ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4957/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4957/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel

Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr.

390/32/2011 din 29 iunie 2011, reclamantul C.I. a chemat în judecată pârâta

Agenția Națională de Integritate în contradictoriu cu care a solicitat anularea

raportului de evaluare din 9 iunie 2011 și înlăturarea incompatibilităților

constatate, exceptând incompatibilitatea dintre funcția de consilier local și

calitatea de funcționar public pentru perioada 21 aprilie 2009 - 28 mai 2009.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a susținut următoarele:

În privința perioadei

4 iulie 2008 - 29 aprilie 2010, incompatibilitatea reținută este cea

reglementată de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, a exercitat

mandatul de consilier local în cadrul Consiliului local Bacău de la data de 4

iulie 2008 până la data de 29 aprilie 2010, când această calitate a încetat

prin demisie. În această perioadă activitatea sa profesională în cadrul

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău s-a desfășurat, sub

imperiul O.U.G. nr. 37/2009, după cum urmează: prin Decizia nr. 58/2009 a fost

numit în funcția publică de consilier I; prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 1353/2009

a fost numit în funcția de director coordonator, încheindu-se contractul de

management din 28 mai 2009; prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 1996/2009 i s-a acordat

termenul de preaviz; prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 2819/2009 a fost numit în

funcția de director coordonator, acest ordin încetând prin Ordinul M.A.P.D.R.

nr. 401/2010; prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 402/2010 a fost desemnat pentru

coordonarea activității direcției; prin Decizia nr. 45/2010 a reluat funcția de

consilier superior în cadrul direcției.

Având în vedere

incidența dispozițiilor O.U.G. nr. 37/2009, calitatea sa de funcționar public

se poate reține numai în intervalul 21 aprilie 2009 - 28 mai 2009 cât a

îndeplinit funcția de consilier I, nu și în perioada 28 mai 2009 - 31 mai 2010

cât a îndeplinit funcția de director coordonator în baza unor contracte de

management.

Cu privire la

perioada 12 iulie 2010 până în prezent s-a reținut incompatibilitatea

reglementată de art. 94 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Grupul de

interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial care poate avea

calitatea de comerciant sau necomerciant a cărui constituire și funcționare

este reglementată de art. 118 - 237

2

din Titlul V, Cartea I din

Legea nr. 161/2003. Ca natură juridică este diferit de societățile comerciale

reglementate de Legea nr. 31/1990. SC A.M. SRL este o societate cu răspundere

limitată și nu un grup de interes economic, astfel că incompatibilitatea

reținut nu subzistă.

Prin întâmpinare,

pârâta Agenția Națională de Integritate a arătat că susținerile reclamantului

sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Funcția de director

coordonator al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a fost

exercitată de reclamant în baza unui contract de management asimilat

contractului individual de muncă conform art. III alin. (6) și (7) din O.U.G.

nr. 37/2009. Referitor la perioada 28 mai 2009 - 31 martie 2010 sunt de reținut

dispozițiile art. III alin. (9) și (7) din O.U.G. nr. 37/2009. În aceeași

perioadă, reclamantul a deținut și funcția de consilier superior, director

coordonator, precum și funcția de consilier local.

Din interpretarea

dispozițiilor menționate și a celor ale art. 88 alin. (1) și art. 94 din Legea

nr. 161/2003 rezultă cu evidență existența incompatibilității generate de

deținerea simultană a funcției de director coordonator în condițiile O.U.G. nr.

37/2009, funcția publică de consilier superior, Legea nr. 188/199 și consilier

local.

Reclamantul deține

atât calitatea de acționar, cât și de administrator la mai multe societăți

comerciale: SC A.M. SRL, SC L. SA, SC S. SRL, SC R. SRL, SC D. SRL, SC D. SRL

și SC A.M.I. SA. Dintre acestea SC A.M. SRL are calitatea de grup de interes

economic conform art. 118 din Legea nr. 161/2003, la această societate

reclamantul având atât calitatea de asociat și administrator, cât și funcția de

director executiv. Sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. d) din

Legea nr. 161/2003 iar pentru ca această incompatibilitate să fi încetat sau să

nu fi existat, reclamantul avea obligația ca la dobândirea funcției de director

coordonator să se supună regimului juridic al incompatibilităților impus

funcției de conducere dobândită în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, respectiv

dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, la dobândirea

calității de consilier local să respecte dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 161/2003, precum și dobândirea funcției publice de consilier

superior să respecte regimul incompatibilităților impus funcției publice

dobândite în temeiul Legii nr. 188/1999.

