ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 417/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul

Curții de Apel București, contestatoarea SC M.B.M.C. SRL SA a solicitat, în

contradictoriu cu A.V.A.S. anularea formelor de executare, somația nr. 3249 din

8 aprilie 2008, să se constate că societatea nu mai are obligații de plată față

de A.V.A.S. București.

În motivarea contestației s-a arătat că

prin contractul de cesiune de creanță nr. 106358 din 7 iulie 1999 B. a cesionat

A.V.A.S. creanța deținută împotriva SC M.B.M.C. SRL în valoare de

156.983.506.335,19 lei consolidată în valută conform prevederilor O.U.G. nr. 51/1998.

Urmare a cesionării creanței, în scopul achitării debitelor datorate A.V.A.S.,

s-a încheiat între părți Convenția de eșalonare nr. 112 din 9 iunie 2000 și

ulterior actul adițional nr. 1 din 25 iulie 2003 la convenție, prin care

contestatoarea s-a obligat la plata eșalonată a debitelor către A.V.A.S.

Ulterior, contestatoarea fiind în

imposibilitate de respectare a graficului de eșalonare cu consecința

neachitării ratelor asumate, creditoarea A.V.A.S. a reziliat convenția de

eșalonare și a declanșat executarea silită. Prin adresa nr. 15573 din 11

decembrie 2007 A.V.A.S. a comunicat debitoarei că debitul datorat este

5.407.266,26 dolari SUA debit principal și 9.023,33 RON, cheltuieli de

valorificare și cu ordinele de plată nr. 1 din 21 decembrie 2007 și nr. 2 din

20 decembrie 2007 au fost achitate aceste sume.

Contestatoarea a mai arătat că deși

creditoarea A.V.A.S. a procedat la rezilierea Convenției de eșalonare care nu

mai produce efecte între părți, a solicitat achitarea diferenței din comisionul

de rescadențare avut în vedere pentru cazul în care sumele datorate s-ar fi

achitat eșalonat și nu integral, așa cum este cazul de față.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

prin sentința comercială nr. 114 din 9 iulie 2008 a respins ca nefondată

contestația la executare formulată de contestatoarea SC M.B.M.C. 95 SA

BUCUREȘTI cu motivarea în esență că în conformitate cu dispozițiile actului

adițional nr. 1 din 25 iulie 2003 clauzele art. 2.8 din contractul de eșalonare

sunt incidente și sumelor datorate cu titlu de comision de rescadențare.

Cu petiția înregistrată la data de 7

august 2008, contestatoarea SC M.B.M.C. 95 SRL BUCUREȘTI a declarat recurs

împotriva sentinței solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a

sentinței și pe fond admiterea contestației la executare astfel cum a fost

formulată și desființarea somației emisă cu nr. 3249 din 8 aprilie 2008

constatând că nu mai are nici o obligație față de creditoarea-intimată.

Prin motivele de recurs contestatoarea

arată că în condițiile în care sumele au fost plătite anterior ajungerii la

termen a convenției de eșalonare astfel cum aceasta a fost modificată prin

actul adițional nr. 1 din 25 iulie 2003, pentru sumele achitate în avans nu

datorează comision de rescadențare.

Mai arată recurenta că acest comision de

rescadențare are caracterul unei dobânzi, care poartă asupra debitului

principal și în condițiile în care debitul principal a fost achitat înainte de

scadență, dobânda nu mai este datorată și pe cale de consecință nu mai poate fi

solicitată.

Recurenta menționează că susținerile

instanței în sensul că s-a prevalat de propria culpă sunt nefondate, având în

vedere că a plătit sumele solicitate de intimată și că nu datorează comisionul

de rescadențare aferent perioadei pentru care sumele au fost achitate

anticipat.

Este nefondată, conchide recurenta

și afirmația instanței în sensul că intimata a înțeles să execute separat

comisionul de rescadențare, având în vedere că din actele de la dosar nu

rezultă acest aspect, întrucât A.V.A.S. a recuperat întreg debitul iar pentru

comisionul de rescadențare solicitat nu există titlu executoriu.

Recursul declarat de contestatoare nu

este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente.

Din analiza actelor și înscrisurilor dosarului

în raport de criticile formulate în recurs, Înalta Curte reține că potrivit

convenției părților și anume actul adițional la convenția de eșalonare nr. 112

din 2000, contestatoarea-debitoare datorează și plata comisionului de

rescadențare în sumă de 331.045,07 dolari SUA din care s-a achitat până în

prezent suma de 144.449,49 dolari SUA, soldul rămas fiind de 187.009,58 dolari

SUA.

Nu pot fi primite criticile recurentei

referitoare la faptul că intimata nu deține titlu executoriu valabil, că

aceasta a recunoscut că nu mai deține nicio creanță împotriva sa, așa cum

reiese din adresa nr. 15573 din 11 decembrie 2007 și că somația transmisă este

abuzivă și nelegală deoarece prin actul adițional nr. 1 din 25 iulie 2003 la

convenția de eșalonare nr. 112 din 9 iunie 2000, la art. 2.4 s-a prevăzut:

„soldul creanței la data de 30 iunie 2003, în valoare de 6.521.845,15 dolari

SUA se reconsideră la plată conform graficului următor, concomitent cu plata

comisionului de rescadențare în sumă de 331.454,07 dolari SUA aferent

operațiunii, calculat în cuantum de 9% pe an la soldul restant din Convenția de

reeșalonare nr. 112 din 9 iunie 2000”.

Mai trebuie menționat, tot în contextul

criticilor recurentei privitoare la faptul că intimata nu deține titlu

executoriu valabil cu privire la comisionul de rescadențare, că dispozițiile O.U.G.

nr. 51/1998 aplicabile speței, prevăd în mod expres puterea de titlu executoriu

a convențiilor de eșalonare la plată a creanțelor preluate de A.V.A.S.

În consecință, hotărârea atacată fiind

legală, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de

contestatoare va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

contestatoarea SC M.B.M.C. 95 SA BUCUREȘTI împotriva sentinței comerciale nr. 114

din 9 iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 februarie 2009.