ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 436/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 436/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând asupra recursului de față, în condițiile

art. 256 C.proc. civ., constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 760 din 21 iunie 2006,

Tribunalul Alba a admis acțiunea formulată de reclamanții T.J. și T.D., în

contradictoriu cu pârâtul Liceul Militar „Mihai Viteazul" Alba Iulia și a

obligat pârâtul să emită reclamanților decizia prevăzută de Legea nr. 10/2001,

cu privire la notificarea adresată de antecesorul lor pentru restituirea

imobilului teren, înscris inițial în C.F. 3937 Alba Iulia.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți

împotriva Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Prefecturii

județului Alba.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a

reținut că, față de hotărârile pronunțate anterior în contradictoriu cu

Ministerul Apărării Naționale, în cauză nu operează autoritatea de lucru

judecat și nici puterea lucrului judecat, deoarece în primul proces „nu s-a

pronunțat o hotărâre pe fond".

În privința tardivității promovării acțiunii, s-a

reținut că prezenta cerere a fost formulată în termen legal, pentru că

entitatea notificată nu a comunicat reclamanților răspunsul la notificare,

depășind termenul prevăzut de lege.

A reținut prima instanță, că antecesorul

reclamanților a formulat notificare prin executorul judecătoresc, adresată

Liceului Militar „Mihai Viteazul" Alba Iulia.

Conform înscrierilor din C.F. 2907 Alba Iulia, asupra

terenurilor cu nr. top 2980/29, 2980/17 și 2980/32 a devenit proprietar prin

expropriere statul român, iar prin deciziile nr. 77/1975, nr. 12/1976 și nr.

426/1977 ale fostului Consiliu Popular al județului Alba a fost intabulat

dreptul de administrare în favoarea Ministerului Apărării Naționale, U.M. 02444

Sibiu - Liceul Militar „Mihai Viteazul" Alba Iulia.

Prima instanță a mai reținut, că entitate

deținătoare, în sensul Legii nr. 10/2001, este Liceul Militar „Mihai Viteazul"

Alba Iulia care deține în fapt imobilul, deținere consfințită prin dreptul de

administrare intabulat în cartea funciară. Faptul că liceul este patronat de un

minister este nerelevant, câtă vreme deține dreptul de administrare asupra

terenului în nume propriu, având și stăpânirea în fapt a bunului.

Acțiunea este întemeiată, pentru că Liceul Militar

„Mihai Viteazul" Alba Iulia nu s-a pronunțat asupra notificării, însă până

la emiterea unei decizii de către unitatea deținătoare este prematur ca

instanța să se pronunțe asupra fondului cauzei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Ministerul

Apărării Naționale, iar Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr.

286/A din 26 octombrie 2007, a respins apelul, reținând că „nu se poate pune

problema verificării respectării termenului de apel, întrucât Ministerului

Apărării Naționale care nu a avut calitate de parte în fond nu i-a fost

comunicată sentința civilă nr. 760/2006".

A mai reținut instanța de apel că, examinând

calitatea procesuală a apelantului prin prisma dispozițiilor art. 294, art. 82,

art. 57-58, art. 109, art. 112-114 și art. 298 C. proc. civ., se constată că

Ministerul Apărării Naționale nu a avut calitate de parte în proces la prima

instanță.

Conform dreptului de dispoziție al reclamanților,

aceștia au înțeles să se judece cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice, Prefectura Județului Alba, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și

Liceul Militar „Mihai Viteazul".

Ministerul Apărării Naționale nu a fost chemat în

proces și nici nu a formulat cerere de intervenție la prima instanță. Neavând

calitate de parte, nu are calitate procesuală să promoveze apel împotriva

hotărârii „ce a fost pronunțată între alte părți litigante".

Faptul că Ministerul Apărării Naționale a depus

întâmpinare la prima instanță nu-i dă dreptul să exercite căile de atac,

deoarece hotărârea nu s-a pronunțat în contradictoriu cu acesta, iar apelul nu

a fost formulat pentru Liceul „Mihai Viteazul" Alba Iulia, ci în nume

propriu.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

Ministerul Apărării (în prezent Ministerul Apărării Naționale) pentru Colegiul

Militar Liceal „Mihai Viteazul" Alba Iulia care, invocând art. 304 pct. 5

și 9 C. proc. civ., a arătat, în esență, că la instanța de apel, la termenul

din data de 7 septembrie 2007, intimatul a invocat lipsa calității de

reprezentant a consilierului juridic care a declarat apelul, arătând că acesta

nu a depus mandatul autentificat de un notar public prin care Ministrul

Apărării 1-a mandatat să declare apel pentru acest minister, respectiv pentru

Liceul Militar, iar la cererea reprezentantului Liceului Militar s-a acordat

termen pentru data de 28 septembrie 2007, pentru a face dovada mandatului.