Prin Sentința nr. 194

din data de 16 noiembrie 2011 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de

reclamantul C.I. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate,

a anulat în parte raportul de evaluare înregistrat la Inspecția de Integritate

a Agenției Naționale de Integritate la 9 iunie 2011, a înlăturat constatarea

existenței stării de incompatibilitate, prin încălcarea art. 88 din Legea nr.

161/2003, pentru perioada 28 mai 2009 - 28 februarie 2010, precum și

constatarea existenței stării de incompatibilitate, prin încălcarea art. 94 din

Legea nr. 161/2003, pentru perioada 12 iulie 2010 până în prezent și a menținut

celelalte dispoziții ale raportului de evaluare contestat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea de Apel Bacău a constatat următoarele:

Prin raportul de

evaluare înregistrat la Inspecția de Integritate a Agenției Naționale de

Integritate la 9 iunie 2011 s-a constatat că, începând cu data de 4 iulie 2008

reclamantul C.I. se află în stare de incompatibilitate deoarece nu a respectat

regimul juridic al incompatibilităților prin încălcarea dispozițiilor art. 88

și 94 din Legea nr. 161/20003 deținând, simultan, următoarele calități și

funcții publice: - în perioada 4 iulie 2008 - 29 aprilie 2010, consilier local

în cadrul Consiliului Local Bacău cu funcția de consilier superior (de la data

de 21 aprilie 2009 până la 2 iunie 2009 și de la 31 martie 2010 până la zi),

funcția de director coordonator (în perioadele 28 mai 2009 - 8 octombrie 2009

și 2 noiembrie 2009 - 31 martie 20109; - în perioada 12 iulie 2010 până la zi,

director executiv, funcția de consilier superior (de la data de 21 aprilie 2009

până la 2 iunie 2009 și de la 31 martie 2010 până la zi), funcția de director

executiv și calitatea de asociat și administrator al SC A.M. SA.

Pârâta Agenția

Națională de Integritate a reținut incidența dispozițiilor art. 88 alin. (1)

lit. c) din Legea nr. 161/2003 potrivit cărora "funcția de consilier local

este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract

individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în

aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul

respectiv", precum și a art. 94 alin. (2) lit. a) și d) din aceeași lege,

dispoziții potrivit cărora funcționarii publici nu pot deține alte funcții și

nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, "în cadrul

autorităților sau instituțiilor publice" ori "în calitate de membru

al unui grup economic" [lit. d)].

Reclamantul C.I. a

avut calitatea de consilier în cadrul Consiliului Local Bacău începând cu data

de 4 iulie 2008, dată la care, prin H.C.L. nr. 234, au fost validate mandatele

consilierilor locali aleși la data de 1 iunie 2008. Această calitate a încetat

la data de 29 aprilie 2010, ca urmare a demisiei reclamantului, de încetarea

calității de consilier luându-se act prin H.C.L. nr. 95/2010.

I. Perioada 4 iulie

2008 - 29 aprilie 2010

Începutul perioadei

de incompatibilitate reținută în temeiul art. 88 alin. (1) din Legea nr. 161/2003,

astfel cum s-a reținut prin raportul de evaluare, este 4 iulie 2008, însă, în

ceea ce privește calitatea de funcționar public, atât constatările pârâtei și

înscrisurile reținute în dovedirea acestor constatări, cât și apărările

reclamantului fac referire la data de 21 aprilie 2009 când, prin Decizia nr.

58/2009 a Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală reclamantul a fost

numit în funcția publică de execuție de consilier clasa I superior. În ceea ce

privește perioada 21 aprilie 2009 - 28 mai 2009, cât reclamantul a deținut doar

funcția publică de execuție de consilier, raportul de evaluare nu a fost

contestat.

Începând cu data de

28 mai 2009, când a fost emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale Ordinul nr. 1353/2009, reclamantul a exercitat funcția de

director coordonator în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Bacău, numirea fiind dispusă în temeiul O.U.G. nr. 37/2009. Începând cu

aceeași dată raportul de serviciu a fost suspendat de drept, pe durata

executării contractului de management din 28 mai 2009.

