ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 269/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 13/1/2025, la care s-a conexat Dosarul nr. 324/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Sibiu - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.682/85/2024 și de Tribunalul Iași - Secția I civilă în Dosarul nr. 717/99/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere de către părți.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.682/85/2024, astfel cum a fost complinită ulterior, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept: Dacă personalul angajat în calitate de director al sistemului de gospodărirea apelor în cadrul Administrației Bazinale de Apă Olt beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase începând cu luna mai 2021, în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, și contractelor colective de muncă.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 3 ianuarie 2025, cu nr. 13/1/2025, termenul de soluționare fiind stabilit la 30 iunie 2025.

Ulterior, la 11 februarie 2025, pe rolul instanței supreme a fost înregistrat Dosarul nr. 324/1/2025, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Iași - Secția I civilă în Dosarul nr. 717/99/2024, în temeiul aceleiași ordonanțe de urgență, referitoare la următoarea chestiune de drept: Dacă unui angajat cum este reclamanta (jurist) al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad i se cuvine acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, pentru perioada ulterioară lunii februarie 2021, dacă prin buletine de expertizare s-a stabilit că sunt incidente condițiile de acordare a acestui spor, în condițiile în care el nu era în plată la momentul intrării în vigoare a legii-cadru privind salarizarea unitară, având în vedere și prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum au fost acestea modificate prin acte normative ulterioare [art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, pentru anul 2021, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022, și art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2023]. Dacă sporul sus-menționat i se cuvine unui angajat cum este reclamanta (jurist) al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad chiar și în situația în care nu a fost prevăzut în bugetul instituției, ținând cont de principiul sustenabilității financiare reglementat de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.

În baza dispozițiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea sesizării la Dosarul nr. 13/1/2025. II. Dispozițiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017): " Art. 38. - (...) (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (...)" Anexa nr. VII - Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului " Art. 10. - Personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii beneficiază suplimentar și de sporuri specifice pentru condiții de muncă, după cum urmează: a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; (...)".

Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017): Anexa nr. 2 - Mărimea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă pentru personalul prevăzut la anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția personalului din administrația publică locală " Articol unic. - Pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția personalului din administrația publică locală, în funcție de numărul de factori de risc întruniți, este următoarea: a) spor de la 6,1% până la 10% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru; b) spor de la 3,1% până la 6% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 3 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru; c) spor de până la 3% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 2 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018): " Art. 34. - (...) (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020): " Art. I. - (...) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021): " Art. I. - (...) (5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022): " Art. I. - (...) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)" III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept supuse interpretării

În Dosarul inițial nr. 13/1/2025, prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17 iunie 2024, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Administrația Bazinală de Apă Olt la plata retroactivă a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, începând cu luna mai 2021, în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10. lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 și contractelor colective de muncă incidente.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este angajat în cadrul Administrației Bazinale de Apă Olt, subordonată Administrației Naționale "Apele Române", din 9 ianuarie 2003, pe durată nedeterminată, având funcția de director al sistemului de gospodărirea apelor", și că își desfășoară activitatea la sediul Sistemului de Gospodărirea Apelor Sibiu.

Reclamantul a considerat că angajatorul trebuia să îi acorde sporul pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, fiind întrunite condițiile prevăzute de lege, întrucât prin buletinele de expertizare întocmite s-a constatat că locul de muncă în care își desfășoară activitatea se încadrează în cele aflate sub incidența a cel puțin 4 factori de risc.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, susținând, în esență, că pentru acordarea sporului solicitat trebuie întrunite două condiții cumulative, respectiv prevederea legală și cea bugetară.

În Dosarul conexat nr. 324/1/2025, prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă la data de 23 ianuarie 2025 cu nr. 717/99/2024, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, solicitând obligarea acesteia la plata sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 și contractelor colective de muncă aplicabile, începând cu luna februarie 2021 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare, precum și obligarea pârâtei la emiterea deciziilor de salarizare în care să fie cuprins sporul solicitat.

În motivare, a arătat că este salariată a pârâtei pe durată nedeterminată, în funcția de consilier juridic, iar prin buletinele de determinare prin expertiză a locurilor de muncă din 27 aprilie 2020 și, respectiv, 7 aprilie 2023 s-a stabilit că locul de muncă în care își desfășoară activitatea se află sub incidența a cel puțin 6, respectiv 8 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, arătând că prevederile art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 s-au aplicat cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în coroborare cu măsurile financiar-bugetare și cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (1)-(4) și (6) din același act normativ, din care rezultă obligația menținerii în plată a drepturilor salariale, iar acordarea sporului a fost imposibilă prin raportare la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022.

