ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 405/2008

Anexa 13 – Berliște – poziția 25 „magazin mixt și bufet Iam”;

Anexa 26 – Ciudanovița – poziția 8 „magazin Jitin”; poziția 11 „bar și magazin Ciudanovița”

Anexa 35 – Domașnea – poziția 144 „magazin mixt Cănicea”

Anexa 58 – Prigor – poziția 7 „brutărie”

Anexa 61 – Rusca Montană – pozițiile 8, 124-126 „brutăre”; poziția 128 spațiile comerciale de la parterul blocului Rusaca Montană; poziția 129 – spațiile comerciale de la blocuri Rușchița;

Anexa 62 – Sacu – pozițiile 24 și 42 „magazin Tincova”;

Anexa 66 – Socol – poziția 15 „magazin universal”; poziția 47 spațiile comerciale de la blocul din Socol;

Anexa 77 – Zăvoi – poziția 49 „magazin mixt Voislova”;

Anexa 42 – Goruia – poziția 31 spațiile comerciale de la parterul blocului Goruia; pozițiile 33, 34 „magazin Goruia”;

Anexa 24 – Ciclova Română – poziția 16 „magazin Ilidia”;

Anexa 18 – Brebu – poziția 9 „magazin Apadia”;

Anexa 38 – Fîrliug – pozițiile 2 și 10 „complexe comercial Fîrliug”; poziția 6 „complex comercial”; poziția 22 „complex comercial Scăiuș”;

Anexa 17 – Bozovici – poziția 166 „magazin Prilipeți”;

