ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 166/2014

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 207/A din 22 iulie

2013, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat,

apelul formulat de revizuentul S.I.F., împotriva sentinței penale nr. 494 din

12 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală.

A obligat apelantul la

plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din

oficiu, în cuantum de 200 RON, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:

Prin cererea de revizuire

formulată, revizuentul S.I.F. a solicitat rejudecarea Dosarului nr. 38906/3/2009

al Tribunalului București, secția I penală, în care, prin sentința nr. 616 din

06 august 2010, modificată prin decizia penală nr. 617 din 20 februarie 2013, pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 și art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cererea a fost motivată,

în fapt, de împrejurările că nu a fost citat la adresa la care locuia, astfel încât

cauza a fost judecată în lipsa sa, că a recunoscut săvârșirea faptei încă de la

urmărire penală, însă instanța, deși a făcut aplicarea art. 320

1

C. proc.

pen., pedeapsa aplicată este prea mare și de asemenea, nu s-a făcut aplicarea

art. 19 din Legea nr. 692/2002, deși a formulat denunțuri.

În ceea ce privește motivele

cererii de revizuire a apelantului revizuent S.I.F. instanța de apel a constatat

că acestea nu intră sub incidența vreunuia din cazurile prevăzute la art. 394 C.

proc. pen.

S-a reținut că împrejurările

invocate de S.I.F. nu constituie fapte sau împrejurări noi, în sensul celor prevăzute

de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., care să poată dovedi netemeinicia hotărârii

de condamnare.

Susținerea prin care se

pretinde că nu a fost citat la o altă adresă decât cea de domiciliu a reprezentant

obiectul unei alte cereri de revizuire formulate de către S.I.F., care a fost respinsă

prin sentința penală nr. 320 din 03 mai 2012 a Tribunalului București, secția a

II-a penală, astfel încât, în considerarea deciziei nr. 36/2009 prin care Înalta

Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii a stabilit

că cererile repetate de revizuire sunt inadmisibile, dacă există identitate de persoane,

de temei legal, de motive și apărări invocate în soluționarea acestora, acest motiv

de revizuire este inadmisibil.

În ceea ce privește solicitarea

de redozare a pedepsei aplicate, în sensul micșorării acesteia, atât prin reținerea

prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, cât și prin aplicarea prevederilor

art. 320

1

C. proc. pen., s-a considerat că cererea de revizuire motivată

de greșita individualizare a pedepsei este inadmisibilă, motivul neputând fi încadrat

între cele care constituie cazuri de revizuire.

În final, s-a arătat că

în mod corect a reținut instanța de fond că din cercetările efectuate nu a rezultat

vreunul din cazurile prevăzute de art. 394 alin. (1) lit. a) - e) C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii

a declarat recurs revizuentul S.I.F.

La termenul de judecată

din 17 ianuarie 2013 revizuentul asistat de apărător desemnat din oficiu a arătat

că își retrage recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 207/A din 22 iulie

2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, solicitând instanței să ia

act de această manifestare de voință.

Având în vedere această

liberă exprimare de voință, Înalta Curte va lua act de declarația revizuentului

de retragere a recursului declarat împotriva deciziei penale nr. 207/A din 22 iulie

2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul art. 192

alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul revizuent la plata sumei de 200 RON

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului

declarat de revizuentul S.I.F. împotriva deciziei penale nr. 207/A din 22 iulie

2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul revizuent

la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 17 ianuarie

2014.