Ca urmare a intrării

în vigoare a O.U.G. nr. 105/2009, după constatarea neconstituționalității

dispozițiilor din O.U.G. nr. 37/2009 (prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie

2009, publicată în M. Of. nr. 758/6 noiembrie      2009), Ordinul nr. 1353/2009

și-a încetat valabilitatea la data de 30 octombrie 2009, în baza aceleiași

ordonanțe de urgență reclamantul fiind numit, prin Ordinul nr. 2819/2009, ca

director coordonator în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Bacău, exercitarea funcției făcându-se tot în baza unui contract de

management. După constatarea neconstituționalității dispozițiilor O.U.G. nr.

105/2009 (prin Decizia nr. 1626 din 3 decembrie 2009 publicată în M. Of. nr.

28/14 ianuarie 2010), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis

Ordinul 401/2010 prin care a încetat de drept Ordinul de numire nr. 2819/2009

și contractul de management.

Se constată, așadar,

că în perioada 28 mai 2009 - 31 mai 2010, cât au fost în vigoare dispozițiile

O.U.G. nr. 37/2009 și nr. 105/2009, reclamantul (care anterior exercita funcția

publică de execuție de consilier superior) a exercitat, în baza ordinelor de

numire și a contractelor de management, funcția de director coordonator în cadrul

Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău.

Anterior intrării în

vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 serviciile publice deconcentrate erau conduse de

directori executivi și de directori executivi adjuncți care, potrivit art. 13

lit. d) din Legea nr. 188/1999 (în reglementarea în vigoare la acea dată) erau

funcții publice de conducere. Prin O.U.G. nr. 37/2009 aceste funcții au trecut

din regimul funcției publice în regim contractual, astfel cum s-a prevăzut prin

art. III alin. (7). După declararea neconstituționalității acestei ordonanțe

(prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.257/2009), Guvernul a adoptat O.U.G.

nr. 105/2009 care, prin art. IV alin. (7), menține același regim contractual al

funcțiilor de conducere a serviciilor publice deconcentrate, funcții

încredințate acelorași directori-coordonatori. Prin Decizia nr. 1.629/2009,

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile art. I pct. 1 -

5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și Anexa nr. 1 din O.U.G. nr.

105/2009.

Prin urmare, de la

data expirării termenului de 45 de zile prevăzut de art. 31 alin. (3) din Legea

nr. 47/1992 (calculat de la data publicării în M. Of. al României a acestei din

urmă decizii a Curții Constituționale: 14 februarie 2010) - respectiv 28 februarie

2010 - funcțiile de conducere a serviciilor publice deconcentrate au revenit în

regimul funcției publice reglementat de art. 13 din Legea nr. 188/1999 în

reglementarea anterioară modificărilor care i-au fost aduse prin O.U.G. nr.

37/2009 și nr. 105/2009.

Particularizând la

situația reclamantului, s-a constatat că în perioada 28 mai 2008 - 28 februarie

2010 acesta a exercitat o funcție de conducere în regim contractual,

raporturile sale de serviciu ca funcționar public fiind suspendate. Prin

urmare, neavând, în perioada menționată, calitatea de funcționar public, nu

subzistă incompatibilitatea reglementată de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea

nr. 161/2003. Incompatibilitatea nu poate fi reținută în baza art. III alin.

(9) din O.U.G. nr. 37/2009 ori art. IV alin. (9) din O.U.G. nr. 105/2009

întrucât, pe perioada executării contractului de management, persoanelor care

ocupă funcții de conducere a serviciilor publice deconcentrate li se aplică

doar prevederile art. 70, 71, 79, 94 - 98 și 111 - 114 din Legea nr. 161/2003,

nu și cele ale art. 88 din această lege.

II. Perioada 12 iulie

2010 până în prezent

După pronunțarea de

către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 414/2010 referitoare la obiecția de

neconstituționalitate a dispozițiilor de modificare a Legii nr. 188/1999

(publicată în M. Of. nr. 291/4 mai   2010), prin Ordinul nr. 402/2010

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis ca, începând cu data de

31 mai 2010, reclamantul, consilier superior, să coordoneze activitatea

Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău până la înființarea și

ocuparea funcțiilor publice de conducere conform Legii nr. 188/1999. În același

sens a fost emisă de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

Bacău Decizia nr. 45 din 1 iunie 2010. Exercitarea temporară a funcției publice

de conducere de director executiv la aceeași direcție a fost dispusă de

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Ordinul nr. 1138/2010.