Sporul solicitat de reclamantă a reprezentat un drept salarial nou, care nu era inclus în drepturile salariale ale acesteia la momentul intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, și, astfel, prin raportare la dispozițiile art. 38 din legea-cadru coroborate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021, acest spor nu putea fi acordat. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Completul de judecată al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă a reținut că reclamantul face parte din familia ocupațională prevăzută de anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, fiind angajat pe o funcție de conducere în cadrul Administrației Bazinale de Apă Olt, respectiv director al Sistemului de Gospodărirea Apelor Sibiu.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită ca salarizarea sa să includă sporul pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, începând cu luna mai 2021, în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 și contractelor colective de muncă, retroactiv din luna mai 2021, precum și în continuare.

Astfel, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv soluționarea cauzei depinde în tot de dezlegarea acestei chestiuni de drept, iar din verificările efectuate rezultă că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a mai pronunțat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare.

În ceea ce privește caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului de judecată în a-și însuși o anumită interpretare, instanța de trimitere a reținut că, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiție, completul învestit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze instanța supremă.

În dosarul conexat, completul de judecată al Tribunalului Iași - Secția I civilă a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, arătând că acțiunea vizează stabilirea corectă a drepturilor salariale ale reclamantei, angajată a unei instituții publice, iar soluționarea litigiului depinde într-adevăr de o chestiune de drept, adică de modul de interpretare a dispozițiilor în materie de sporuri din legea salarizării unitare.

Instanța de trimitere a identificat Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, precizând că există o diferență de nuanță între cele două chestiuni, instanța supremă stabilind că, în situația din acea speță, care privea o altă categorie de angajați, sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare trebuia acordat plafonat, în timp ce în cauza de față se pune problema dacă el ar trebui acordat în general, în contextul în care nu era în plată la momentul intrării în vigoare a legii privind salarizarea unitară.

În egală măsură, se mai pune și problema dacă acesta trebuia acordat în situația în care nu era prevăzut în bugetul instituției, ținând cont de principiul sustenabilității financiare reglementat de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Punctele de vedere ale părților coincid cu susținerile făcute prin cererile de chemare în judecată și, respectiv, întâmpinările formulate în cele două sesizări conexate.

După comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părți. VI. Punctele de vedere ale completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Completul de judecată al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă a apreciat că obiectul sesizării și motivele invocate vizează însăși soluția ce urmează a se pronunța în cauză, astfel că o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Tribunalului Iași - Secția I civilă a considerat că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 limitează salariul în ansamblul său la nivelurile stabilite de dispozițiile legale de plafonare ulterioare (de altfel, în această privință, a decis deja instanța supremă prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), dar nu pot fi interpretate în sensul că sporul nu ar trebui acordat dacă nu exista înainte de intrarea în vigoare a legii de salarizare unitară.

În egală măsură, prevederea sau neprevederea în buget nu este de natură să influențeze vocația părții la primirea acestui spor, angajatorul având obligația să prevadă în buget sumele necesare achitării oricăror drepturi salariale datorate conform legii. VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie

Din răspunsurile transmise de instanțele naționale în Dosarul inițial nr. 13/1/2025, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit practicii judiciare identificate, într-o opinie s-a apreciat că personalul angajat în cadrul administrațiilor bazinale de apă este îndreptățit la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15%, prevăzut de art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data la care salariul de bază al reclamanților a ajuns la nivelul maxim prevăzut pentru anul 2022, cu respectarea limitărilor impuse de Legea-cadru nr. 153/2017.

În sprijinul acestei opinii au fost reținute statuările din cuprinsul Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, apreciindu-se că dezlegarea dată în privința modului în care trebuie interpretate dispozițiile Legiicadru nr. 153/2017 referitoare la sporuri are aplicabilitate generală.

Într-o altă opinie s-a apreciat că sporul în discuție se cuvine și anterior atingerii plafonului prevăzut pentru anul 2022 de Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât acest spor a fost prevăzut anterior și de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, la anexa nr. VII, iar Decizia de recurs în interesul legii nr. 27 din 26 octombrie 2020 nu este incidentă, deoarece vizează situația particulară a angajaților Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în privința cărora legislația, începând cu Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nu a mai prevăzut din anul 2010 sporul pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase.

Cu referire la a doua întrebare din sesizarea conexată s-a apreciat, într-o opinie majoritară, că sporul se cuvine la momentul îndeplinirii condițiilor legale, iar limitările bugetare nu pot constitui un motiv de înlăturare a drepturilor salariaților, unitatea angajatoare având obligația să efectueze toate demersurile necesare pentru plata drepturilor legale și contractuale ale angajaților.

