ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1626/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1626/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin Sentința penală nr.

196 din 30 aprilie 2008 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în

Dosar nr. 4217 /121/2007, s-a

dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea

încadrării

juridice a

infracțiunilor de trafic de persoane reținute prin rechizitoriu

în sarcina inculpatului, din infracțiunile

prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

, respectiv, a art. 13 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în

infracțiunile prevăzute de art. de art. 12 alin. (1), respectiv art. 13 alin. (î)

din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, în

consecință, l-a condamnat inculpatul C.V., la:

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicere a

drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 12

alin. (1) din Legea

nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 6 ani închisoare și 4 ani interzicere a

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 33 lit. a, raportat la art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen.

, au fost contopite

pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca

acesta să execute pedeapsa

cea mai grea, de 6 ani închisoare,

sporită

la 7 ani închisoare, și 4 ani interzicere a drepturilor prevăzute

de art.

64 lit. a), b), d) și e) C. pen.;

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 și

71 C. pen.

A fost menținută stare de arest a

inculpatului și dedusă prevenția, de la 16 aprilie 2007 la zi.

S-a luat act că partea

vătămată P.C.R. nu s-a

constituit

parte civilă în cauză. În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, cu referire la art.

118

C. pen., s-a dispus confiscarea de la

inculpat a sumei de 88.300

euro sau

echivalentul în lei, calculat la momentul executării măsurii.

S-a dispus menținerea sechestrului asigurător

instituit în faza de urmărire penală asupra bunurilor ridicate de la inculpat

(un autoturism marca BMW, suma de 1.155 euro și un lanț din metal galben în

lungime de 45 cm.).

În fine inculpatul a fost la plata sumei de

1800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut,

în esență, cele ce urmează:

Prin Rechizitoriul nr. 209/ D/P din 11 mai 2007

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.T.D.I.I.C.C.O.T.

Galați, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul C.V.,

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a)

și art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., și de art. 4 alin. (2) din

Legea

nr. 143/2000, reținându-se că acesta, în perioada 2004 - 2006,

neavând

loc de muncă și hotărât „să facă” bani, a racolat tinere pe care le trimitea în

Italia și Spania pentru a practica prostituția, de pe urma acestei activități

inculpatul obținând importante sume de bani.

Astfel, în cursul

anului 2004, inculpatul a convins-o iar apoi a

condus-o personal pe martora F.L.

în Italia pentru a practica prostituția, activitate în urma căreia inculpatul a

primit suma

de 8000 euro; tot în

anul 2004, inculpatul a racolat-o și a dus-o în

Italia pe martora C.A., căreia i-a reținut pașaportul și a

determinat-o și supravegheat-o îndeaproape să

practice prostituția,

obținând suma 18.000 euro.

În același mod a procedat inculpatul și cu

numitele L.A., C.A.E. (în vârstă de 16 ani) și P.C.R., iar în anul 2006 și cu

martora M.E.M., pe care a convins-o să meargă în Spania.

În urma unei percheziții domiciliare

efectuate la 16 aprilie 2007, la locuința inculpatului s-a descoperit un

fragment dintr-un comprimat

ecstasy (0,08

g), în urma analizelor de laborator constatându-se că

face parte din

categoria drogurilor de mare risc.

Instanța de fond a reținut că situația de

fapt și vinovăția inculpatului sunt probate iar cu privire la încadrarea

juridică a

infracțiunilor prevăzute de art.

12 și 13 din Legea nr. 678/2001 s-a apreciat că este greșită prin reținerea

formelor agravante deoarece

faptele inculpatului, de a ademeni, racola,

transporta și caza mai multe persoane de sex feminin, printre care și două

minore, în

vederea practicării prostituției

în Italia și Spania întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor

menționate, în forma simplă, prevăzută

de art.

12 alin. (1) și de art. 13 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

în privința ambelor.

Împotriva sus-menționatei sentințe au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul C.V.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a

solicitat desființarea

în parte a sentinței

și, în rejudecare, reindividualizarea pedepselor

aplicate inculpatului,

apreciindu-se că acestea sunt prea mici în raport cu gradul de pericol social

al faptelor, forma continuată și numărul actelor materiale reținute pentru

fiecare infracțiune.

Inculpatul a solicitat,

în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art.

10 lit. a) C. proc. pen., achitarea pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, înlăturarea art.