Anexa 46 – Lăpușnicul Mare – poziția 6 „complex comercial Moceriș”. I. Recursul reclamantei se fondează, sentința urmând a fi modificată în parte, în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., în limitele și pentru considerentele care urmează: 1. Din eroare, instanța de fond a omis să ia act de renunțarea reclamantei la câteva dintre pozițiile din anexele la H.G. nr. 532/2002. Având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, Înalta Curte va lua act, în temeiul art. 246 C. proc. civ., de renunțarea reclamantei la anularea următoarelor: Anexa 47 pozițiile 6, 8 și 31; Anexa 52 poziția 2; Anexa 68 pozițiile 62-65. 2. Din eroare, instanța de fond nu a anulat Anexa 58 – Prigor – poziția 8, reținând că reclamanta ar fi pretins că întregul „bloc de specialiști” ar fi fost edificat din resursele cooperației. În realitate, reclamanta viza numai spațiile comerciale aflate la parterul acestui bloc. Există dovezi certe privind construirea acestor spații comerciale din fondurile cooperației: acordul de executare a lucrărilor de antrepriză pe anul 1986 al Consiliului Popular Județean Caraș-Severin pentru spațiile comerciale de la parterul blocului de 8 apartamente; tabelul planului de investiții pentru spații comerciale la parterul blocurilor; lista lucrărilor de investiții pe anul 1986 și sentința civilă nr. 183 din 10 mai 2007 a Judecătoriei Bozovici (Dosar nr. 984/194/2006) prin care a fost admisă acțiunea în constatarea dreptului de superficie al SC F. Caraș-Severin pentru terenul de sub spațiile comerciale 2 și 3 de la parterul „blocului de specialiști”. 3. În dispozitivul sentinței criticate, admițându-se în parte acțiunea, au fost anulate și pozițiile 12 și 7 din Anexa 64, fără a fi trecut numele comunei și nici denumirile construcțiilor din lista de inventar. În raport cu ceea ce a solicitat reclamanta, se constată că instanța de fond a comis o eroare, datorată însă modului neglijent și confuz în care reclamanta și-a formulat repetatele precizări de acțiune, iar nu culpei instanței. Reclamanta a indicat greșit Anexa 64 care se referă la comuna Sichevița în loc de Anexa 67 referitoare la Șopotu Nou, pentru aceasta din urmă ea solicitând anularea pozițiilor 2, 7, 11 și 12. Prin sentință au fost anulate pozițiile 12 și 7. În recurs reclamanta solicită a se anula și poziția 2 „brutărie”. Cererea este fondată: în cartea funciară a Comunei Șopotu Nou figurează terenul de 636 m.p. proprietatea Statului Român și construcția „Brutărie” proprietatea cooperativei Dalboșeț. În ceea ce privește poziția 11 „fosta primărie Ravensca și teren”, fără carte funciară, recurenta-reclamantă nu a dovedit că această construcție ar fi fost edificată din fondurile cooperației de consum. Înscrisurile depuse în dovedirea acestui fapt sunt unele neconcludente și altele ilizibile. 4. În recursul său, reclamanta face referire și la punctul IV din „precizarea la acțiune” depusă în rejudecare punctele 1-19. Instanța de fond a admis aceste puncte în cea mai mare parte. Fac excepție următoarele șase anexe: Anexa 13 – Berliște – poziția 25 (respinsă); Anexa 77 – Zăvoi – poziția 49 (cerută abia în recursul I); Anexa 46 – Lăpușnicul Mare – poziția 6 (cerută inițial în acțiune); Anexa 35 – Domașnea – poziția 144 (cerută în acțiune); Anexa 74 – Vărădia – poziția 24 (cerută prin acțiune); Anexa 20 – Bucoșnița – poziția 17 (cerută și ea prin acțiune). Primele 4 anexe fac și obiectul motivului 4 de recurs și vor fi analizate separat. În ceea ce privește Anex 74 – Vărădia poziția 24, ea figurează în inventar că: „sediul fostei primării și C.A.P., cu 11 spații cu 660 m.p., data dobândirii 1910”. Reclamanta a depus ca dovadă pentru proprietatea acestei clădiri copia cărții funciare Vărădia în care apare un teren de 1.443 m.p. și magazin universal, proprietar fiind SC P.C. SRL, ca urmare a vânzării din 21 martie 2003 făcută chiar de către Cooperativa de Consum Vărădia. Aceeași carte funciară anterior vânzării menționează ca proprietar cooperativa. Dar comparând datele din aceste înscrisuri cu datele de identificare din inventar, rezultă cert că nu este vorba despre același imobil, astfel încât anularea poziției 24 nu poate fi admisă. În ceea ce privește Anexa 20 Bucoșnița – poziția 17, ea figurează în inventar ca teren de 155 m.p. curți construcții în satul Goleț, dobândit în 1986. Reclamanta a susținut că pe acest teren se află „magazinul Goleț” edificat de ea, depunând ca dovadă dispozitivul sentinței civile nr. 616/1998 a Judecătoriei Caransebeș (Dosar nr. 2888/1997) în care se menționează respingerea acțiunii în evacuare formulată de Consiliul Local al comunei Bucoșnița împotriva SC F. Caraș-Severin și a Cooperativei Slatina Timiș. Înscrisul nu este concludent în privința construirii clădirii de către reclamantă, pe de o parte, întrucât din el nu rezultă că hotărârea se referă la acea construcție, iar pe de altă parte, pentru că din el nu rezultă raportul juridic civil în care se aflau părțile la data pronunțării sentinței (contract de locațiune sau folosința fără titlu valabil). Așa fiind, anularea poziției 17 nu poate fi admisă. 