Într-o opinie minoritară s-a apreciat că acest spor nu poate fi plătit dacă nu există o alocare bugetară de fonduri, alocare ce era necesară pentru a putea genera dreptul la acordarea acestuia. Acordarea acestor drepturi salariale se poate efectua doar dacă sunt îndeplinite concomitent două condiții, și anume: existența buletinelor de determinare a condițiilor periculoase sau vătămătoare de muncă, eliberate în condițiile legii, și aprobarea de către ordonatorul principal de credite, cu încadrarea în bugetul anual de venituri și cheltuieli. Or, dreptul în discuție nu poate fi satisfăcut, câtă vreme una dintre condițiile impuse de lege nu este îndeplinită.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii relevante: - Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, stabilindu-se că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate", prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 68-81; - Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, prin care, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a stabilit că: "La acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se țină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții." Prin aceeași decizie a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VIII, capitolul I, litera B, art. 1 alin. (1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023, capitolul III, secțiunea 1, articolul XXVI, punctul 10, poate fi acordat funcționarilor publici angajați în cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, în condițiile în care prin aceasta s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017?"; - Decizia nr. 28 din 10 februarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 martie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la următoarea problemă de drept: " Interpretarea dispozițiilor art. 23 coroborat cu art. 13 de la lit. B a capitolului I din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ», aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018, cu modificările ulterioare, respectiv dacă personalul didactic, auxiliar-didactic și nedidactic beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, sau de la data de 1 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. De asemenea, dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la art. 2 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase se acordă de la data emiterii buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, sau de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017/data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate." IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. X. Înalta Curte de Casație și Justiție

Cele două sesizări conexate adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 reglementează domeniul de aplicare a acestui act normativ, reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind anumite prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

Litigiile deduse spre judecată celor două instanțe de trimitere nu se circumscriu însă acestui domeniu specific de reglementare, instanțele nefiind învestite cu soluționarea unor cereri privind stabilirea și plata de drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Reclamanții din cele două dosare înregistrate pe rolul instanțelor de sesizare sunt angajați în cadrul Administrației Bazinale de Apă Olt și, respectiv, Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, subordonate Administrației Naționale "Apele Române", și solicită plata retroactivă a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10. lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 și contractelor colective de muncă incidente.

Se observă că pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale, însă personalul Administrației Naționale "Apele Române" nu este plătit din fonduri publice, astfel că litigiile privind salarizarea acestei categorii de personal nu intră în domeniul de aplicare al art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Salarizarea personalului plătit din fonduri publice este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, iar în anexele la această lege-cadru, numerotate de la I la IX, sunt incluse, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare ["Învățământ" (anexa nr. I), "Sănătate și asistență socială" (anexa nr. II), "Cultură" (anexa nr. III), "Diplomație" (anexa nr. IV), "Justiție" și Curtea Constituțională (anexa nr. V), "Apărare, ordine publică și securitate națională" (anexa nr. VI), "Administrație" (anexa nr. VIII) și "Funcțiile de demnitate publică" (anexa nr. IX)].

În anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, a ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului. Însă, chiar dacă această categorie de personal face obiectul reglementării legii-cadru de salarizare unitară, așa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), aceasta nu înseamnă că procesele privind plata drepturilor salariale ale acestei categorii intră, automat, în domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Ceea ce interesează, în concret, pentru accesarea procedurii speciale este sursa de finanțare a drepturilor salariale sau de natură salarială, anume din fonduri publice.

Conform dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române", aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002), aceasta "este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, având ca scop cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru securitatea națională, precum și administrarea infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor".

Așa cum se menționează în alin. (2) al aceluiași articol, Administrația Națională "Apele Române" este o persoană juridică română și funcționează pe bază de gestiune și autonomie economică, în coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor.

Totodată, art. 5 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 prevede că "Salarizarea personalului preluat de Administrația Națională «Apele Române» se face în conformitate cu reglementările legale aplicabile instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii".

Dispoziții similare se regăsesc și în art. 28 alin. (8) din Statutul de organizare și funcționare a Administrației Naționale "Apele Române", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.176/2005, cu modificările ulterioare, iar la alin. (9) al aceluiași articol se prevede că drepturile și obligațiile personalului Administrației Naționale "Apele Române" sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern și prin contractul individual de muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Având în vedere că salariile angajaților Administrației Naționale "Apele Române" sunt stabilite în baza contractului colectiv de muncă și a contractului individual de muncă, iar statul nu alocă venituri publice pentru costurile cu salariile acestui personal, finanțarea lui fiind realizată exclusiv din veniturile proprii ale acestei instituții, se constată că nu sunt întrunite premisele prevăzute de dispozițiile art. 1 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. De altfel, în același sens, al neincidenței procedurii speciale de sesizare a instanței supreme în cazul salariaților instituției publice în discuție, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 169 din 19 mai 2025 (nepublicată la data pronunțării prezentei decizii).

Cum cele două litigii nu se încadrează în acest domeniu specific de reglementare, întrucât instanțele de trimitere nu au fost învestite cu soluționarea unor cereri privind stabilirea și plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fapt care demonstrează neîndeplinirea uneia dintre condițiile de admisibilitate în privința ambelor sesizări conexate,