ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 746/2008

Asupra recursului de

față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 160 din 3 septembrie 2007,

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca tardivă

contestația formulată de contestatorul C.T. în contradictor cu intimata

A.V.A.S. București, urmare admiterii excepției cu acest obiect.

În considerentele

deciziei, instanța de fond a reținut că potrivit art. 401 alin. (1) lit. c) C.

proc. civ. contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când

debitorul care contestă executarea a primit somația și cum potrivit confirmării

de primire debitorul a primit titlurile executorii la data de 27 decembrie

2001, contestația la executare înregistrată inițial la Judecătoria Tecuci la

data de 22 ianuarie 2007 a fost tardiv formulată.

În contra sentinței a

declarat recurs contestatorul C.T. fără a se raporta la motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recurentul dezvoltă criticile

care urmează:

- încălcarea de către

instanța de fond a dreptului la apărare întrucât la termenul din 2 septembrie

2007 s-a respins cererea de amânare formulată de apărător;

- excepția

tardivității nu a fost pusă în discuția părților;

- excepția

tardivității este nefondată, deoarece procesul verbal de sechestru și celelalte

acte ale executării silite au fost comunicate după data de 9 ianuarie 2007,

ultima zi pentru depunerea contestației fiind 24 ianuarie 2007;

- pe fondul cauzei

sechestrul nu poate fi instituit pe bunurile contestatorului deoarece acesta a

girat doar prin contractul de împrumut din 8 decembrie 1992 pentru suma de

350.000 lei nu și pentru cele două acte adiționale;

Intimata A.V.A.S. a depus întâmpinare

prin care a solicitat respingerea recursului arătând că executarea începe prin

comunicarea titlurilor executorii conform art. 58 din O.U.G. nr. 51/1998 iar

acestea au fost comunicate contestatorului la 27 februarie 2001 iar contestația

a fost introdusă la 22 ianuarie 2007.

Opinia Înaltei Curți.

Criticile pe care le dezvoltă

recurentul se încadrează în cazurile de casare și respectiv de modificare

prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

În cele ce urmează

vor fi analizate numai acele critici care se raportează la soluția primei

instanțe, respectiv la excepția tardivității contestației la executare nu și

criticile care antamează fondul cauzei întrucât acesta nu a fost soluționat de

prima instanță.

Cu privire la critica

neacordării unui termen pentru lipsă de apărare invocat de apărătorul

contestatorului se constată că instanța de fond a respins motivat această

cerere prin încheierea din 3 septembrie 2007, reținând neîndeplinirea

condițiilor prevăzute de art. 156 alin. (1) C. proc. civ.

Art. 156 C. proc.

civ. instituie pentru instanță numai facultatea acordării unui singur termen

pentru lipsa de apărare, temeinic motivată, iar nu o obligație.

În altă ordine de

idei, trebuie precizat că cererea contestatorului se judecă conform regulilor

speciale de procedură instituite prin cap. IX din O.U.G. nr. 51/1998 privind

valorificarea unor active bancare, de urgență și cu precădere, art. 47

stipulând expres că orice cerere se judecă la primul termen, în afara cazului

în care instanța dispune administrarea de probe noi.

Nici critica privind

modul de soluționare a excepției tardivității cererii nu poate fi primită,

această excepție vizând regularitatea sesizării instanței judecătorul trebuia

să verifice îndeplinirea condițiilor sesizării chiar dacă intimata nu ar fi

invocat-o prin întâmpinare.

Cu privire la

temeinicia excepției tardivității se constată că în mod corect prima instanță a

reținut ca dată a primirii de către contestator a titlurilor executorii data confirmării

de primire, 27 decembrie 2001, dată în raport de care s-a făcut aplicarea

prevederilor art. 401 alin. (1) C. proc. civ. și s-a stabilit că cererea

introductivă înregistrată la 22 ianuarie 2007 a fost tardiv formulată.

Potrivit art. 58 din

O.U.G. nr. 58/1998 executorul va începe executarea după comunicarea titlului

executoriu, cu mențiunea ca neachitarea de bunăvoie a creanței în termen de 5

zile lucrătoare de la primire dă dreptul creditorului să procedeze la

executarea silită fără nici o altă somație.

Comunicarea

titlurilor executorii reprezintă, așadar, începutul executării silite dată în

raport de care se calculează termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1)

C. proc. civ., text de lege care completează legea specială, iar nu comunicarea

procesului verbal de sechestru cum greșit susține recurentul.

Așa fiind, pentru

considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de contestatorul C.T. împotriva sentinței civile nr.

160 din 3 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 februarie 2008.