41 alin. (2) C. pen., din încadrarea juridică a infracțiunii prevăzute de

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și

reținere în sarcina sa a unui singur act material, aplicarea dispozițiilor art.

13 C. pen. și, în

consecință, aplicarea unei pedepse adecvate, întrucât

actul material comis asupra martorei F.L. a fost săvârșit înainte de intrarea

în vigoare a O.U.G. nr. 79/2005, precum și

schimbarea

încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 12 din

Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prevăzută de art.

329 alin. (1), cu

aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

Totodată, la

dezbaterile care au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2009, s-a

prezentat persoana interesată M.A.,

care a solicitat ridicarea sechestrului asigurător asupra autoturismului

marca BMW.

Prin Decizia penală nr. 4/ A din 4 februarie

2009 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie, s-au dispus

următoarele:

Au fost admise apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de inculpatul C.V., a

fost desființată în

parte

sentința apelată și, în rejudecare, a fost aplicată inculpatului, pe

o durată de 2 ani, pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen. și

pentru infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin.

(1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.; s-a

constatat că, în procesul analizelor de laborator cantitatea de 0,08 gr. de

drog a fost consumată.

Totodată, a fost admisă cererea formulată de

persoana

interesată M.A. și s-a dispus

ridicarea sechestrului asigurător

instituit în faza de urmărire penală

asupra autoturismului marca BMW, și a fost atrasă atenția

persoanei interesate că are obligația să păstreze

autoturismul până la

rămânerea definitivă a hotărârii; consecutiv, a

fost înlăturată dispoziția de menținere a sechestrului asigurător, instituită

în cursul urmăririi penale asupra sus-identificatului autoturism.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale

sentinței.

De asemenea, a fost menținută măsura

arestării preventive a

inculpatului și

dedusă durata detenției preventive la zi.

Pentru a dispune

astfel, Curtea de Apel a motivat după cum

urmează:

Cu privire la apelul inculpatului:

S-a apreciat că în mod corect acesta a fost

condamnat și

pentru infracțiunea prevăzută

de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

întrucât fapta acestuia, de a deține în vederea consumului propriu

cantitatea de 0,08 grame dintr-un comprimat

ecstasy, întrunește în

drept elementele constitutive ale infracțiunii

sus-amintite.

Cu privire le

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea

nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

s-a apreciat că

încadrarea juridică este

corectă, din probele administrate în cauză

rezultând că inculpatul, în

baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a racolat din România,

transportat și cazat în străinătate pe martorele F.L. și C.A.E.,

pe care Ie-a exploatat și obligat să practice

prostituția, inculpatul

acționând prin inducerea în eroare ori prin

constrângere fizică și morală.

Cu privire la cererea privind schimbarea

încadrării juridice, din

infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art.

329 alin. (1) cu aplicare

art. 41 alin. (1) C. pen., s-a reținut că nu

poate

fi primită, încadrarea juridică reținută de instanța de fond fiind

corectă.

În apelul Parchetului

:

Cu privire la

individualizarea pedepsei s-a apreciat că, față de

modalitățile și împrejurările

săvârșirii faptelor, de urmarea produsă și

de persoana inculpatului (care

nu are antecedente penale), nu se

impune majorarea pedepselor aplicate, apreciindu-se că

reeducarea

inculpatului se poate

realiza în condiții optime prin executarea pedepsei rezultante aplicate de

instanța de fond.

S-a apreciat însă că apelul Parchetului

trebuie să fie admis, dar pentru un alt considerent, și anume pentru

neaplicarea de către prima instanță a pedepsei complementare a interzicerii și

a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen. și pentru infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, avându-se în vedere

gravitatea faptei și împrejurările cauzei.

Referitor le cererea persoanei interesate M.A.,

formulată în conformitate cu dispozițiile art. 168 C. proc. pen., s-a apreciat

că este întemeiată, avându-se în vedere că a fost depusă la dosar Sentința

civilă nr. 7524 din 21 octombrie 2008 a

Judecătoriei

Galați, definitivă și irevocabilă, prin care s-a constatat

perfectată

vânzarea autoturismului,

intervenită între

inculpat și persoana interesată; consecutiv, s-a apreciat că dispoziția din

sentință de menținere a

sechestrului asigurător asupra autoturismului nu

se mai justifică.

Împotriva acestei din urmă

decizii, în termen legal, inculpatul

C.V. a declarat recursul de față, solicitând, potrivit cazurilor de

casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc. pen.,

schimbarea încadrării juridice, prin înlăturarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

aplicarea art. 13 C. pen., în privința infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1)

din Legea nr.

