ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 408/2025

ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 408/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 15 din 13 ianuarie 2026

Mariana Constantinescu

- vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag

- președintele Secției I civile

Adina Oana Surdu

- președintele Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă

- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Lavinia Dascălu

- judecător la Secția I civilă

Dorina Zeca

- judecător la Secția I civilă

Daniel Marian Drăghici

- judecător la Secția I civilă

Maricel Nechita

- judecător la Secția I civilă

Gheorghe Liviu Zidaru

- judecător la Secția I civilă

Mirela Polițeanu

- judecător la Secția a II-a civilă

Rodica Zaharia

- judecător la Secția a II-a civilă

Valentina Vrabie

- judecător la Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru

- judecător la Secția a II-a civilă

Mihaela Mîneran

- judecător la Secția a II-a civilă

Gheza Attila Farmathy

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Alina Nicoleta Ghica-Velescu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Ștefania Dragoe

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Ionel Florea

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Bogdan Cristea

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.527/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

2.

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

4.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.713/100/2023.

5.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

6.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.

Titularul și obiectul sesizării

7.

Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 24 martie 2025, în Dosarul nr. 1.713/100/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma în vigoare la data de 14 martie 2023, se interpretează în sensul că în baza de calcul al pensiei de serviciu intră și drepturile decurgând din hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile intrate în autoritate de lucru judecat, drepturi constând în diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, apreciate ca fiind drepturi salariale pentru care au fost calculate și reținute contribuțiile sociale și pentru care s-a dispus înscrierea dreptului dobândit în carnetele de muncă, apreciere care rezultă atât din respectivele hotărâri judecătorești, cât și prin hotărârile de lămurire a dispozitivului acestora.

Dacă, în respectarea principiului neretroactivității legii și a autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, drepturile menționate anterior pot fi afectate de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

II.

Dispozițiile legale invocate de autorul sesizării

II.1.

Dispozițiile legale supuse interpretării

8.

Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma în vigoare la data de 14 martie 2023 (Legea nr. 303/2022)

"

Art. 211. -

(1)

Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării."

II.2.

Alte dispoziții legale relevante

9.

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004)

"

Art. 82. -

(1)

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării."

10.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)

"

Art. 38. -

(...)

(6)

În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

11.

Codul de procedură civilă

"

Art. 430. -

(1)

Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

(2)

Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (...)

Art. 431. -

(1)

Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.

(2)

Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. (...)

Art. 433. -

Hotărârea judecătorească are putere executorie, în condițiile prevăzute de lege.

(...)

Art. 435. -

(1)

Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora. (...)"

12.

Constituția României

"

Art. 15. -

(...)

(2)

Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."

III.

Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-au invocat chestiunile de drept

13.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș - Secția I civilă cu nr. 1.713/100/2023, reclamantul D.D. a solicitat obligarea pârâților Tribunalul Maramureș și Înalta Curte de Casație și Justiție la eliberarea adeverinței necesare revizuirii/modificării pensiei de serviciu, cu includerea în această adeverință a drepturilor salariale acordate prin Sentința civilă nr. 59 din 18 ianuarie 2008 a Tribunalului Maramureș, astfel cum aceasta a fost lămurită prin Încheierea din 3 iulie 2020 a aceluiași tribunal, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 44/R din 14 octombrie 2020 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

14.

Prin Sentința civilă nr. 839 din 21 iunie 2024, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

15.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că, prin Decizia nr. 44/R din 14 octombrie 2020, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a lămurit dispozitivul Sentinței civile nr. 59 din 18 ianuarie 2008 a Tribunalului Maramureș, în sensul că diferențele salariale dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și cele ale reclamantului recunoscute prin sentința civilă menționată au fost și rămân incluse în indemnizația de bază lunară de încadrare, fiind datorate și pentru viitor.

16.

A mai reținut că dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 sunt identice sub aspectul conținutului cu privire la baza de calcul al pensiei de serviciu cu cele ale art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care au fost interpretate prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

17.

În acest context, prima instanță a reținut că dezlegările date prin această decizie cu caracter obligatoriu se aplică și în cazul pensiilor de serviciu stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022.

18.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel prin care a solicitat, în principal, anularea hotărârii atacate și, în urma rejudecării, admiterea acțiunii, iar în subsidiar, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în terțiar, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii.