La termenul din 28 septembrie 2007 s-au depus

înscrisuri prin care s-a făcut dovada mandatului, instanța a unit excepția cu

fondul și s-au pus concluzii, însă, în deliberare, instanța nu s-a mai

pronunțat asupra excepției lipsei calității de reprezentant a consilierului

juridic care a formulat cererea de apel pentru Liceul Militar, ci asupra lipsei

calității de parte a Ministerului Apărării.

A susținut recurentul, că această excepție nefiind

pusă în discuția părților a fost încălcat principiul contradictorialității,

deoarece legal ar fi fost ca, potrivit art. 151 C. proc. civ., cauza să fie

repusă pe rol pentru a se putea face apărări pe această excepție.

Instanța de apel a hotărât însă judecarea excepției

în complet de divergență prin alcătuirea completului și cu președintele

secției, dar judecând excepția fără să fie pusă în discuția părților în

completul titular, s-a încălcat dreptul la apărare, fapt ce constituie o cauză

de nulitate, potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., deoarece apelantul a

fost obligat să pună concluzii pe excepție în completul de divergență, unde,

potrivit art. 161 alin. (1) C. proc. civ., nu se pot acorda termene „oprind

astfel nelegal posibilitatea Liceului Militar să ratifice apelul exercitat de

către Ministerul Apărării Naționale pentru acesta".

S-a mai susținut, că au fost încălcate dispozițiile

Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării,

care în art. 3 alin. (1) prevede că „Ministerul Apărării are

personalitate juridică și reprezintă în justiție structurile armatei

care nu au personalitate juridică".

Liceul Militar, neavând personalitate juridică, nu

poate sta în judecată decât prin Ministerul Apărării și nu putea formula apel

decât prin Ministerul Apărării „ceea ce s-a și întâmplat".

Articolul 42 C. proc. civ. prevede că persoanele care

nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt

reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat de legile sau statutele

care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor, iar, conform art. 1 din Legea

nr. 514/2003, consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor

legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale

instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de

drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba

cărora se află și în conformitate cu Constituția și legile țării.

Fată de aceste acte normative, a fost emis ordinul

nr. M.187 din 1 decembrie 2006, privind delegarea șefului Direcției legislație

și asistență juridică de a reprezenta interesele Ministerului Apărării în fața

instanțelor de judecată și a altor organe cu activitate jurisdicțională prin

oricare dintre consilierii juridici ai respectivei structuri, putând formula

apărările și căile de atac ordinare și extraordinare.

Recurentul a susținut că interesele Liceului Militar

au fost apărate de consilierul juridic care a promovat apelul pentru acesta și

nu pentru Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu.

Greșit instanța de apel „nu a reținut ratificarea de

către Liceul Militar a apelului."

Consilierul juridic a fost delegat de către

Ministerul Apărării să reprezinte în instanță interesele Liceului Militar, iar

prezența în instanță a acestuia în calitate de reprezentant al Liceului Militar

și susținerea că apelul a fost declarat pentru Liceul Militar, reprezintă mai

mult decât o ratificare. Faptul prezentării titularului dreptului de a exercita

apel în instanța de apel, trebuie considerat ca o confirmare a mandatului de

reprezentare, respectiv a dreptului Ministerului Apărării de a formula apel

pentru Liceul Militar.

Față de prevederile art. 69 alin. (2) C. proc. civ.,

deoarece același jurist a reprezentat partea la fond, putea să exercite orice

cale de atac împotriva hotărârii.

Intimații T.J. și T.D. au formulat întâmpinare, prin

care au arătat că recursul nu este întemeiat, deoarece au înțeles să se judece

cu Liceul Militar „Mihai Viteazul" Alba Iulia, ca unitate deținătoare.