Revenirea reclamantului pe funcția publică de execuție de consilier superior

s-a făcut, începând cu data de 1 septembrie 2010, prin Decizia nr. 62/2010

emisă de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, pentru ca prin

Ordinul nr. 2257/2010 emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

reclamantul să fie numit din nou pe funcția publică de conducere de director

executiv, pe perioada suspendării titularului postului.

Sintetizând, astfel

cum s-a reținut la punctul I al considerentelor, a arătat judecătorul fondului

că începând cu data de 28 februarie 2010, reclamantul a exercitat o funcție

publică (atât de conducere, cât și de execuție) în sensul Legii nr. 188/1999.

Prin raportul de

evaluare înregistrat la Inspecția de Integritate a Agenției Naționale de

Integritate la 9 iunie 2011 s-a reținut, pentru perioada analizată (12 iulie

2010 - prezent) existența incompatibilității reglementate de art. 94 alin. (2)

lit. a) și d) din Legea nr. 161/2003, respectiv incompatibilitatea dintre

calitatea de funcționar public și cea de exercitare a unei funcții sau activități

în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, respectiv cea de membru al

unui grup de interes economic. Incompatibilitatea fost reținută în raport de

calitatea reclamantului de director executiv și de asociat și administrator al

SC A.M. SRL Bacău.

În raportul pârâtei

nu se menționează, iar pârâta nu a probat existența incompatibilității

reglementate de art. 94 alin. (2) lit. a). În perioada analizată, (astfel cum

s-a reținut) reclamantul a avut calitatea de funcționar public, funcție care a

fost exercitată în cadrul unei autorități publice (Direcția pentru Agricultură

și Dezvoltare Rurală Bacău), însă această situație nu este cea prevăzută de

textul legal care presupune exercitarea simultană a cel puțin două astfel de

funcții.

În ceea ce privește

incompatibilitatea reglementate de art. 94 alin. (2) lit. d) din Legea nr.

161/2003 a reținut curtea de apel următoarele:

Astfel cum rezultă

din adresa nr. 97368 din 5 aprilie 2011 a Oficiului Național al Registrului

Comerțului (cu referire la SC A.M. SRL), SC A.M. SRL a fost înființată în

noiembrie 2006 având ca asociate un număr de 12 societăți comerciale și

agricole, între care și SC R. SRL la care reclamantul a avut calitatea de

asociat și administrator până la data de 2 aprilie 2010. Reclamantul a avut, de

la data înființării societății (data de 7 septembrie 2010 fiind înscrisă în

registrul comerțului ca dată de expirare a mandatului), calitatea de membru al

consiliului de administrație al SC A.M. SRL.

Grupul de interes

economic este reglementat prin dispozițiile art. 118 - 231 din Legea nr.

161/2003, art. 118 definindu-l ca o asociere între două sau mai multe persoane

fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul

înlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al

îmbunătățirii rezultatelor activității respective.

Identificând la SC

A.M. SRL caracteristicile grupului de interes economic rezultând din definiția

legală, pârâta a reținut starea de incompatibilitate a reclamantului.

S-a constatat, de

către judecătorul fondului, pe de o parte, că reclamantul nu are calitatea de

asociat la SC A.M. SRL, ci doar pe cea de administrator, incompatibilitatea

prevăzută de Legea nr. 161/2003 referindu-se la calitatea de membru al unui

grup de interes economic. Reclamantul a avut calitatea de asociat - până la

data de 2 aprilie 2010, în condițiile în care raportul de evaluare reține ca

moment de început al acestei incompatibilități data de 12 iulie 2010 - al uneia

dintre societățile comerciale care au calitatea de asociat al SC A.M. SRL.

Pe de altă parte, s-a

reținut că o entitate este grup de interes economic dacă este constituită ca

atare, art. 118 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 prevăzând că acesta este

persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant

sau necomerciant, iar constituirea sa se face, potrivit art. 120 alin. (1),

prin contract semnat de toți membrii și încheiat în formă autentică, denumit

act constitutiv. Una dintre mențiunile pe care trebuie să le cuprindă actul

constitutiv, potrivit art. 122 alin. (1) lit. a), este «denumirea, precedată

sau urmată de sintagma "grup de interes economic" ori de inițialele

"G.I.E"».