5. În ceea ce privește pct. 20 din tabelul anexă la pct. 1V din „precizarea la acțiune” depusă de reclamantă la a treia rejudecare în fond, în el se face trimitere la dosarul de recurs I. Aceasta cuprinde o listă a imobilelor a căror proprietate, în concepția reclamantei, este dovedită cu hotărâri judecătorești irevocabile. Este vorba de anexele: 20 - Bucoșnița pozițiile 4, 12, 17; 22 - Carașova poziția 29; 32 - Dalboșeț poziția 5; 46 - Lăpușnicul Mare poziția 51; 56 - Păltiniș poziția 38, 44, 45 și 72 - Turnul Ruieni poziția 2. Prima instanță a admis acțiunea anulând aceste poziții, cu excepția poziției 17 Bucoșnița, analizată mai sus. Soluția primei instanței este legală asupra acestei cereri, întrucât pentru toate construcțiile de la aceste poziții din inventare există hotărâri judecătorești irevocabile prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate al cooperativelor de consum locale. 6. Referitor la cele 14 anexe menționate în recurs ca nefiind admise de prima instanță, deși ar fi existat dovezi suficiente, Curtea de față constată admisibilă anularea următoarelor poziții: - Anexa 13 – Berliște – poziția 25 – magazin mixt cu bufet situat în satul Iam, pe baza procesului-verbal de recepție definitivă din 31 decembrie 1966. - Anexa 61 – Rusca Montană – poziția 128 – spațiile comerciale de la parterul blocului din Rusca Montană, pe baza adresei SC P. SA și a adresei din 28 septembrie 1983 a UJECOOP Reșița și poziția 129 – spațiile comerciale de la parterul blocurilor din Rușchița, (pe baza dovezilor de mai sus, precum și a listei de investiții pe anul 1986). - Anexa 66 – Socol – poziția 47 – spațiile comerciale de la parterul blocului, pe baza adresei UJECOOP Reșița și a adresei SC P. SA. - Anexa 42 – Goruia – poziția 31 – spațiile comerciale de la parterul blocului, pe baza adresei SC P. SA Reșița și pozițiile 33, 34 magazin mixt Goruia, pe baza dării de seamă statistice a investițiilor UJECOOP din anul 1972. - Anexa 17 – Bozovici – poziția 166 – magazinul din satul Prilipeți, pe baza înscrisurilor depuse în recursul de față din care rezultă că edificarea construcției de pe terenul proprietatea Statului Român s-a realizat de către Cooperativa de Consum Bozovici. Pentru celelalte poziții din anexele cu inventarele imobilelor, reclamanta nu a depus înscrisuri concludente, nedepunându-le pe cele invocate în mod expres pentru fiecare imobil: - Anexa 26 – Ciudanovița – poziția 8 „magazin Jitin” și poziția 11 „bar și magazin”, niciunul dintre înscrisurile menționate pentru ele nu a fost depus, iar adresa UJECOOP Reșița din 28 septembrie 1983 se referă la o brutărie. - Anexa 35 – Domoșnea – poziția 144 „magazin mixt Cănicea”, pentru care reclamanta nu a depus niciun înscris, cartea funciară Domașnea referindu-se la alt imobil decât cel descris în inventar. - Anexa 58 – Prigor – poziția 7 – „brutărie Prigor” pentru care reclamanta a invocat 3 înscrisuri, dar nu le-a depus; toate celelalte înscrisuri din dosar referitoare la comuna Prigor sunt în legătură cu executarea spațiilor comerciale de la parterul unor blocuri și cărțile funciare aferente lor. - Anexa 61 – Rusca Montană – pozițiile 8, 124, 125, 126 – „brutărie” pentru care reclamanta a invocat 5 înscrisuri, dar nu a depus niciunul. - Anexa 62 – Sacu – pozițiile 24 și 42 – „magazin Tincova”, pentru care reclamanta nu a invocat și nu a depus nicio dovadă. - Anexa 66 – Socol – poziția 15 – „magazin universal” pentru care reclamanta a invocat 4 înscrisuri din anii 1970, 1971 dar nu a depus niciunul. - Anexa 77 – Zăvoi – poziția 49 – „magazin mixt Voislova” pentru care reclamanta a invocat 3 înscrisuri, fără a le depune în cauză. Extrasul de carte funciară se referă la casa din comuna Zăvoi ca proprietar figurând familia O., este un înscris depus de reclamantă, dar neconcludent cu privire la construcția în discuție. - Anexa 24 – Ciclova Română – poziția 16 – „magazin Ilidia” pentru care reclamanta a invocat în recursul de față 4 înscrisuri, dar nu le-a depus. De altfel, acest imobil nu a fost solicitat prin acțiune și nici în precizările ulterioare, ci pentru prima dată în recurs acum, cererea fiind inadmisibilă. - Anexa 18 – Brebu – poziția 9 – „magazin Apadia” pentru care reclamanta a invocat abia în recursul de față o probă: decizia civilă nr. 615 din 08 aprilie 2004 a Curții de Apel Timișoara prin care s-a menținut sentința civilă nr. 68/2004 a Judecătoriei Caransebeș de respingere a acțiunii în evacuare formulată de comuna Brebu împotriva Cooperativei de Consum zonale Caransebeș. Decizia nu are valoarea probatorie pe care recurenta i-o atribuie, întrucât ea nu constituie și nici nu confirmă un drept de proprietate al cooperativei asupra construcției în litigiu, ci constată un raport contractual de locațiune existent între părți, reclamanta fiind doar chiriaș în acel spațiu. - Anexa 38 – Firliug – pozițiile 2 și 10 – „complex comercial Fîrliug” pentru care reclamanta a invocat abia în acest recurs, ca dovadă, extrasul de carte funciară Fîrliug. Acest înscris nu cuprinde însă nicio mențiune cu privire la cooperativa de consum sau la F. Poziția 6 „complex comercial” pentru care reclamanta a susținut că ar fi fost construită cu contribuția membrilor cooperatori, depunând un proces-verbal din 28 februarie 1988, nu poate fi admisă. Înscrisul olograf depus nu este concludent cu privire la edificarea construcției cu mijloacele cooperativei. El consemnează doar într-o formă echivocă și sumară, intenția membrilor cooperatori ca, în viitor, să contribuie cu sume între 100 și 400 RON pentru fiecare familie la construirea unui magazin mixt. Acest început de dovadă, în lipsa altor