Acest liceu are personalitate juridică, are structuri proprii de conducere, are

cont bancar și este

titularul dreptului de administrare asupra

terenului, iar împrejurarea că asistența juridică este acordată de oficiul

juridic al Ministerului Apărării Naționale „nu schimbă cu nimic calitatea sa

procesuală".

Deoarece la instanța de fond a avut calitate de pârât

Liceul Militar „Mihai Viteazul" Alba Iulia, iar căile de atac au fost

promovate de Ministerul Apărării Naționale, hotărârea atacată este legală și

temeinică.

Intimații au invocat și nulitatea recursului,

susținând că recursul este declarat și semnat de consilierul juridic teritorial

al M.A.N., deși, conform practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție,

reprezentarea în justiție a ministerului se face de ministru, reprezentarea de

către altă persoană fiind posibilă numai pe baza unui mandat de reprezentare

acordat conform art. 67 și art. 68 C. proc. civ.

La termenul din 8 mai 2008, instanța din oficiu a

invocat excepția inadmisibilității recursului declarat

omisso medio

de

către Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul" Alba Iulia, prin Ministerul

Apărării Naționale.

Pentru considerentele la care ne vom referi

în continuare, va fi respinsă atât excepția invocată de intimatii-reclamanți,

cât și recursul declarat de pârât.

Excepția invocată de intimatii-reclamanți nu este

întemeiată, deoarece, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, semnatarul

cererii de recurs a fost împuternicit să exercite calea de atac.

Recursul a fost declarat de Ministerul Apărării

pentru pârâtul Colegiul Liceal „Mihai Viteazul" Alba Iulia, prin Direcția

legislație și asistență juridică, iar, conform art. 3 alin. (1) din Legea nr.

346/2006, structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit

legii, pot fi reprezentate în justiție de organele de specialitate ale

Ministerului Apărării, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului

apărării.

Prin adresa nr. A.3473 din 1 octombrie 2008, Colegiul

Militar Liceal „Mihai Viteazul" Alba Iulia a precizat că reprezentarea

intereselor acestui colegiu este asigurată, în baza Ordinului ministrului

apărării nr. M. 81 din 13 mai 2004, de către Ministerul Apărării prin Direcția

legislație și asistență juridică și că „susține toate apărările formulate în

cauză de către Ministerul Apărării prin Direcția legislație și asistență

juridică".

Potrivit Ordinului nr. M.187 din 1 decembrie 2006,

emis de ministrul apărării în baza art. 4 din Legea nr. 514/2003, șeful

Direcției legislație și asistență juridică din cadrul Departamentului pentru

relația cu Parlamentul și Informare Publică este obligat să

r

eprezinte

interesele ministerului. La alin. (2) al art. 1 din ordin, se prevede că șeful

Direcției legislație și asistență juridică poate delega această atribuție

oricăruia dintre consilierii juridici încadrați în structurile Ministerului

Apărării, iar la declarația de recurs a fost anexată împuternicirea dată de

șeful Direcției legislație și asistență juridică, consilierului juridic care a

semnat cererea de recurs.

Prin urmare, recurentul-pârât poate fi reprezentat în

justiție de organele de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale, iar

consilierului juridic care a semnat cererea de recurs i-a fost delegată această

atribuție.

În cauză, recursul fiind declarat de Ministerul

Apărării (în prezent Ministerul Apărării Naționale) pentru Colegiul Militar

Liceal „Minai Viteazul" Alba Iulia, calitate de recurent are pârâtul

Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul" Alba Iulia (reprezentat de

Ministerul Apărării Naționale prin Direcția legislație și asistență juridică)

care, față de conținutul cererii de apel, nu a declarat apel împotriva

sentinței pronunțată de prima instanță.

Potrivit principiului disponibilității, reclamantul

are dreptul să hotărască cu privire la exercitarea acțiunii civile. Unul din

elementele acțiunii civile îl constituie părțile între care se poartă procesul

civil, indicarea numelui pârâtului constituind principala condiție pentru

justificarea interesului reclamantului de a sesiza instanța judecătorească.

Reclamantul are obligația ca prin cererea de chemare

în judecată să indice numele pârâților în contradictoriu cu care urmează a fi

purtat procesul, iar, față de prevederile art. 129 alin. ultim C. proc. civ.,

care consacră principiul disponibilității, instanța este obligată să se

pronunțe numai cu privire la obiectul cererii.