În raport de cele mai

sus menționate, curtea de apel a considerat că nu poate fi reținută

incompatibilitatea reglementată de art. 94 alin. (2) lit. a) și d) din Legea

nr. 161/2003 doar în considerarea calității reclamantului de administrator al

SC A.M. SRL.

Împotriva Sentinței

nr. 194 din data de 16 noiembrie 2011 pronunțate de către Curtea de Apel Bacău,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs

în termen legal atât reclamantul C.I. cât și pârâta Agenția Națională de

Integritate, prin care s-a solicitat, de către reclamant, admiterea căii

extraordinare de atac și desființarea în parte a hotărârii atacate în sensul

înlăturării existenței stării de incompatibilitate prin încălcarea art. 88 din

Legea nr. 161/2003 pentru perioada 28 mai 2009 - 29 aprilie 2010 și nu numai

pentru perioada 28 mai 2009 - 28 februarie 2010, cu menținerea celorlalte

dispoziții ale sentinței, și, de către Agenția Națională de Integritate,

admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate în sensul

respingerii pe fond a contestației și a menținerii ca temeinic a raportului de

evaluare din 9 iunie 2011.

S-a învederat, prin

motivele de recurs formulate de reclamantul C.I., că hotărârea instanței de

fond este nelegală și netemeinică, în parte, reținându-se eronat: - că de la

data expirării termenului de 45 de zile prevăzut de art. 31 alin. (3) din Legea

nr. 47/1992 (calculat de la data publicării în M. Of. a Deciziei nr. 1629/2099

a Curții Constituționale - 14 ianuarie 2010), anume 28 februarie 2010 funcțiile

de conducere a serviciilor publice deconcentrate au revenit în regimul funcției

publice reglementat de art. 13 din Legea nr. 188/1999 în reglementarea

anterioară modificărilor care i-au fost aduse prin O.U.G. nr. 37/2009 și nr.

105/2009; - că se impune menținerea stării de incompatibilitate pentru perioada

28 februarie 2010 - 29 aprilie 2010 (data încetării calității recurentului de

consilier local).

Este adevărat, a

relevat reclamantul, că potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

"Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind

neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la

publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval,

Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile

neconstituționale cu dispozițiile Constituției", dar acesta a mai precizat

că prima instanță a omis că și după data de 28 februarie 2010 raporturile sale

de serviciu au rămas în continuare suspendate, în condițiile în care a

exercitat o funcție de conducere în regim contractual, aceea de director

coordonator în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău,

în baza Ordinului ministrului agriculturii nr. 2819/2009 și a contractului de

management.

Această situație, s-a

arătat, a durat până în data de 31 mai 2010 când, prin Ordinul ministrului

agriculturii nr. 401/2010 s-a dispus încetarea Ordinului de numire nr.

2819/2009 și a contractului de management, recurentul redobândind calitatea de

funcționar public. Or, întrucât mandatul de consilier local în cadrul

Consiliului local al municipiului Bacău a încetat prin demisie în data de 29 aprilie

2010, când raporturile de serviciu erau încă de natură contractuală, a

considerat reclamantul că nici pentru perioada 28 februarie 2010 - 29 aprilie

2010 nu există temei legal pentru a se reține incompatibilitatea prevăzută de

art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Agenția Națională de

Integritate a considerat, din perspectiva art. 304 pct. 8 din C. proc. civ., că

instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbând

natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, și, din

perspectiva art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., că hotărârea a fost dată cu

aplicarea greșită a legii.

A precizat pârâta

Agenția Națională de Integritate, în primul rând, că declanșarea procedurii de

evaluare a nerespectării regimului juridic al incompatibilităților a avut în

vedere perioada în care reclamantul a exercitat funcția de consilier local în

cadrul Consiliului Local Bacău, iar din verificarea declarațiilor de avere și

de interese depuse a reieșit că acesta a deținut simultan și funcția de

consilier superior (funcționar public), precum și funcția publică de director

coordonator (manager), lucru neavut în vedere de judecătorul de fond la

soluționarea pe fondul cauzei. În perioada supusă evaluării reclamantul a

deținut în cadrul aceleiași instituții, Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală Bacău, funcția de consilier superior - funcționar public (de

la data de 21 aprilie 2009 până la data de 2 iunie 2009 și de la data de 31

martie 2010 până în prezent), director coordonator asimilat funcției publice

(28 mai 2009 - 8 octombrie 2009 și 2 noiembrie 2009 - 31 martie 2010), cât și

calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local Bacău (4 iulie 2008 -

29 aprilie 2010), calități care au generat existența stării de incompatibilitate.