înscrisuri care să materializeze realizarea construcției, nu poate fi primit. Poziția 22 „complex comercial”, pentru care reclamanta a invocat abia în recursul de față o dovadă, nu poate fi anulată. Extrasul de carte funciară Scăiuș nu conține nicio mențiune referitoare la cooperativa de consum. - Anexa 46 – Lăpușnicul Mare – poziția 6 – „complex comercial Moceriș”, pentru care reclamanta a depus abia în recursul de față înscrisuri, invocând în principal decizia civilă nr. 574 din 08 aprilie 1997 a Tribunalului Caraș-Severin, dar și listele de inventar și alte înscrisuri privind magazinul. Dovezile invocate sunt neconcludente: hotărârea judecătorească se referă la contractul de închiriere valabil la acea dată între cooperativă (chiriaș) și primăria comunei, iar listele de inventar pentru mijloacele fixe din 1991 și ulterior, precum și devizul unei lucrări la instalația electrică din anul 1971 nu dovedesc că reclamanta ar fi construit clădirea. II. Recursurile pârâtelor Consiliul Județean Caraș-Severin și Guvernul României și al intervenientei Ministerul Internelor și Reformei Administrative urmează a fi admise, în considerarea a două aspecte de netemeinicie a sentinței: 1. Eroarea semnalată de Consiliul Județean Caraș-Severin în cererea sa este reală, întrucât în mod greșit a fost anulată Anexa 64 pozițiile 12, 7, anexă care în mod corect era 67, corespunzătoare hotărârii Consiliului Local Șopotu Mare. Această eroare a fost pe larg explicată în considerentele privind recursul reclamantei. 2. Prin sentință a fost anulată poz.9 din Anexa 43 – Grădinari. Reținerea instanței de fond privind dovada dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcției de la acest punct este greșită: la soluționarea în fond a cauzei reclamanta a depus copia sentinței civile nr. 573 din 02 aprilie 2001 a Judecătoriei Oravița (Dosar nr. 2820/2000) prin care s-a constatat dreptul de proprietate al Cooperativei de Consum Grădinari asupra construcției înscrise casă, curte și grădină de 2.877 m.p. În recursul de față, recurentul Consiliul Județean Caraș-Severin a depus copia deciziei civile nr. 2087 din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara și a deciziei civile nr. 320 din 04 iunie 2002 a Tribunalului Caraș-Severin prin sentința sus-menționată a fost schimbată în tot, iar acțiunea cooperativei a fost în mod irevocabil respinsă. Ca urmare, va fi respinsă cererea reclamantei de anulare a poziției 9 din Anexa 43 – Grădinari, ca nefondată. III. În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat invocată în mod indirect de către Consiliul Județean Caraș-Severin în recursul său, prin enumerarea unor decizii de respingere a acțiunilor pentru anularea H.G. nr. 532/2002, excepția nu se fondează. Nu există tripla identitate (cauză, obiect, părți) prevăzută de art. 163 C. proc. civ. care să permită constatarea puterii de lucru judecat. Pe de altă parte, hotărârile invocate de recurentă s-au pronunțat cu privire la inadmisibilitatea acțiunilor în contencios administrativ, în lipsa îndeplinirii procedurii prealabile. IV. Referitor la argumentele celor trei recurente (pârâte și intervenientă) asupra nelegalității hotărârii primei instanței sub incidența Legii nr. 213/1998, Curtea de față reține: Instanța de fond nu a contestat pârâtelor și intervenientei drepturile conferite prin legi speciale de a stabili și respectiv a atesta domeniul public al unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii) din județul Caraș-Severin. Discutabil a fost însă modul în care cele trei autorități administrative implicate și-au exercitat controlul asupra exactității și acurateții tehnice a listelor de inventar întocmite de consiliile locale. În speță este evidentă lipsa de exactitate a acestor liste, neevidențierea distinctă a imobilelor terenuri și a construcțiilor amplasate pe acestea cât și, mai ales, a înscrisurilor care au stat la baza trecerii construcțiilor în domeniul public al comunelor din județ. Chiar dacă aceste liste de inventar nu sunt constitutive de drepturi de proprietate, cum pretind pârâtele, ele prejudiciază în mod evident pe reclamantă cu privire la construcțiile a căror proprietară a dovedit că este. În fine, nu există un fine de neprimire a acțiunii în contenciosul administrativ împotriva unei hotărâri a Guvernului, în situația în care reclamantul nu a atacat hotărârea consiliului local, deoarece Legea nr. 554/2004 nu prevede o asemenea cauză de inadmisibilitate. În ceea ce privește temeinicia sentinței atacate de pârâte și intervenientă, Curtea de față constată, pe baza înscrisurilor depuse în cauză, că pentru toate pozițiile anulate din anexele de inventare există dovada dreptului de proprietate al cooperativei de consum asupra construcțiilor în discuție: fie prin înscrierea ca proprietar în cartea funciară, fie prin hotărâri judecătorești care constată dreptul de proprietate asupra construcțiilor ori dreptul de superficie asupra terenului, ca o consecință a dreptului de proprietate pentru construcții. În aplicarea art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va ține seama de măsura în care și motivele pentru care au fost admise toate recursurile, obligând doar cele două pârâte la plata cheltuielilor de judecată către recurenta-reclamantă. Dar, ținând seama de munca îndeplinită de avocat, Curtea va face și aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.