ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 642/2006

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 14 octombrie 2004, Z.C. a chemat în judecată

Ministerul Apărării Naționale prin U.M.02523 București în calitate de

reprezentant legal al Colegiului Militar „Mihai Viteazu” Alba Iulia cerând, în

baza Legii nr. 10/2001, anularea deciziei nr. 7207 din 6 septembrie 2004, emisă

de pârât și obligarea acestuia să-i restituie în natură imobilul compus din

construcții și teren, identic cu p.t. nr. 2978/6/1 din C.F. Alba Iulia și

preluat de stat prin expropriere.

Tribunalul Alba, prin sentința nr.

1118 din 20 mai 2005, a respins, ca nefondată, acțiunea.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

civilă, prin decizia nr. 753 din 20 mai 2005, a respins, ca nefondat apelul

reclamantului cu motivarea că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 16 din

Legea nr. 10/2001 și că măsurile reparatorii prin echivalent bănesc au fost

refuzate.

Împotriva acestei decizii reclamanta

a declarat recurs invocând greșita aplicare a dispozițiilor legale la care face

trimitere instanța de apel. A cerut admiterea acțiunii sale.

Recursul este fondat în sensul

incidenței în cauză a regulilor de drept intertemporal prescrise aplicării

imediate a legii civile noi, după cum urmează.

Prin acțiunea introductivă de

instanță, reclamanta a invocat un drept subiectiv fundamentat direct și imediat

pe un act de preluare abuzivă a imobilului pretins, adică pe un raport juridic

trecut. Efectele viitoare ale unui asemenea raport sunt imperativ determinate,

după starea faptică a imobilului, prin dispozițiile unei legi civile noi,

respectiv ale art. 16 din Legea nr. 10/2001, în forma sa modificată prin art. I

pct. 37 din Legea nr. 247/2005 (publicate în M. Of., partea I, nr. 653 din 27

iulie 2005).

Întrucât, pe planul dreptului

intertemporal, aceste dispoziții legale sunt obligatorii și de imediată

aplicare, iar, prin conținut diferă esențial de vechile reglementări, cuprinse

în textul art. 16 (în forma sa nemodificată), se impune, în asigurarea dublului

grad de jurisdicție, admiterea recursului și casarea hotărârilor pronunțate cu

trimiterea cauzei la prima instanță care urmează a da eficiență și aplicare

legii noi. Instanța de trimitere urmează a completa probatoriul dedus cauzei în

raport de prevederile legii noi, inclusiv sub aspectul stării faptice a

imobilului referitor la care, în primul ciclu procesual, susținerile părților

au rămas neexaminate.

Totodată, instanța de trimitere va

ține seama de dispozițiile art. 315 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Z.C. împotriva

deciziei nr. 753/A din 20 mai 2005 a Curții de Apel Alba Iulia.

Casează decizia și sentința nr. 1118

din 17 noiembrie 2004 a Tribunalului Alba, cu trimitere spre rejudecare pentru

completarea probelor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2006.