ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 417/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel București, contestatoarea SC M.B.M.C. SRL SA a solicitat, în contradictoriu cu A.V.A.S. anularea formelor de executare, somația nr. 3249 din 8 aprilie 2008, să se constate că societatea nu mai are obligații de plată față de A.V.A.S. București. În motivarea contestației s-a arătat că prin contractul de cesiune de creanță nr. 106358 din 7 iulie 1999 B. a cesionat A.V.A.S. creanța deținută împotriva SC M.B.M.C. SRL în valoare de 156.983.506.335,19 lei consolidată în valută conform prevederilor O.U.G. nr. 51/1998. Urmare a cesionării creanței, în scopul achitării debitelor datorate A.V.A.S., s-a încheiat între părți Convenția de eșalonare nr. 112 din 9 iunie 2000 și ulterior actul adițional nr. 1 din 25 iulie 2003 la convenție, prin care contestatoarea s-a obligat la plata eșalonată a debitelor către A.V.A.S.

Ulterior, contestatoarea fiind în imposibilitate de respectare a graficului de eșalonare cu consecința neachitării ratelor asumate, creditoarea A.V.A.S. a reziliat convenția de eșalonare și a declanșat executarea silită. Prin adresa nr. 15573 din 11 decembrie 2007 A.V.A.S. a comunicat debitoarei că debitul datorat este 5.407.266,26 dolari SUA debit principal și 9.023,33 RON, cheltuieli de valorificare și cu ordinele de plată nr. 1 din 21 decembrie 2007 și nr. 2 din 20 decembrie 2007 au fost achitate aceste sume. Contestatoarea a mai arătat că deși creditoarea A.V.A.S. a procedat la rezilierea Convenției de eșalonare care nu mai produce efecte între părți, a solicitat achitarea diferenței din comisionul de rescadențare avut în vedere pentru cazul în care sumele datorate s-ar fi achitat eșalonat și nu integral, așa cum este cazul de față.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 114 din 9 iulie 2008 a respins ca nefondată contestația la executare formulată de contestatoarea SC M.B.M.C. 95 SA BUCUREȘTI cu motivarea în esență că în conformitate cu dispozițiile actului adițional nr. 1 din 25 iulie 2003 clauzele art. 2.8 din contractul de eșalonare sunt incidente și sumelor datorate cu titlu de comision de rescadențare. Cu petiția înregistrată la data de 7 august 2008, contestatoarea SC M.B.M.C. 95 SRL BUCUREȘTI a declarat recurs împotriva sentinței solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată și desființarea somației emisă cu nr. 3249 din 8 aprilie 2008 constatând că nu mai are nici o obligație față de creditoarea-intimată.

Prin motivele de recurs contestatoarea arată că în condițiile în care sumele au fost plătite anterior ajungerii la termen a convenției de eșalonare astfel cum aceasta a fost modificată prin actul adițional nr. 1 din 25 iulie 2003, pentru sumele achitate în avans nu datorează comision de rescadențare. Mai arată recurenta că acest comision de rescadențare are caracterul unei dobânzi, care poartă asupra debitului principal și în condițiile în care debitul principal a fost achitat înainte de scadență, dobânda nu mai este datorată și pe cale de consecință nu mai poate fi solicitată. Recurenta menționează că susținerile instanței în sensul că s-a prevalat de propria culpă sunt nefondate, având în vedere că a plătit sumele solicitate de intimată și că nu datorează comisionul de rescadențare aferent perioadei pentru care sumele au fost achitate anticipat.

Este nefondată, conchide recurenta și afirmația instanței în sensul că intimata a înțeles să execute separat comisionul de rescadențare, având în vedere că din actele de la dosar nu rezultă acest aspect, întrucât A.V.A.S. a recuperat întreg debitul iar pentru comisionul de rescadențare solicitat nu există titlu executoriu. Recursul declarat de contestatoare nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente. Din analiza actelor și înscrisurilor dosarului în raport de criticile formulate în recurs, Înalta Curte reține că potrivit convenției părților și anume actul adițional la convenția de eșalonare nr. 112 din 2000, contestatoarea-debitoare datorează și plata comisionului de rescadențare în sumă de 331.045,07 dolari SUA din care s-a achitat până în prezent suma de 144.449,49 dolari SUA, soldul rămas fiind de 187.009,58 dolari SUA.

Nu pot fi primite criticile recurentei referitoare la faptul că intimata nu deține titlu executoriu valabil, că aceasta a recunoscut că nu mai deține nicio creanță împotriva sa, așa cum reiese din adresa nr. 15573 din 11 decembrie 2007 și că somația transmisă este abuzivă și nelegală deoarece prin actul adițional nr. 1 din 25 iulie 2003 la convenția de eșalonare nr. 112 din 9 iunie 2000, la art. 2.4 s-a prevăzut: „soldul creanței la data de 30 iunie 2003, în valoare de 6.521.845,15 dolari SUA se reconsideră la plată conform graficului următor, concomitent cu plata comisionului de rescadențare în sumă de 331.454,07 dolari SUA aferent operațiunii, calculat în cuantum de 9% pe an la soldul restant din Convenția de reeșalonare nr. 112 din 9 iunie 2000”.

Mai trebuie menționat, tot în contextul criticilor recurentei privitoare la faptul că intimata nu deține titlu executoriu valabil cu privire la comisionul de rescadențare, că dispozițiile O.U.G. nr. 51/1998 aplicabile speței, prevăd în mod expres puterea de titlu executoriu a convențiilor de eșalonare la plată a creanțelor preluate de A.V.A.S. În consecință, hotărârea atacată fiind legală, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de contestatoare va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatoarea SC M.B.M.C. 95 SA BUCUREȘTI împotriva sentinței comerciale nr. 114 din 9 iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2009.