A apreciat Agenția

Națională de Integritate că, prin raportare la conținutul prevederilor art. 88

alin. (1) lit. c) și ale art. 94 din Legea nr. 161/2003, ale art. III alin.

(3), (6), (8) și (9) din O.U.G. nr. 37/2009, rezultă fără echivoc faptul că

reclamantul fiind numit într-o funcție de conducere în temeiul O.U.G. nr.

37/2009 trebuia să se supună regimului juridic reglementat de actul normativ

prin care respectiva funcție a fost creată, inclusiv regimului de

incompatibilități instituit prin art. III alin. (7) din O.U.G. nr. 37/2009 care

face trimitere expresă la art. 94 din Legea nr. 161/2003.

Recurenta pârâtă a

menționat că deși regimul de incompatibilități impus funcției de director

coordonator prin O.U.G. nr. 37/2009 este diferit de ansamblul de

incompatibilități impus funcției de consilier local, prin art. 88 din Legea nr.

161/2003 acest fapt nu poate conduce la concluzia că reclamantul care a deținut

simultan ambele funcții, ar fi trebuit să se supusă, în ceea ce privește

incompatibilitățile, doar dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 161/2003,

încălcând dispozițiile legale care reglementează starea de incompatibilitate a

funcției publice de director coordonator.

Este evidentă, din

interpretarea sistematică a dispozițiilor legale, incompatibilitatea generată

de deținerea simultană, a funcției de demnitate publică de consilier local, a

funcției de director coordonator în condițiile O.U.G. nr. 37/2009, și a

funcției publice de consilier superior, aceste situații existând la momentul

declanșării procedurii de evaluare a stării de incompatibilitate. Judecătorul

fondului, s-a susținut, nu a avut în vedere aceste împrejurări la soluționarea

pricinii, acesta invocând și analizând speța numai din perspectiva

dispozițiilor art. 88 lit. c) din Legea nr. 188/1999 și procedând doar la

evaluarea unei jumătăți din starea de fapt, cu ignorarea esențialului, anume a

faptului că funcțiile publice de director coordonator și de consilier superior

generau incompatibilitatea cu deținerea calității de consilier local.

În ceea ce privește

reținerea primei instanțe în sensul că reclamantul a deținut în cadrul SC A.M.

SRL numai calitatea de asociat, nu și pe cea de administrator, și că societatea

în analiză nu are caracteristicile unui grup de interes economic, Agenția Națională

de Integritate a relevat că aceasta este neîntemeiată, în realitate SC A.M. SRL

fiind o societate comercială, în cadrul căreia sunt asociate mai multe persoane

juridice în scopul înlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor

săi, conform dispozițiilor art. 118 din Legea nr. 161/2003, care are calitatea

de grup de interes economic reclamantul deținând în cadrul acesteia atât

calitatea de asociat și administrator cât și funcția de director executiv.

Prima instanță

trebuia să constate, a precizat recurenta pârâtă, că la evaluarea stării de

incompatibilitate, pentru perioada 12 iulie 2010 și până în prezent, s-a avut

în vedere deținerea funcției publice de director executiv și exercitarea

calității de asociat și administrator la SC A.M. SRL - grup de interes

economic, care desfășoară în continuare activități comerciale și nicidecum nu

poate fi reținută "doar considerarea calității de administrator" cum

în mod greșit a apreciat instanța de fond. Astfel, în speță devin aplicabile

dispozițiile Secțiunii 5 - Incompatibilități privind funcționarii publici din

Legea nr. 161/2003, potrivit cărora "calitatea de funcționar public este

incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit,

precum și cu funcțiile de demnitate publică și funcționarii publici nu pot

deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau

neremunerate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice sau în calitate

de membri ai unui grup de interes economic" [art. 94 alin. (1) și alin.

(2) lit. a) și d)], precum și cu "calitatea de funcționar public sau

angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului

local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al

prefecturii din județul respectiv" [art. 88 alin. (1) lit. c)].

