ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2297/2008

Asupra cererii de revizuire

de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 6 iunie 2007 la Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, numitul

M.N., în calitate de acționar majoritar al intimatei-reclamante SC B. SA (fost A.

SA) (și fost intimat-intervenient în procesul din Dosarul nr. 5402/1/2006 al Înaltei

Curți de Casație și Justiție) a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei

nr. 2841 din 31 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5402/1/2006.

Cererea fost întemeiată

pe dispozițiile art. 322 pct. 4 și 5 C. proc. civ.

În motivarea cererii petentul

susține că „prin H.G. nr. 1362/2001 (ce a făcut obiectul cererii de anulare în Dosarul

nr. 5402/1/2006), dreptul de proprietate a fost grav încălcat, făcându-se o expropriere

abuzivă în prejudiciul Societății „B.” SA și în favoarea unor persoane juridice

care nu au nici un act de proprietate”.

A mai precizat revizuentul

că atestarea dreptului de proprietate pentru Societatea „B.” SA, cu privire la terenurile

situate pe raza localității O.M., s-a făcut prin certificatele de atestare seria

M.08 nr. AA din 6 iunie 2002, seria M.08 nr. BB din 6 iunie 2002, seria M.08

nr. CC din 6 iunie 2002 emise de Ministerul Turismului.

A mai considerat revizuentul

că la pronunțarea hotărârii pe care o atacă cu prezenta cerere de revizuire s-a

avut în vedere probabil documentațiile întocmite de către primăriile localităților

R.V., O.M. și V., județul Vâlcea, documentații „care conțin mai multe acte false”.

A precizat revizuentul

că a reclamat falsul organelor de cercetare penală, anchetele penale fiind în curs

de desfășurare.

Cererea de revizuire a

fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 iunie 2007; s-a acordat

termen la 19 septembrie 2007 când revizuentul a solicitat termen pentru lipsă de

apărare dar petentul nu a mai formulat o altă motivare a cererii de revizuire și

nici nu a depus vreun act în sprijinul cererii formulate.

Ministerul Internelor

și Reformei Administrative în contradictoriu cu care se soluționează cererea de

revizuire a depus o întâmpinare prin care a solicitat să se pronunțe inadmisiblitatea

cererii de revizuire întrucât ca o cale de retractare ce este, revizuirea de principiu

vizează îndreptarea erorilor de fapt. Revizuentul a susținut îndreptarea situației

de fapt invocând un „înscris fals” dar care nu numai că nu a fost precizat dar nu

s-a dovedit în cauză că „hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals

în cursul sau în urma judecății” (art. 322 pct. 4 C. proc. civ.) deci nu există

în sensul legii un înscris fals.

Cât privește invocarea

art. 322 pct. 5 „dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare,

reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare

mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea

unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”, cerințele

legii de asemenea nu sunt îndeplinite.

Ministerul Transporturilor,

de asemenea intimat în cauză, a invocat lipsa calității procesuale pasive, întrucât

nu există identitate între persoana chemată în judecată, în calitate de intimat,

în speță Ministerul Transporturilor și persoana față de care se poate realiza interesul

dedus judecății.

Cât privește intimatul

„Orașul Ocnele Mari”, județul Vâlcea, prin întâmpinarea depusă, acesta a solicitat

respingerea cererii de revizuire formulată în cauză și întemeiată pe dispozițiile

art. 322 pct. 4 și 5 C. proc. civ.

Astfel, cu privire la

invocarea dispozițiilor art. 322 pct. 4 C. proc. civ., din motivele expuse de revizuent

reiese că se referă la cea de-a II-a ipoteză, respectiv la situația în care hotărârea

atacată s-a bazat pe un înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății -

ceea ce în cauză nu există.

Cât privește situația

dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., se constată de intimat că revizuentul

M.N. nu a prezentat instanței învestită cu soluționarea cererii de revizuire, nici

un înscris.

Din ansamblul actelor

cauzei Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată în cauză de M.N.

împotriva deciziei nr. 2841 din 31 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5402/1/2006

este neîntemeiată și va fi respinsă.

Revizuirea se constituie

într-o cale extraordinară de atac, iar condițiile în care aceasta poate fi făcută

sunt strict prevăzute de lege astfel încât numai în situațiile strict circumscrise

de lege poate fi admisă.

Cât privește art. 322

pct. 5 C. proc. civ. în sensul că hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat

fals în cursul sau în urma judecății se constată că nu se prezintă în cauză vreo

hotărâre definitivă și irevocabilă care să declare ca fiind fals un înscris ce a

fost avut în vedere de instanța de judecată la pronunțarea deciziei nr. 2841 din

31 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal. Mai mult, s-a depus la dosarul cauzei copie xerox de pe rezoluția Parchetului

de pe lângă Judecătoria Râmnicu-Vâlcea, din 1 august 2006, prin care s-a considerat

că nu se poate reține în sarcina membrilor comisiei de inventariere, săvârșirea

infracțiunilor prevăzută de art. 246, 288, 289 C. pen., iar primarul R.G. a semnat

copia inventarului numai pentru conformitate cu originalul, el neavând calitatea

de primar în 1999 și neaprobând astfel inventarul, așa cum s-a susținut prin plângere.

S-a mai depus la dosar

copie xerox de pe sentința penală nr. 996 din 19 decembrie 2007 a Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea

prin care s-a respins plângerea formulată de petenta SC B. SA împotriva rezoluției

din 18 iulie 2007 dispusă în Dosarul nr. 512/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Râmnicu-Vâlcea ca inadmisibilă (comunicarea rezoluției de neînceperea urmăririi

penale din Dosarul nr. 412/P/2006). S-a realizat la 7 august 2006 împotriva acesteia,

formulându-se plângere la prim-procuror la 27 iunie 2007, cu depășirea termenului

de 20 de zile.

Cât privește temeiul juridic

prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuentul nu a invocat un înscris,

care s-ar fi descoperit după darea hotărârii, reținut de partea potrivnică sau care

nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori s-a

invocat desființarea sau modificarea hotărârii unei instanțe pe care s-a întemeiat

hotărârea a cărei revizuire se cere.

Constatându-se că cererea

de revizuire nu a fost susținută în condițiile legii, va fi respinsă față de dispozițiile

art. 322 pct. 4 și 5, art. 326 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de M.N., împotriva deciziei nr. 2841 din 31 mai 2007 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 4 iunie 2008.