19.

În motivare, a susținut că s-a stabilit cu caracter definitiv că pârâții sunt obligați să calculeze și să plătească diferențele salariale dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și cele ale reclamantului recunoscute prin sentința civilă menționată, care au fost și rămân incluse în indemnizația de bază lunară de încadrare, fiind datorate și pentru viitor.

20.

A mai arătat că interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii încalcă principiile securității raporturilor civile și neretroactivității legii civile, determinând astfel imposibilitatea punerii în executare a unor hotărâri judecătorești intrate în autoritatea de lucru judecat.

IV.

Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

21.

Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

22.

În acest sens a arătat că este legal învestită cu soluționarea căii de atac a apelului într-un litigiu de muncă ce vizează veniturile plătite din fonduri publice care intră în baza de calcul al pensiei de serviciu a reclamantului.

23.

Totodată, instanța de sesizare a apreciat că de interpretarea sferei de aplicare a dezlegărilor date prin decizia în interesul legii evocată anterior, din perspectiva luării în considerare a unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești intrate în autoritate de lucru judecat, anterioare deciziei în interesul legii, coroborat cu necesitatea interpretării normei prin prisma aplicării principiului securității juridice dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și în cea a asigurării interpretării unitare a legii, deopotrivă și a principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, depinde soluționarea pe fond a cauzei.

24.

În continuare, a precizat că nu a identificat practică judiciară consistentă în materie, litigiile având același obiect cu cel al prezentei cauze fiind pendinte pe rolul mai multor instanțe, iar hotărârile pronunțate în cauze similare nu fac referire la necesitatea respectării principiului autorității de lucru judecat.

25.

În acest context, a apreciat că se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru a preîntâmpina ivirea unei jurisprudențe neunitare.

26.

A mai arătat că problemele drept invocate nu au format obiectul statuării instanței supreme și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

V.

Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

27.

Apelantul a apreciat că Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu este aplicabilă în procesele având ca obiect eliberarea adeverinței de salarizare, care reprezintă un simplu act subsecvent fundamentat de realitatea juridică stabilită prin hotărârea definitivă care a consfințit dreptul salarial, ci în procesele ce vizează stabilirea drepturilor de natură salarială (similar celui soluționat anterior în favoarea reclamantului), aflate în curs de judecată la momentul pronunțării deciziei în interesul legii sau înregistrate ulterior.

28.

Intimata Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că problema de drept referitoare la includerea în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților a drepturilor acordate prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențele rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare și luarea în calcul a acestora la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu, a fost dezlegată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

VI.

Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

29.

Instanța de trimitere a apreciat că interpretarea dată sintagmei indemnizație brută lunară "avută" în ultima lună de activitate, în sensul prevederilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, trebuie să corespundă drepturilor definitiv câștigate prin hotărâri judecătorești care au intrat în autoritate de lucru judecat, anterior pronunțării și publicării Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și care constituie titluri executorii.

30.

În acest sens a arătat că drepturile salariale recunoscute reclamantului nu pot fi condiționate de emiterea de către ordonatorul principal de credite a unor ordine de salarizare conforme cu hotărârile judecătorești evocate.

VII.

Jurisprudența instanțelor naționale

31.

Instanțele consultate au transmis atât hotărâri judecătorești relevante, cât și puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra chestiunilor de drept.

32.

Referitor la prima chestiune de drept, într-o primă opinie unanimă la nivel jurisprudențial, s-a apreciat că, în baza de calcul al pensiei de serviciu nu pot fi incluse diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile.

33.

În argumentarea acestei opinii a fost evocată Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că diferențele respective au natura juridică a unor despăgubiri care nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților, astfel încât aceste diferențe nu pot fi avute în vedere la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. S-a arătat că situația premisă a dezlegării date prin decizia în interesul legii vizează chiar existența unor hotărâri judecătorești de recunoaștere în favoarea unor magistrați a coeficienților de multiplicare reglementați pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

34.

Într-o a doua opinie, exclusiv teoretică, s-a apreciat că în baza de calcul al pensiei de serviciu pot fi incluse diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile.

35.

S-a argumentat că interpretarea dată sintagmei indemnizație brută lunară "avută" în ultima lună de activitate, în sensul prevederilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, trebuie să corespundă drepturilor definitiv câștigate prin hotărâri judecătorești care au intrat în autoritate de lucru judecat, anterior pronunțării și publicării Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și care constituie titluri executorii.