Recursurile sunt

nefondate și urmează a fi respinse, pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

În mod corect, urmare

a interpretării și aplicării corecte a legii la circumstanțele de fapt ale

cauzei, instanța de fond a procedat la admiterea în parte a acțiunii în

contencios administrativ formulate de reclamantul C.I., la anularea în parte a

raportului de evaluare înregistrat la Inspecția de Integritate a Agenției

Naționale de Integritate la 9 iunie 2011, la înlăturarea constatării existenței

stării de incompatibilitate, prin încălcarea art. 88 din Legea nr. 161/2003,

pentru perioada 28 mai 2009 - 28 februarie 2010, precum și a constatării

existenței stării de incompatibilitatea, prin încălcarea art. 94 din Legea nr.

161/2003, pentru perioada de la 12 iulie 2010 și până la momentul pronunțării

sentinței, și la menținerea celorlalte dispoziții ale raportului de evaluare

contestat.

Potrivit prevederilor

art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările

ulterioare, funcția de consilier local este incompatibilă cu "calitatea de

funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul

propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului

județean ori al prefecturii din județul respectiv", iar conform

dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. a) și, respectiv, lit. d) din același act

normativ, funcționarii publici "nu pot deține alte funcții și nu pot

desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

"în cadrul autorităților sau instituțiilor publice" (lit. a) și,

respectiv, "în calitate de membru al unul grup de interes economic"

(lit. d).

Prin concluziile

raportului de evaluare din 9 iunie 2011 emis de Inspecția de Integritate din

cadrul Agenției Naționale de Integritate s-a constatat că începând cu data de 4

iulie 2008 și până la data încheierii actului administrativ în discuție

reclamantul C.I. s-a aflat și se află în stare de incompatibilitate deoarece nu

a respectat regimul juridic al incompatibilităților prin încălcarea

dispozițiilor art. 88 și 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor

publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu

modificările și completările ulterioare.

În concret, s-a

reținut că reclamantul C.I. a deținut simultan, în perioada 4 iulie 2008 și

până la data de 9 iunie 2011 (data emiterii raportului de evaluare) următoarele

calități și funcții publice: în perioada 4 iulie 2008 - 29 aprilie 2010,

consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, consilier

superior (de la data de 21 aprilie 2009 până la data de 2 iunie 2009 și de la

data de 31 martie 2010 și până la zi) și funcția de director coordonator (în

perioadele 28 mai 2009 - 8 octombrie 2009, 2 noiembrie 2009 - 31 martie 2010);

în perioada 12 iulie 2010 și până la data întocmirii raportului de evaluare,

director executiv, funcția de consilier superior (de la data de 21 aprilie 2009

și până la data de 2 iunie 2009 și de la data de 31 martie 2010 și până la zi),

funcția de director executiv și calitatea de asociat și administrator al SC

A.M. SRL (grup de interes economic), nr. de ordine la Oficiul Registrului

Comerțului X (administrator de la data de 30 august 2006 și până la data de 7

septembrie 2010).

Judecătorul fondului

a reținut în mod întemeiat, pe baza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, că

reclamantul C.I. a avut calitatea de consilier în cadrul Consiliului Local al

Municipiului Bacău începând cu data de 4 iulie 2008, că această calitate a

încetat la data de 29 aprilie 2010 urmare demisiei, și că nu poate fi reținută

existența unei situații de incompatibilitate pentru perioada 28 mai 2009 - 28

februarie 2010 (perioadă în care raporturile de serviciu ale reclamantului, ca

funcționar public - consilier superior, au fost suspendate, acesta exercitând o

funcție de conducere pe baza unui contract de management).

Într-adevăr,

reclamantul a fost numit, prin Ordinul nr. 1353/2009 și ulterior prin Ordinul

nr. 2819/2009, emise de ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării

rurale, în calitate de director coordonator (funcție de conducere ocupată în

regim contractual și nu de funcție publică) al Direcției pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală Bacău, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 37/2009 și,

respectiv, O.U.G. nr. 105/2009, declarate neconstituționale, prima prin Decizia

nr. 1257/2009 a Curții Constituționale a României și a doua prin Decizia nr.

1629/2009 a Curții Constituționale a României.

Prima instanță a

făcut, prin hotărârea recurată, o justă aplicare a prevederilor legale

incidente litigiului, și a statuat judicios că, de la data expirării termenului

de 45 de zile prevăzut de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (calculat de

data publicării în M. Of. a Deciziei nr. 1629/2009 a Curții Constituționale -

14 februarie 2010), respectiv de la data de 28 februarie 2010, funcțiile de

conducere a serviciilor publice deconcentrate au revenit în regimul funcției

publice reglementat de art. 13 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici în reglementarea anterioară modificărilor care au fost

aduse prin O.U.G. nr. 37/2009 și nr. 105/2009.