678/2001, cu stabilirea unei

pedepse adecvate și reindividualizarea

celorlalte pedepse.

Recursul nu este fondat.

Din probele administrate în cauză, rezultă că

inculpatul se face

vinovat de săvârșirea

faptelor pentru care a fost trimis în judecată și

condamnat, că încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și că

pedepsele atât cele stabilite pentru fiecare

infracțiune cât și cea rezultantă au fost judicios individualizate.

Cererea de schimbare a

încadrării juridice în sensul înlăturării

aplicării art. 41 alin. (2) C. pen., din încadrarea

juridică a infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001,

urmând să se

rețină un singur act material,

respectiv doar cel împotriva martorei

F.L.,

se apreciază că nu este întemeiată.

Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001,

recrutarea,

transportarea, transferarea,

găzduirea sau primirea unui minor, în

scopul exploatării acestuia,

constituie infracțiunea de trafic de minori, iar potrivit art. 41 alin. (2) C.

pen., infracțiunea este continuată când

o

persoană săvârșește, la diferite intervale de timp, dar în realizarea

aceleiași

rezoluții, acțiuni sau inacțiuni ce reprezintă, fiecare în parte, conținutul

aceleiași infracțiuni.

Analizând dosarul cauzei, Înalta Curte

constată că inculpatul, în perioada 2001 - noiembrie 2006, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, în mod repetat, a racolat în România, transportat și

cazat în străinătate pe martorele minore F.L. și C.A.E., pe care Ie-a exploatat

și obligat la practicarea

prostituției,

inculpatul acționând prin inducerea în eroare, ori prin

constrângere.

Astfel, din probele administrate rezultă că

în mod corect s-a

reținut că și martora C.A.E.

a fost subiectul pasiv al

infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1)

din Legea nr. 678/2001 și,

deci, încadrarea

juridică dată activității infracționale (ale cărei victima

au fost cele

două tinere mai sus numite) este corectă.

Critica referitoare la

neaplicarea art. 13 C. pen., în privința

infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicare art. 41 alin. (2) C. pen., se

învederează, de asemenea, a fi

nefondată, fiind decisiv să se observe că

O.U.G nr. 79/2005 a intrat

în vigoare la 17

iulie 2005, iar activitatea infracțională a inculpatului, începută în cursul

anului 2004, s-a epuizat în cursul lunii noiembrie

2006, adică sub

imperiul legii noi, astfel că dispozițiile art. 13 C. pen., nu pot fi

incidente.

Tot astfel, instanța de apel a confirmat, cu

justificat temei, hotărârea primei instanțe și sub aspectul sancțiunilor

penale,

apreciind în mod judicios că

pedepsele stabilite și pedeapsa aplicată

în vederea executării, într-un

loc de deținere, se învederează a fi fost judicios individualizate, pericolul

social, atât cel abstract cât și cel

concret,

al unor astfel de infracțiuni, a căror frecventă este de natură

a

îngrijora organele judiciare, justificând un tratament sancționator

chiar mai aspru, iar cel aplicat de prima

instanță este necesar și

îndestulător

pentru realizarea finalităților prevăzute de art. 52 C. pen.

În fine, examinându-se

cauza și potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

, nu s-a constatat nici existența vreunui alt

caz, din cele prevăzute la alin. (1), care, invocat din oficiu, ar fi de natură

să ducă la casarea deciziei atacate.

Astfel fiind, în baza art.

385

15

alin. (1), pct. 1, lit. b) C. proc. pen.

, Înalta Curtea va respinge recursul, ca nefondat, și

îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca

onorariul apărătorului desemnat din oficiu (până la prezentarea apărătorului

ales), precum și onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru părțile

vătămate, să fie avansate din fondul Ministerului Justiției si Libertăților

Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul C.

V. împotriva deciziei penale nr. 4/ A din 4 februarie

2009 a Curții

de Apel Galați, secția

de minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului,

timpul reținerii și al arestării preventive de la 16 aprilie 2007 la 4 mai

2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

900 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 lei reprezentând

onorariul apărătorului

desemnat din oficiu inculpatului până la prezentarea apărătorului ales și suma

de 600 reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru

intimatele părți vătămate C.A.E., L.E.M. (în prezent

C.A.), M.E.M. și P.R.C. se

vor avansa din fondul Ministerului Justiției

și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 mai

2009.