispoziții vor fi

înlăturate, în ceea ce privește pe inculpații A.V. și A.M.

Vor fi menținute

dispozițiile sentinței penale a Tribunalului Bacău cu privire la cei doi

inculpați.

Vor fi menținute

celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.

În ce privește

recursul declarat de partea civilă P.I., care a solicitat acordarea în

întregime a daunelor morale, astfel cum au fost dovedite în cererea de

constituire de parte civilă, se constată că nu este fondat.

Astfel, în mod

corect, s-a apreciat că suma de 30.000 RON, reprezentând daune morale este

suficientă și rezonabilă, în raport de suferințele fizice, psihice și morale

ale părții vătămate, care a necesitat un număr de 28 - 30 de zile de îngrijire

medicală pentru vindecarea leziunilor.

Neexistând nici alte

temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca

recursurile inculpaților A.V. și A.M. să fie admise, în limitele mai

sus-arătate, iar recursul părții civile P.I. să fie respins, ca nefondat, cu

obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de inculpații A.V. și A.M. împotriva Deciziei penale nr. 50 din 11

mai 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Casează decizia

penală atacată numai sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei ale

cărei dispoziții le înlătură, în ceea ce privește pe inculpații A.V. și A.M.

Menține dispozițiile Sentinței penale nr. 32/D din 4 februarie 2010 a

Tribunalului Bacău cu privire la cei doi inculpați.

Menține celelalte

dispoziții ale deciziei penale atacate.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de partea civilă P.I. împotriva Deciziei penale nr.

50 din 11 mai 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și

familie.

Obligă recurenta parte

civilă la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul de avocat

pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat G.C. în sumă de 300 RON, se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat

pentru apărarea din oficiu a intimaților recurenți inculpați A.V. și A.M., în

sumă de câte 300 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 7 decembrie 2010.