Prin urmare, instanța

de fond a constatat, în mod corect, că în perioada 28 mai 2008 - 28 februarie

2010 reclamantul a exercitat o funcție de conducere în regim contractual

(raporturile sale de serviciu ca funcționar public fiind suspendate), și că nu

subzistă pentru perioada menționată incompatibilitatea reglementată de art. 88

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările

ulterioare, întrucât atât art. III alin. (9) din O.U.G. nr. 37/2009 cât și art.

IV alin. (9) din O.U.G. nr. 105/2009 au prevăzut expres că pe perioada

executării contractului de management persoanelor care ocupă funcții de

conducere a serviciilor publice deconcentrate li se aplică doar prevederile

art. 70, 71, 79, 94 - 98 și 111 - 114 din Legea nr. 161/2003, nu și cele ale

art. 88 din această lege.

Susținerile

reclamantului în sensul că se impune înlăturarea constatării existenței stării

de incompatibilitate, potrivit art. 88 din Legea nr. 161/2003, pentru perioada

28 mai 2009 - 20 aprilie 2010 și nu numai pentru perioada 28 mai 2009 - 28

februarie 2010, nu pot fi primite, relevante fiind efectele Deciziei nr.

1629/2009 a Curții Constituționale a României [prin raportare la prevederile

art. 147 alin. (1) din Constituția României și art. 31 alin. (3) din Legea nr.

47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale], și nu cele

ale Ordinului nr. 401/2010 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale

prin care s-a constatat "încetarea de drept" a Ordinului de numire

nr. 2819/2009 și a contractului de management încheiat între ministrul

agriculturii și dezvoltării rurale și reclamant, cu privire la funcția de

director coordonator în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Bacău.

Cât privește

constatarea din raportul Agenției Naționale de Integritate, referitoare la

existența - începând cu data de 12 iulie 2010 și până la data încheierii

actului administrativ menționat - incompatibilității prevăzute de art. 94 alin.

(2) lit. a) și d) din Legea nr. 161/2003 (prin raportare la calitatea

reclamantului de director executiv și de asociat și administrator al SC A.M.

SRL Bacău), se reține, în primul rând, că în mod întemeiat instanța de fond a

relevat că nu s-au administrat dovezi din care să rezulte că sunt incidente în

litigiu prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003. Este

necontestat că, în perioada analizată, reclamantul a avut calitatea de

funcționar public în cadrul unei autorității publice (Direcția pentru

Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău), dar în schimb nu s-a probat

împrejurarea că, în aceeași perioadă, acesta a deținut alte funcții sau a desfășurat

alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul unei alte autorități

sau instituții publice.

În al doilea rând, se

constată că judecătorul fondului, cu o motivare argumentată și convingătoare, a

statuat în mod just că nu subzistă în cazul reclamantului nici

incompatibilitatea instituită prin prevederile art. 94 alin. (2) lit. d) din

Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, neputând fi

identificate în ceea ce o privește pe SC A.M. SRL caracteristicile grupului de

interes economic, astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 118 - 231 din

Legea nr. 161/2003. Pe de o parte, cum corect s-a reținut, reclamantul nu a

avut și nu are, în nume propriu, calitatea de asociat al SC A.M. SRL, implicit

nici calitatea de "membru al unui grup de interes economic", și, pe

de altă parte, societatea mai sus menționată nici nu întrunește cerințele

legale pentru a fi calificată "grup de interes economic" întrucât

este înființată pe o durată nelimitată și nu pe o perioadă determinată, așa cum

impune art. 118 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, iar actul constitutiv al

acesteia nu cuprinde denumirea, precedată sau urmată de sintagma "grup de

interes economic" ori de inițialele "G.I.E.", astfel cum

prescrie art. 122 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege nr. 161/2003.

În raport de cele mai

sus arătate, fiind legală și temeinică hotărârea atacată și neîntemeiate

motivele de recurs invocate în cauză, urmează a se dispune, în temeiul art. 312

alin. (1) din C. proc. civ., cu modificările și completările ulterioare,

respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de reclamantul C.I. și de

pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 194 din data de

16 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de C.I. și de Agenția Națională de Integritate, împotriva Sentinței

nr. 194 din 16 noiembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - AS