36.

Referitor la chestiunea de drept subsecventă, într-o primă opinie s-a apreciat că diferențele salariale pot fi afectate de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

37.

S-a argumentat că aplicarea dezlegării date prin decizia în interesul legii nu conduce la privarea beneficiarilor de drepturile bănești obținute prin hotărâri judecătorești definitive, având în vedere că natura acestor drepturi a fost lămurită în sensul că acestea reprezintă despăgubiri, iar nu drepturi salariale.

38.

În cea de-a doua opinie, exclusiv teoretică, s-a apreciat că diferențele salariale nu pot fi afectate de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

39.

S-a arătat că obligativitatea deciziei în interesul legii se impune de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, astfel încât diferențele salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive anterior publicării acestei decizii nu pot fi afectate.

40.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizării.

VIII.

Jurisprudența Curții Constituționale

41.

Dispozițiile legale supuse interpretării formează obiectul mai multor excepții de neconstituționalitate nesoluționate la momentul pronunțării acestei decizii.

IX.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

42.

Prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că: drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați.

43.

Prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit, printre altele, că: drepturile acordate judecătorilor și procurorilor, prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri.

X.

Raportul asupra chestiunilor de drept

44.

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

XI.

Înalta Curte de Casație și Justiție

45.

Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

46.

Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal" și " (...) în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) ", iar conform alin. (3) al aceluiași articol, "Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze".

47.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din același act normativ, "Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

48.

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile:

a)

existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024;

b)

completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;

c)

existența unei chestiuni de drept;

d)

soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;

e)

chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

49.

Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea pârâților Tribunalul Maramureș și Înalta Curte de Casație și Justiție la eliberarea adeverinței necesare revizuirii/modificării pensiei de serviciu, cu includerea în această adeverință a diferențelor salariale acordate reclamantului prin hotărâri judecătorești definitive.

50.

Astfel, obiectul dedus judecății se circumscrie domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

51.

Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, care judecă în ultimă instanță.

52.

În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată "să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății" (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).

53.

Noul act normativ reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată.

54.

În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate inclusiv sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin adoptarea căreia s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024).

55.

În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex.

56.

Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că prima chestiune de drept presupune a se stabili dacă dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 se interpretează în sensul că în baza de calcul al pensiei de serviciu intră și drepturile decurgând din hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile intrate în autoritate de lucru judecat, drepturi constând în diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, apreciate ca fiind drepturi salariale pentru care au fost calculate și reținute contribuțiile sociale și pentru care s-a dispus înscrierea dreptului dobândit în carnetele de muncă, apreciere care rezultă atât din respectivele hotărâri judecătorești, cât și din hotărârile de lămurire a dispozitivului acestora.

57.

Răspunsurile transmise de instanțele consultate relevă însă o abordare unitară în practica judiciară cu privire la rezolvarea acestei chestiuni de drept, fiind conturată o singură orientare consolidată la nivel jurisprudențial, în sensul că în baza de calcul al pensiei de serviciu nu pot fi incluse diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile.

58.

Astfel, instanțele judecătorești nu au întâmpinat dificultăți în soluționarea cauzelor în care s-a invocat aplicabilitatea art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în vederea eliberării adeverinței necesare revizuirii/modificării pensiei de serviciu, cu includerea diferențelor pecuniare recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.

59.

Rezolvarea unitară a acestei chestiuni de drept a fost determinată de pronunțarea Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu.

60.

Pornind de la conținutul similar al dispozițiilor interpretate prin decizia în interesul legii evocată anterior [art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004] cu cel al prevederilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în practica judiciară conturată la nivelul curților de apel și tribunalelor s-a stabilit că este pe deplin aplicabilă dezlegarea de principiu dată prin decizia respectivă, care are caracter obligatoriu în virtutea art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

61.

Rezolvarea în acest mod a primei chestiuni de drept relevă inexistența unui risc real de conturare a unei practici judiciare neunitare în această materie, aspect de natură să confirme împrejurarea că această chestiune nu prezintă o dificultate suficient de mare pentru a justifica intervenția instanței supreme în scopul pronunțării unei hotărâri prealabile (Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 10 martie 2025).