Față de prevederile art. 67 C. proc. civ., părțile

pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, însă

reprezentantul legal sau convențional al părții trebuie să arate în mod expres

că formulează cererea în numele părții, anexând înscrisul doveditor al calității

sale, deoarece în lipsa acestei mențiuni acționează în nume propriu.

În prezenta cauză, prin acțiunea înregistrată la

prima instanță, reclamanții au chemat în judecată ca pârâți Statul Român, prin

Ministerul Finanțelor Publice, Prefectura județului Alba și Liceul Militar

„Mihai Viteazul" Alba Iulia. Sentința civilă nr. 760 din 21 iunie 2006 a

fost pronunțată de Tribunalul Alba în contradictoriu cu acești pârâți, obligat

să emită decizia prevăzută de Legea nr. 10/2001 fiind pârâtul Liceul Militar

„Mihai Viteazul" Alba Iulia.

Pârâtul Liceul Militar „Mihai Viteazul" Alba

Iulia poate fi reprezentat în justiție de organele de specialitate ale

Ministerului Apărării Naționale , însă, în speță, împotriva sentinței

pronunțate de prima instanță Ministerul Apărării (în prezent Ministerul

Apărării Naționale) a declarat apel în nume propriu și nu în numele pârâtului,

așa cum susține recurentul.

Nici în declarația de apel, nici în cererea care

cuprinde motivele de apel nu se arată că apelul a fost declarat pentru Liceul

Militar „Mihai Viteazul" Alba Iulia.

În ambele cereri se arată că formulează „cerere de

apel" și „motive de apel" Ministerul Apărării prin Direcția

legislație și asistență juridică, iar pentru toate termenele de judecată a fost

citat în calitate de apelant Ministerul Apărării, Liceul Militar „Mihai

Viteazul" Alba Iulia fiind citat ca intimat-pârât.

Susținerea recurentului că nu a fost invocată

„excepția lipsei calității de parte a Ministerului Apărării", instanța de

apel „oprind astfel nelegal posibilitatea Liceului Militar să ratifice apelul

exercitat de către Ministerul Apărării", nu este întemeiată.

Excepția a fost invocată la termenul din 26 octombrie

2007, când apelantul Ministerul Apărării Naționale, care nu a cerut termen

pentru pregătirea apărării, a pus concluzii, inclusiv cu privire la această

excepție, iar posibilitatea ratificării există pentru actele procesuale

exercitate de mandatar în numele mandantului fără un mandat prealabil și nu

pentru actul procesual exercitat de către reprezentant în nume propriu.

Î

n

privința personalității juridice a recurentului-pârât, intimații-reclamanți au

susținut că acesta are personalitate juridică, având structuri proprii de

conducere și cont bancar, iar susținerile recurentului sunt contradictorii,

deoarece, deși în declarația de recurs a arătat că recurentul-pârât nu are

personalitate juridică, în precizările depuse la instanța de recurs, a arătat

că Ministerul Apărării prin Direcția legislație și asistență juridică îl

reprezintă în proces pe pârât, în baza art. 3 din Legea nr. 346/2006 și art. 64

alin. (1) și (3) din Ordinul ministrului apărării nr. M 81/2004, citând textele

care se referă la „structurile Ministerului Apărării care au personalitate

juridică". Precizarea că recurentul Colegiul Militar Liceal „Mihai

Viteazul" Alba Iulia are personalitate juridică a fost făcută de acesta,

prin reprezentant, la termenul din 9 octombrie 2008.

Față de considerentele expuse, se constată că apelul

fiind declarat de Ministerul Apărării (în prezent Ministerul Apărării

Naționale) în nume propriu, recurentul-pârât Colegiul Militar Liceal „Mihai

Viteazul" Alba Iulia, în contradictoriu cu care prin sentința pronunțată

de prima instanță a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții-intimați, nu

a declarat apel.

De aceea, recursul declarat de acest pârât

omisso

medio

este inadmisibil și va fi respins, fără a se analiza celelalte

susțineri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția nulității

recursului invocată de intimații-reclamanți, prin întâmpinare.

Respinge recursul declarat de

Ministerul Apărării (în prezent Ministerul Apărării Naționale) pentru Colegiul

Militar Liceal „Mihai Viteazul" Alba Iulia împotriva deciziei nr. 286/A

din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 ianuarie 2009.