62.

De altfel, în chiar preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se face referire la necesitatea identificării unor remedii procedurale eficiente care să asigure "îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării".

63.

Or, acest deziderat a fost deja atins în practica judiciară prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive care au cristalizat o singură orientare jurisprudențială cu privire la prima chestiune de drept ca urmare a aplicării Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

64.

Opiniile exprimate în sens contrar sunt exclusiv teoretice, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la evaluarea potențialului risc de generare a unei practici judiciare neunitare față de dispozițiile art. 520 alin. (11) raportate la cele ale art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care fac referire la soluțiile diferite date problemei de drept.

65.

A doua întrebare adresată instanței supreme presupune a se stabili dacă, în respectarea principiului neretroactivității legii și a autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, drepturile menționate anterior pot fi afectate de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

66.

Din chiar conținutul acestei întrebări rezultă că instanța de trimitere nu solicită interpretarea unor texte de lege lacunare sau neclare, ci urmărește a se lămuri dacă dezlegarea dată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ce vizează drepturile decurgând din hotărâri judecătorești intrate în autoritate de lucru judecat încalcă principiul neretroactivității legii.

67.

Cu alte cuvinte, problema antamată de instanța de trimitere presupune a se stabili dacă Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii poate fi înlăturată de la aplicare în cazul în care s-ar constata că interpretarea cu caracter obligatoriu dată prin această decizie nesocotește principiul neretroactivității legii civile.

68.

De altfel, aceeași concluzie rezultă inclusiv din punctul de vedere al instanței de trimitere care a apreciat că neluarea în considerare a drepturilor definitiv câștigate de reclamant prin hotărâri judecătorești intrate în autoritate de lucru judecat, anterior pronunțării și publicării deciziei în interesul legii menționate, creează dificultăți în modalitatea de aplicare a acestei decizii, astfel încât să nu fie afectat (...) principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

69.

Or, aspectele care pun în discuție respectarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile excedează sferei și scopului mecanismului hotărârii prealabile, întrucât verificarea conformității cu acest principiu a unor texte de lege interpretate printr-o decizie în interesul legii intră în atribuția exclusivă a instanței de contencios constituțional.

70.

În consecință, instanța supremă nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. Singura autoritate abilitată să exercite controlul constituționalității legilor sau ordonanțelor este Curtea Constituțională. Ca atare, nici instanța supremă și nici instanțele judecătorești sau alte autorități publice ale statului nu au competența de a verifica constituționalitatea legilor sau ordonanțelor (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).

71.

În acest context, se cuvine subliniat că scopul hotărârii prealabile este acela de rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, în vederea prevenirii apariției practicii judiciare neunitare, iar nu de a stabili dacă este posibilă înlăturarea de la aplicare a unor texte de lege interpretate printr-o decizie în interesul legii, în virtutea principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

72.

În plus, se constată că instanța de trimitere a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, și a art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în raport cu principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

73.

Or, sesizând Curtea Constituțională cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate ce vizează atât textul de lege interpretat prin decizia în interesul legii, cât și textul de lege corespondent din legea în vigoare, în raport cu principiul neretroactivității legii, instanța de trimitere acreditează în mod implicit concluzia că chestiunea antamată prin întrebarea subsecventă vizează în realitate o problemă de constituționalitate a legii, iar nu una de interpretare a acesteia.

74.

Pentru aceste motive, constatând că nu este îndeplinită una dintre condițiile cumulative de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.713/100/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma în vigoare la data de 14 martie 2023, se interpretează în sensul că în baza de calcul al pensiei de serviciu intră și drepturile decurgând din hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile intrate în autoritate de lucru judecat, drepturi constând în diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, apreciate ca fiind drepturi salariale pentru care au fost calculate și reținute contribuțiile sociale și pentru care s-a dispus înscrierea dreptului dobândit în carnetele de muncă, apreciere care rezultă atât din respectivele hotărâri judecătorești, cât și prin hotărârile de lămurire a dispozitivului acestora.

Dacă, în respectarea principiului neretroactivității legii și a autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, drepturile menționate anterior pot fi afectate de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2025.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

MARIANA CONSTANTINESCU

Magistrat-asistent,

Cristian Balacciu